Page 94 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 94
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 62
Sub imperativele majore desprinse din orientările
„Teieviziui
şi sarcinile date de secretarul general
Toate unităţile trebuie al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu 20,20 Priorităţi in
• 20,00 T* jurii
să-şi sporească eforturile! nomie • 20,35 C
(Urmare din pog. f) îndeplinirea sarcinilor ce date de t o v a r ă ş u l ale epocii de aur.
(Urmoie din pag. 1) vechi, care aşteaptă de pedierea lor cit mai ope le revin în exercitarea Nicolae Ceauşescu, a le ca Nicolae Ceau
multă vreme să fie re rativă oţelăriilor. cheltuielilor materiale, în controlului muncitoresc gilor ţării, dezvoltarea • 20,50 Cadran
La autobază, la coloa puse în circuitul econo Consiliul popular al condiţiile manifestării u- asupra aplicării legislaţiei oreaţiei tehnico-ştiinţifi- dial • 21,05
na I.J.T.L., cooperativa mic. Cantităţi importan oraşului, organizaţiile de nei gi'iji permanente pen privind protecţia muncii ce şi cullural-artistice de
in eş t eşugă r e as c ă „ M o ţ ul", te se găsesc şi la popu femei şi tineret, O.D.U.S., tru perfecţionarea pregă şi asigurările sociale, masă din cadrul Festiva ştiinţific • 21,25 Irr
C.E.T. Gurabarza; E.G.C.L., laţia oraşului. Este mo sub conducerea şi îndru tirii profesionale a tu funcţionarea cantinelor, lului naţional „Cîntarea din Turcia •
oamenilor
muncii
Fabrica de producţie in mentul să subliniem că marea permanentă a or turor asigurarea folosirii cu grupurilor sociale, cămi României adunările şi Concert simfonic i
Totodată,
şi
dustrială şi prestări ser şi lucrătorii centrului din ganelor şi organizaţiilor maximum de randament nelor muncitoreşti, a uni conferinţele au datoria să chestrei Radiotelt
aprovizionare
de
tăţilor
vicii, I. C. S. M i x t ă, Brad sînt datori să-şi de partid, au îndatorirea a populaţiei şi prestatoa examineze exigent modul nii române dedici
C.P.A.D.M., la spital, în intensifice eforturile, să patriotică de a-şi înde a tehnicii moderne din re de servicii, acţiunile în care organele sindica
curţile unor şcoli şi licee, acţioneze cu mai multă plini exemplar sarcinile dotarea unităţilor minie iniţiate pentru îmbunătă le, membru acestora şi-au lei Naţiunilor Un
le
re, siderurgice, din indus
ce
îa gară etc., se află în insistenţă pentru colecta mobilizatoare recuperării revin tria materialelor de con ţirea stării de sănătate, îndeplinit mandatul în 21,50 Telejurnal
pe
linia
ma
semnate cantităţi de fier rea metalelor vechi şi ex- organizarea trimiterii oa 22,00 închiderea
terialelor refolosibile. Nu strucţii, ramurilor indus credinţat, cum se aplică
numai anumite unităţi e- triei uşoare etc. menilor muncii la odihnă principiile şi normele sta gramului.
conomice, toate, întreaga în acelaşi timp, adună şi tratament. tutare, să adopte măsuri
populaţie a oraşului tre rile şi conferinţele tre Alegerile trebuie să pentru întărirea vieţii de
buie să-şi sporească efor buie să analizeze modul ducă, de asemenea, la organizaţie, dezvoltarea C i n e m a î
turile în vederea recupe în care organele şi orga intensificarea activităţii democ ra ţ iei m un c i to reş t i,
rării tuturor materialelor nizaţiile sindicale partici de cunoaştere şi însuşire astfel incit să crească şi
refolosibile şi reintrodu pă la înfăptuirea obiec de către membrii de mai mult rolul sindica DEVA : Căulătoi
cerii lor în circuitul eco tivelor şi măsurilor adop sindicat a documentelor lelor în înfăptuirea tu aur — seriile l-II (P
Regina cântecelor (
nomic. în felul acesta tate de partid pentru ri Congresului ai XlII-lea turor sarcinilor econo- HUNEDOARA: V
îşi îndeplinesc o mare dicarea nivelului de trai şi Conferinţei Naţionale mico-sociale ce revin ju la Roma (Modern
îndatorire cetăţenească, şi calitativ ai vieţii, preo ale partidului, a tezelor, deţului nostru în etapa Cel şapte samuri
patriotică. cupările acestora pentru oi'ientărilor şi indicaţiilor actuală. seriile I-II (Mod'
B); Orele 11 (Fii
PETROŞANI: In
) 1 zi nii-e dor de
(Parîng);
Corsaru
Rotind gorunul dragostei de ţară Noiembrie); (Unirea)
Unde
copilărie
PENI : Cei şapte
vai — seriile 1-11
La Ţebea, la Baia de tot ceea ce este, a fost tători ai cravatelor roşii al dragostei de ţară ?
