Page 95 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 95
0 VINERI, 28 OCTOMBRIE 1988 Pag. 3
■ C u r i e r s o c i a l — c e t ă ţ e n e s c a SESIUNE DE COMUNICĂRI
TEHNICO-ŞTIINŢIFICE
Astăzi şi mîine, la In crări cadre didactice u-
specialişti
co Se impune o atitudine activă, faţă în faţă, cu cumpărătorul stitutul de se subingineri niversitare şi metalurgiei
Hunedoara
desfăşoară în
domeniul
drii sesiunea de comunicări din Cluj-Napoca, Bucu
lehn ico-şti inţifice cu te reşti, Timişoara, Galaţi
:
)0- ma „Noi tehnologii şi şi Slatina. După deschi
;cu Raid prin unităţi comerciale din Hunedoara perfecţionarea echipa derea lucrărilor în plen.
3 Pl mentelor tehnologice în în aula institutului, pro
icii industria metalurgică". gramul sesiunii de co
Despre bogata activitate plică în a face recoman nat în jurul casierei, po merţ dinamic, civilizat.
lini vestesc şi hohotesc... Parcă Din dialogurile purtate Organizată de Institutul municări cuprinde vizi
comercială desfăşurată în dări privind modelul, ta de subingineri în cola
,35 modernele- magazine si lia, utilitatea unor artico s-au înţeles cu colegele cu multe alte lucrătoare borare cu Centrala in tarea instituţiei gazdă a
or- tuate în centrul civic, des, le. „Ne străduim şi reu lor de la magazinul nr, comerciale pe tema bunei dustrială siderurgică şi manifestării şi a Combi
iu- pre politeţe, solicitudine, şim în general — ne spu 44 — „Lux". în aceeaşi serviri am reţinut şi u- Centrul de cercetare şi natului siderurgic Hune
înalt profesionalism zia ne Stela Slavu — să de ipostază le-am^ surprins şi nele păreri formulate ast doara. Lucrările sesiunii
Zi- ! proiectare Hunedoara, se
rul nostru a publicat nu terminăm la lucrătoarele pe lucrătoarele de aic . fel : „Nu pot să-i întreb siunea de comunicări vor continua apoi în ca
© noastre o atitudine activă, „Nu v-am văzut de stîlp imediat pe clienţi „ce do drul secţiunilor: meta
meroase articole. Uneori tehnico-ştiinţifice se bu
au fost criticate delăsarea, o prezenţă şi ţinută co (este vorba de coloana de riţi ?" deoarece se su cură de o participare lurgie, elec trom eca n ică.
ro- atitudinea pasivă a unor mercială remarcabilă faţă susţinere — n.n.)" — re pără", iar altele sună ast prestigioasă. Alături de utilaje şi instalaţii me
cunoaşte Nina Marcu ab
fel ; „Mulţi se hotărăsc
lucrători faţă in faţă cu în faţă cu cumpărătorul, organizatori, prezintă lu talurgice.
pe întregul parcurs al senţa ei de la raion. mai greu, se tot uită pînă
cumpărătorul. Ce ecou au decid. E normal să-i lă
avut în conştiinţa lucrăto săm să aleagă, să hotă
rilor comerciali criticile Buna servire — componentâ esenţială rască". Da, intr-adevăr.
formulate în presă, acţiu Nimeni nu are şi nu a
nile de educaţie desfăşu a unui comerţ civilizat formulat pretenţia ca în
rate de organele şi orga trebarea să vină conco
*); nizaţiile de partid, dez programului de muncă”. Magazinul nr. 36 con mitent cu prezenţa cum.
a)î baterile unor cazuri în Deci, prima impresie — fecţii femei. în faţa gon părătorului, în faţa tejghe
nta cadrul colectivelor de dolelor ce etalează arti
V); una favorabilă. Dar, să lei ori a vitrinei, dar,
muncă ? vedem în continuare... cole de tricotaje şi lenje după o aşteptare de cîteva
în documentarea noas La raionul electrice al rie întîrziem minute în minute... întrebarea se SALVAREA realizat de constructorii de
a); tră, prin instantaneele sur magazinului de alături, BALENELOR automobile din Suedia.