Criş, în Ţara de piatră şi rămîne-va românesc". cu tricolor în marşul în Poate ascultînd versurile turul); de vui 4
bet
Ei
soa.
Lupenl, cu Imaginea nou Iul şi modernului bulevard unde fiecare brazdă de La Baia de Criş şi la sufleţit de alămurile în întrecerea recitatori rul); LONEA: „ op
Tudor Vladimirescu. Foto ALEXANDRU TAXAU pămînt poartă povara Ţebea, prinitr-o pildui fanfarei laureate a pio lor (16 pionieri) şi bucu- asumă risctil (Mi
identităţii unei zbuciu toare lecţie de istorie, nierilor din Orăştie, marş î'îndu-ne împreună cu PETRILA : Proi
(Muncitoresc);
AŞ
mate istorii, am simţit desfăşurată pe parcursul care a transformat in Roxana, Dorina şi Gela SA : Corsarul (M
încă o dată suflul nou al a două zile, copiii ne-au tr-un şuvoi uman dru pentru premiile cucerite rcsc): URICANI:
leagă Baia de
ce
mul
sau
interpretare,
cald
transmis,
seriile
CAMPANIA AGRICOIĂ DE TOAMNA flăcării patriotismului. ţionant, iubirea şi emo Criş de Ţebea. Poate în pentru creaţiile literare bondul — BRAD
(Retezat);
I-au dat oxigen, făcîrtd-o
citind
ţară.
de
să se înalţe în inimi O lecţie deschisă pen panteonul neamului, sub prin care Corina, Iulia- zervă la start l
şi-n cugete, cei aproape tru copii, părinţi, bunici, istoricii goruni, în clipa na, Nicoleta, Petronela roşie): GURAB.
(Mii
Subteranul
Activitate rodnică o mie de copii, purtători pedagogi — pentru că solemnă a depunerii jer ne-au dat frumuseţi ne ORAŞT1E : Nu e
iu
ai
adîncindu-ne
bănuite,
belor de flori de către-
cu
cravatelor
roşii
fost
n-a
participant
la
bărbaţii
(I
cu
tricolor, reuniţi, timp de manifestări care să nu fiecare unitate pionie birea pentru neam şi Aeroportul — seri
la executarea ogoarelor, două zile, in prestigioa se fi simţit îmbogăţit su rească, în emoţionantul pămîntul românesc. Poa (Flacăra); GEc
sa acţiune „Prieteni de fleteşte, încărcat de au Imn al eroilor. Poate te urmărind creaţiile BAI : Cetatea s
cultu
(Centrul
de
la celelalte lucrări de sezon pe Criş", aflată, în or ra demnităţii neamului acolo, în preajma tri de artă plastică, unde creaţie „Cîntarea
nlei“); HAŢEG :
bunii or-oroi, ascultînd
ju
Consiliului
ganizarea
tema istorică a fost atît
românesc. Ne-au confe-
deţean al Organizaţiei de generoasă în imagini ranul stins (I
(Urmare din pag. 1) toni, care acordă mare pionierilor, la cea de-a şi care ne-a reţinut în BRAZI: Egreta <
deş; CAL AN :
atenţie acestei acţiuni, doua ediţie. Şi-au dat „PRIETENI DE PE CRIŞ" mărmuriţi lingă tablou de fildeş (Cent
de aproape coordonaţi de preciza că au fost strînse mina întru prietenie şi rile „Linişte, Iancu cultură şl creaţie
Pui>u Mastraghin, ingine pietrele de pe o supra dragoste faţă de înain- doarme", „Martirajul", tarea României");
rul şef al unităţii, se faţă de 45 ha. 1 taşi, de glia străbună şi „Mihai Viteazul" ş.a. ce MERIA : Cei şap
murai
seriile
—
străduiau să menţină vi O atenţie mare se acor I de cuceririle prezentu- rit-o copiii ? Dascălii lor? înăilţătoarea evocare a purtau semnături de co (Mureşul); ILIA :
tezele de avansare plani dă, fireşte, în această u- i lui, pionieri din Buteni, Istoricii invitaţi la ma trecutului, căreia istori pii : Roxana, Lucica, eşti, copilărie...
ficate, să are toată su nitate însilozării în cele ’ Hălmagiu, Vârfurile (ju- nifestare? Ne-a confe cul Nicolae Edroiu i-a Radu, Flaviu, Aluniţa, na).