are şir în speranţa că-şi va impune. Şi nu exprimată Este vorba de un mini-
ine prinse în cîleva magazine intenţionăm să notăm nu face cineva apariţia spre oricum, ca pe o regulă
(7 şi discuţiile purtate cu mele vînzătoarei care s-a a ne da relaţii. Dar tînă- învăţată pe dinafară, ci Cîteva balene mari au automobil experimental, la
?şt.i şefii de unităţi ori cu vîn- ra vînzătoare pe al cărei lost surprinse de gheţari baza funcţionării căruia
AJ- dovedit promptă în ser însoţită de o privire des puternici in apropiere de stă principiul creşterii vo-
TU- zători, am încercat să gă vire. „Eu ţin locul colegei chip citim o oarecare ti chisă, atentă, de informa Cap Barrow din nordul lumului apei in momentul
Ul- sim răspuns unei aseme care momentan este ple miditate este doar simplă ţii şi recomandări deta nu îngheţării. Forţa presiunii
jr- nea întrebări. Peninsulei Alaska şi
fă- cată" — ne informează spectatoare. „Ştiţi cum este liate. Nu sînt singulare au mal putut să iasă spre create prin îngheţarea a-
îşi Primul magazin în care Gecsei Tatiana. La etaj, cu tineretul" — o scuză cazurile cînd celui pre marea liberă. In ajutorul pci este transmisă T oţilor
u); am intrat a fost „Ro- cumpărătorii admiră înde Margareta lacob, respon zent in magazin i se răs lor se îndreaptă in Pre printr-un sistem hidraulic.
mi niarta". La raionul de lung bibelourile expuse a- sabila unităţii. punde peste umăr şi în zent o expediţie ameri Constructorii nu au fur
>A- confecţii pentru femei,
to- trăgător în vitrina infe Remarcăm la magazinul mare viteză. în alte si cană, precum şi un spăr nizat alte amănunte in
ija- vînzătoarea Ileana Cruţu rioară. Şi pot s-o facă în nr. 3 textile — şefă de tuaţii, după cum s-a vă gător de gheaţă şi o na acest sons.
-II întîmpină cu atenţie per zut, există o anumită ti vă Diesel electrică sovie
te soanele care doresc să voie fiindcă cele cinci lu unitate Teodora Paciu — Primul exemplar expe
ma facă cumpărături, se im crătoare de aici s-au adu o neconcordanţă : activi miditate la unele vînză tice. Pină la locul unde rimental a parcurs o dis
-V : tatea la raioanele de în- toare care se jenează -să se allă balenele captive tanţă de circa 400 m. Vi
i) ; călţăminte şi tricotaje au dialogheze cu eumpărăto- au mai rămas doar patru teza de croazieră a inedi
ţor
»); se ridică la nivelul ce torul, iar în alte unităţi kilometri, dar distanţa tului vehicul va li de cir
-ii lorlalte. Motivul ? Slaba lucrătoarele sînt cu totul t este greu de străbătut ca 50 km!oră. El va pu
u- receptivitate a tinerelor captate de discuţiile pe fiind vorba de o îngră tea funcţiona in zonele
tsâ vînzătoare de la raioane care- le poartă între ele mădire de aisberguri.
Şi din extremul Nord, in
îâ- le respective faţă de exi Arctica sau in alte regiuni
Lll- genţele impuse de un co- ESTERA SIN A PRIMUL AUTOMOBIL unde se Înregistrează tem
d;
il- CU... APĂ peraturi scăzute, iar între
îta ţinerea şi alimentarea
ele Piimul automobil din
in- Pe marginea unui proces mijloacelor de transport
31- lume care foloseşte apa tradiţionale ridică o serie
;a- drept combustibil a lost de probleme comolexe.