prafaţa la adîneimea pre mai bune condiţii a car ) deţul Arad), Vaţa de Jos, rit-o panteonul neamului potenţat valorile educa Cornelia din Baia de
văzută in tehnologii. Pînă tofilor de sâmînţă. Este |j Blăjeni, Buceş, Bucu- de la Ţebea ? Cine ar tive, patriotice. Poate, Criş, Ribiţa, Blăjeni,
ieri, ei au executat ogoa prevăzut să se însilozeze ( reşci, Crişci.or, Brad, putea răspunde cînd fie tot acolo, copleşiţi de Hălmagiu, După-Piatră, Vremea j
rele pe 110 ha din cele în această toamnă 457 / Oaia de Criş, Ribiţa, care moment şi-ă avut fiorul cald izvodit prin Brad. Poate în preajma
152 ha planificate. tone de tuberculi pentiu 1 Băiţa, Vălişoara, Luncoiu unicitatea Îmi, frumuse limbajul artei în specta- expoziţiilor de artă plas
Concomitent se trans i de Jos, din 16 unităţi ţea lui. Poate concursul colul-evocare „Eroii stră- tică şi populară sau a Pentru uzi: De?;
sămînţă. Lucrarea a de I şcolare. Acţiunea „Prie- gen „cine ştie, răspunde” mo.şiloi’, strămoşii eroi celor din Secţia de is
portă în cimp şi se ad marat în timp util şi s-a cu tema „Oameni, locuri lor" (libret Eugen Bur- torie Ţebea a Muzeului peratura aerului
marca o creştere,
ministrează îngrăşămin- desfăşurat în ritmuri bu 1 teni de pe Criş" poar- şi fapte din Ţara Zaran- za, regie Sică Chevere- judeţean, poate Ia de mea va rămîne
lele organice pe parcelele ţ tă „în însuşi genericul dului", unde cele 16 echl. şan), spectacol deschis monstraţiile de aeromo- rece, mai ales r
destinate a fi plantate ne. Ieri, de pildă, coope i ei — aşa cum aprecia paje pioniereşti au pri în sunet de tulnic (tulni- dele, automodele, ra- şi dimineaţa, iar
In primăvară cu cartofi şi ratorii din brigăzile con > Angela Jurmoni, pre- chetomodele, carturi. va fi mai mult
Precipitaţii nu s>
duse de Ioan Moisesc şi 1 şedinţele Consiliului ju- mit, în final, mulţumi căresele din Blăjeni) şi
se aplică amencla.men.tele rile preşedintelui juriu susţinut în emoţionantă Poate, pretutindeni în semnala. Vîntui
ca.Lcaroase pe terenurile Gabriel Niculescu mun ţ deţean al Organizaţiei lui (conf. uniiv. dr. interpretare de formaţii preajma „Prietenilor de fia în general
Temperaturile i
acide. Mecanizatorii Leon ceau la însilozarea ulti t pionierilor, în cuvîntul Nicolae Edroiu, prorec le corale ale şcolilor ge pe Criş" unde manifes vor fi cuprinse în
melor 45 tone de cartofi / de deschidere a mani- nus 6 şi plus 4
Predoni şi Nicu Moisescu, ) feslăi-ii din preajma Obe. tor al Universităţii din nerale din Baia de Criş tările au echivalat — mai scăzute în
care execută aceste lu din cantitatea prevăzută. t liscului „Avram Iancu" Cluj-Na.poca) pentru te şi n,r. 2 Brad, recitatorii prin densitatea lor emo siuni, iar cele i
crări, au administrat 600 Aşadar, cooperatorii şi meinica cunoaştere a Roxana Gyarmati, Cori- ţională şi înălţimea or între 6 şi 14 grai
tone de gunoi de grajd în mecanizatorii din Ostrov, ) de la Baia de Criş — un istoriei Apusenilor, a na Drăghiciu, solista de ganizatorică — cu ma va produce bru
îngheţ la sol,
1 sens de generoasă cinsti-
cîmp, iar amendamentele după ce au efectuat în i re a copilăriei, a oame- ţării, concurs deschis muzică populară Violeta rile sărbători de suflet nord-vest. pe alo
calcaroase au fost apli timpul prevăzut şi' în i nilor, locurilor şi fapte- tuturor celor ce au um Stefea, grupul voca.l- ale românilor, răspun va semnala cenţi
cate pe 13 ha. condiţii de calitate prin 1 lor din acest incompa- plut pînă la refuz sala inslrumental al C.P.S.P. zând impresionant cerin Pentru următoar
educaţionale
cu
de
Tot în aceste zile, for cipalele lucrări din a- V rabil ţinut, deopotrivă mare a şi Centrului „Cirt- Brad şi prestigiosul „Ca ţelor Tezele din aprilie •zile: După un pp
non"
hune
cultură
creaţie
care,
care
doreau
încălzire ce se
maţii de cooperatori, cu ceastă toamnă, îşi spo ţ de istorie trecută şi pre- cu „Triptic pentru A- ne îndeamnă să acţio simţi în primele
atelajele trase de cai, resc eforturile în conti i zentă. Aşezînd în suflet tarea României" din vram Iancu", a înfiorat năm în rîndul tinerilor zile, vremea se
Baia de Criş. Poate pa
participă la strînsul pie nuare pentru a finaliza I amintirea atîtor martiri- rada „Trec detaşamen inimi şi cugete. şi al maturilor. uşor, începînd d
dul ţării, iar cei*
trelor de pe terenurile ogoarele, celelalte acţiuni 1 eroi, copiii înalţă în inimi tele", cînd localnicii s-au Dar unde n-am fost. variabil, mai mu
arabile ale unităţii. Pre necesare în acest sfîrşit ţ un ciut de preamărire a alăturat sutelor de pur- copleşiţi de fiorul cald LUCIA UCIU în prima zi în
ic sudice, apoi
şedintele Cornel Lăpădă- de campanie. produce în nou răi
accentuate mai
jumătatea de noi
rii apoi şi în n
ritoriului. Prc
(Urmate din pag 1) tea perfecţionării stilului sub formă de pic
Ştacheta calităţii şi eficienţei urcă mereu şi metodelor de lucru ale cădea pe alocuri
niciei şi dăruirii revolu consiliului oamenilor mun joritatea regi un
ţionare ale oamenilor —, cii, activizării în mai în nord-est vor 1
formă cie lapoviţi
dar au accentuat mai ca fiecare lucrător, la lo masei lemnoase, sporirii calitative, respectiv sub XlV-lea al partidului şi mare măsură a comisiilor soare. Vîntui va
ales asupra hotărârii una cul său de muncă, să a- în mai mare măsură, pe raportul valorificării in cea de a 45-a aniversare de pe lingă organul co slab, pînă , la
nime de a recupera în corde mai mare atenţie toate căile, a eficienţei tegrale, superioare a ma a eliberării patriei cu lectiv de conducere al cu in t e n . s ă r i
ma zi în estul i
cei mai scurt timp res calităţii produselor reali întregii activităţi a în sei lemnoase exploatate, realizări deosebite în întreprinderii. sectorul nordic,
tanţele la masa lemnoa zate şi livrate beneficia treprinderii. al diminuării considerabi muncă. In acelaşi timp, Participanţii la adunare râturile minime
să şi la sortimentele din rilor, creşterii productivi De altfel — constatau în le a cheltuielilor mate evaluîndu-şi realist condi au adoptat un cuprinză cuprinse între
şl plus G grad«
plan, de a pregăti temei tăţii muncii — prin mai intervenţiile lor Marcel riale şi totale de pro ţiile şi posibilităţile de tor program de măsuri scăzute în depre
nic stocurile pentru pe buna organizare a produc Zbârcea, şeful S.I.L. Vaţa, ducţie, al creşterii renta care dispun, ei au solici organizatorice şi tehnico- prima şi ultima
rioada de iarnă şi condi ţiei, modernizarea anumi Sabin Faur, şeful S.F.L. bilităţii fiecărei subuni tat mai mult sprijin din economice, care vizează iar maximele în
ţiile realizării integrale tor fluxuri tehnologice şi Ilia, Ioan Răduţoiu, de la tăţi, a întreprinderii. Gu partea centralei şi minis deopotrivă condiţiile în 16 grade. Loca
produce brumă ?
a planului pe anul viitor. mecanizarea anumitor lu S.F.E. Baru, Marin Baltă- toţii au exprimat dorin terului de resort în pri deplinirii integrale a pla la sol, mai ales
Vorbind în tripla lor crări, promovarea unor ţeanu, directorul U.M.T.C.F. ţa şi angajamentul colec vinţa asigurării cantită nului' pe anul în curs, ma şi ultima noa
calitate de producători, metode înaintate de ex Deva — sarcinile anului tivelor în care muncesc ţilor necesare de carbu cit şi pe cele ale pregă cal, în nord-ve
centrul ţării, d
proprietari şi beneficiari, ploatare şi, prin toate viitor nu sînt sporite ca de a îndeplini exemplar ranţi, piese de schimb, tirii temeinice şi . reali se va semnala
participanţii la dezbateri acestea — ridicării gra nivel cantitativ, însă pre sarcinile anului viitor, de materiale şi utilaje, au zării exemplare a pro
au subliniat necesitatea dului de valorificare a zintă importante creşteri a întîmpina Congresul al făcut referiri la necesita ducţiei anului viitor.