-II cu publicitate lărgită desfăşurat
He
il-
la I.C.R.A. Deva
I A
Cine fură azi un OU... UNIVERS eUHi, VIAŢĂ
n- Sala plină, lume multă, — se zicea — serios. Nu
a curioasă. Sub supraveghe mai că lipsindu-i judeca GENA - S I D A tori au elaborat .şi sub
rea miliţienilor apar Ale ta sănătoasă s-a lăsat prins stanţă care ar opri pro
că Un grup de medici ja cesul de activizare a ge
ea xandru Die, Aurel Goia, în capcana unor hoţi. Re
■ul Remus Lase, Lucian Ro gretele sînt acuma prea ponezi şi vest-germani a nei. Noul produs, denu
n. t.îrzii. descoperit o genă care mit „a va rol", car-' pa
or dea, Constantin Ganea,
u- Alexandru Furdui. îmbră Constantin Ganea lucra contribuie la răspîndirea ralizează virusul SIDA,
b. caţi în costume cu dungi. în calitate de paznic la
ie Sindromului Imunodefi- cum susţin specialiştii,
ii Ruşinoase costume ! Pri depozitele I.C.R.A. O să cienţei Dobîndite (SIDA). ar putea constitui un
le, virile li se apleacă în vă întrebaţi: ce păzea?
e- Potrivit ziarului „Yom- antidot eficient împo
iie pămînt. Vă spunem : hoţii. Adică
Se Alexandru DL-e are 33 de îi acoperea pînă aceştia youri”, aceiaşi cercetă triva acestei maladii.
şi ani. Era muncitor la se strecurau în depozite,
in
se B.J.A.T.M Deva. în tim furau, apoi împărţeau şi,
Pornind de la vitrina pul nopţii nu prea avea aşa, noapte de noapte. P I E R D E R E
ei ce face. Cum îşi făcuse Aşa paznici... !
de prieteni la depozitele Alexandru Furdui, din
o noutăţilor... T.C.R.A. Deva, mergea pe satul Tisa, nr, 90, munci c PIERDUT legitimaţie de
uă serviciu, eliberată de între
Ici la ei să mai schimbe o tor la depozitele I.C.R.A. prinderea „Vidra“ orăştie, pe
ir- l..i „Arta modei" din Deva, UCECOM în judeţ şi in Bu vorbă. De la o vorbă la numele Mara Daniela. O
t'i Sn vitrina stradala, pot fi cureşti, cit şi acum, la ampla alta a ajuns să pătrundă Deva a favorizat hoţiile declar nuia. (6055)
lin admirate în permanenţă cîte- şi prestigioasa manifestare care au dus la mari pa
:ii- va modele elegante, atracti economică internaţională TIB, în unele boxe ale depo A N I V E R S Ă R I
■or ve, de articole vestimentare, desfăşurată In Capitală sub zitelor. De aici fura. gube în avutul obştesc. SCHIMB DE
lai între care cele tricotate se deviza „Comerţ — cooperare ...Die Alexandru, Aurel LOCUINJA
în — dezvoltare — pace“; că în Noapte de noapte. Apoi D ASTA ZI, cînd a 18-a
Is detaşează prin supleţe şl fi cadrul contractului încheiat bunătăţile le împărţea cu Goia, Remus Lase, Lucian floare se adaugă în buche
măiestria
execu
prin
te neţe, prin linia modernă şi recent de I.C.S.M.I. Deva cu ortacii, care, — unii paz Bodea, Constantin Ganea, tul vieţii tale, dragă Adriana o SCHIMB apartament 3
ţiei,
ţii coloritul plăcut. Firesc, îţi parteneri externi, unul dintre Alexandru Furdui sînt Ghiţescu, din Deva, părinţii camere Craiova cu similar
or modelele executate aici a fost nici fiind — îl acopereau.. Sandu şi Marin, fratele Vio- Deva. Deva, Micro 15, str.
îa- pul întrebarea : „cine exe omologat, fiind apreciat pen Aurel Goia, de 50 de ani, îmbrăcaţi pentru o vreme rol iti urează „La mulţi Scărişoara, bl. 34, sc. 2, et.
iar cută asemenea frumuseţi, ale tru gradul de complexitate. in costume vărgate. Pu ani“ ! fericiţi. (6051) 4, ap. 38. Craiova, telefon
ub cui sînt originalele idei crea — Modelele le creăm noi muncitor necalificat la 51335. (6056)
n- toare ?“ Curiozitatea nc-a înşine. Unele sînt inspirate I.C.R.A. Deva, n-a găsit teau să fie şi astăzi şi în © DOUA garoafe pentru
fia dat imboldul de a urca la din revistele de modă, alteJe altceva mai bun de făcut oricare zi acasă la ei, lin draga noastră Loredana, de OFERTĂ DE SERVICIU
at. primul etaj, unde funcţionea- sînt rodul propriei noastre ziua el, care azi, 2S oct om-
Iti- M secţia, de a purta o dis imaginaţii — ne spune Floa decît să se înhaite cu gă cei dragi, _ lingă copiii brie, împlineşte 2 ani. Tata 0 PENTRU admitere : drept,
lin cuţie cu cei care de zeci de rea Chiorcan. Avem un co Alexandru Die şi să fure. lor. Dacă ar fi muncit bun Petru şi mama bună filozofie-istorie, A.S.E. pre
le ani coordonează activitatea lectiv de lucrătoare harnice, Remus Lase, lucrător la Treja, din Luncoi, îi doresc gătire Intensivă, rapidă, prin
fi unităţii, respectiv cu Floarea calificate în meseria de tri cinstit şi astăzi copiii le succes în viaţa sa, multă corespondenţă, Ia filozofie,
4 şi Ioan Chiorcan, soţ şi soţie, coteze, care mînuiesc firele I.C.R.A. Deva, cunoştea săreau în întîmpinare cu sănătate şi ,,La mulţi ani ! a economie. Adresaţi : Univert
iai anumite portiţe, nu întot fericiţi. ‘ (6027) sitar, căsuţa poştală 77-7,
în ce dau dovadă do mult suflet cu dexteritate, aplică brode deauna bine păzite, ce-i bucurie. „Bine ai venit, Bucureşti 77. (5819)
i
te, şi strădanie pentru bunul rii, exccutînd articole după tată !" — ar fi zis ei. Dar
Şi mers al activităţii, pentru ca comenzile deschise şi creaţii drept. Noapte de noapte VÎNZĂRI
va articolele ce se tricotează le ce le punem la dispoziţie. îl favoriza pe Alexandru tata nu vine... Legea şi-a D E C E S
icţ aici să fio remarcate prin Şi încă un mic „secret" al o VÎND apartament 2, -1
ri- nota de originalitate. meşteşugarilor de aici : fie Die în hoţii, apoi bunurile spus cuvântul. Aspru dar o COLEGII de serviciu din
o- Aflăm că de fiecare dată care model este adaptat fi drept. camere. Deva, Minerului, bl. sectorul desfacere-transport
şi colectivul de tricoteze a fost neţii firului; cu fiecare nouă furate le împărţeau. 21, ap. G. (6053)
iţa prezent cu modele diversifi creaţie se face încă un pas Ca maşinist la depozi de Kt I.M.C. Deva sînt ală
turi de lîera Ioan, Ia înce
către perfecţiune. PAVEL BĂLĂŞESCU, <> VlND Dacia 1 300, stare
cate, multe dintre eie unicate, tele I.C.R.A. Deva, Lucian tarea din viaţă a mamei
atît la expoziţiile şi tîrgurile lt. colonel de miliţie, bună. Deva, telefon 28071, sale şi transmit sincere con
organizate de U..T.C.M. şi VALI ARDELEANU Rodea era cunoscut ca om GH. I. NEGREA după ora 16. (6010) doleanţe familiei. (6057)
