Page 98 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 98
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR- U
„ \
deschisă la Palatul Cul de o fragilitate înduioşa
Antichităţi turii, in sălile Secţiei de toare, in care vreo fru
Artă a Muzeului Judeţean, moaşă de acum patru mi ■ angajaţi:
dă posibilitatea oricui - lenii îşi va fi ţinut esenţa TI<JNI EFICIENT
Cu antichităţile romane ocazia fiind, poate, unică de parfum, a ajuns intactă n meile din cadrul
ne-am obişnuit. Ne sini -— să Înţeleagă sau măcar pină ta noi. De la acest lor miiv'" > re dii
(preşedir.. '.'corni*
familiare. Printre ele am să intuiască ceva din spe bărbat mumificat ce a lia l’ătrolu) sîi
crescut, printre ele trăim. cificul unei civilizaţii mi sfîrşit de moarte năpras jato în aceste
Cu alfabetul latin scriem, lenare şi inconlundabile. nică, pină la radiografiile realizarea unoi
limba romanilor o vorbim. Scriam nu demult aici de ultimă oră care îl în de recuperare a
vechi şi materia
Tot familiară ne este şi despre modul diferit în soţesc, de la aceste sta folosibile, eu dc
Grecia Antică, doar că cure poate li perceput tuete tnlruchipînd mater pînă la încheiei
în curs sa rapor
oleacă mai departe, dar Timpul, pentru unii el fiind nitatea, pină la obiectele Uzarea integral;
nu prea foarte, aici, in o noţiune vitală, pe care de podoabă (cu o alură ă\ nulul anual. Se
O perioadă de maximă intensitate vecini : cit ce treci Mun alţii pur şi simplu nu o loarte modernă, de altfel!), \ ză prin iiiijiativ.
rit gospodăresc
tele Balcan şi dai peste au. lată, zăbovind acum de la enigmaticii scarabei, dej de la Mina I)c
leagănul spiritului euro pină la fragmentele de \ eia codohan (I.P.f
în viata culturală a judeţului pean. Cu vestigiile Egip sarcofag in secţiunea că \ şi Leontina Ai
(Oficiul dc calci
tului, in schimb, lucrurile LecîsiAS\Â/ rora se disting limpede au contribuit şi
stau puţin mai altfel. Intii carnea albă a lemnului şi Uzarea fondului
Festivolul culturii şi edu teptate şi apreciate au fost tată cu bucurie de pu că nu sint mulţi cei care 1WI urma Herăstrăului, totul \ sărbătorirea pm
iarnă.
caţiei socialiste hunedore- şi manifestările artistice blicul cititor. ou avut vreodată ptilejuf
ne „Sarmis", desfăşurat in „Toamna muzicală hunedo- Ediţia recent încheiată a să le vadă aievea, fie şi aici vorbeşte in multiple
cadrul amplei manifestări reană", care a oferit iubi Festivalului culturii şi edu in muzee. Apoi, chiar şi printre aceste vestigii mute feluri şi inţetesuri despre TELEVIZI
naţionale „Cintarea Româ torilor de frumos momen caţiei socialiste hunedorene cei care le-au văzut le dar foarte elocvente ale lucrarea Timpului. Cit am
niei", marchează in fiecare te de adevărată desfătare „Sarmis ‘88" a permis unui percep ca pe o realitate Egiptului Antic, expuse aici li de şcoliţi, e imposibil
toamnă o perioadă de ma spirituală prin spectacolul public mai larg accesul la stranie, exotică, păstrin- după cele mai moderne să ,nu moi invoţăm cile • 13,00 Telex
ximă intensitate în viaţa „Farmecul muzicii şi poe actul de cultură. Prin or du-şi încă suficiente ne rigori ale ştiinţei muzeo ceva ori să nu ne mai pu La sfîrşit de să
spirituală a judeţului. Des ziei" sau concertul artistu ganizarea sa Comitetul ju cunoscute pentru o ră grafice, e imposibil să nu nem cite o întrebare * Mîndru cintc
făşurat in atmosfera de lui emerit Ştefan Ruha. mine fascinante, dar străi simţi suflarea inexorabilă neaşteptată. Cit om fi de rean * Econorr
puternică emulaţie spiritua Iar „Zilele instituţiilor pro deţean de cultură şi educa ne spiritualităţii noastre. a Timpului. Căci e s u f i imperturbabili, e cu ne şcoală a spirite
ţie socialistă a reuşit o
lă generată de Tezele din fesioniste de spectacol", sus bună cuprindere geografi Şi totuşi, civilizaţia Egip cient să reflectezi puţin putinţă, ca, plecind dintre podăresc * Tin
aprilie, (( Sarmis ‘88" s-a ţinute do teatrele „L. S. asupra adevărului îndeob aceste tăcute, hieratice reaţi ai Festival
constituit intr-un adevărat că, realizarea unor acţiuni tului Antic a contribuit co- şte ignorat că aceste me vestigii aureolate de tre ţional „Cintarec
eveniment al vieţii cultura destinate tuturor virstelor, virşitor ta configurarea ci saje de piatră, de lemn, cerea prin milenii, să nu niei” * Gala d
le hunedorene. Peste cea // menite să răspundă unui vilizaţiilor ulterioare, in de bronz, de ceramică vin animat * Inse
de-a XlX-a ediţie a sa, „SARMIS '88 larg evantai de preocupări clusiv a celei europene. dintr-o civilizaţie care o simţim tulburarea aceea monumentele ţo
cortina a căzut o dată cu şi unor gusturi variate. Doar că, lii'nd atit de în ocupat ca durată, aproape aparte pe care n-o dă compozitor, Gh.
ultimele acorduri ale „Festi „Sarmis '88" s-a distins în depărtată in timp, căile trei sferturi din istoria decit conştiinţa locului pe rian, propune c
valului dansului de societa peisajul cultural al judeţu prin care şi-a Îndeplinit omenirii, ca să te încer care-l ocupi in eternitate. die in primă a
te", răminind în conştiinţa Bulandra", do comedie, „C. lucrarea ei de inriurire ce frisonul unei obscure Ca de fiecare dotă, Sec Ca un zbor de
publicului prin manifestări Nottara” din Bucureşti, „Va lui ca un moment de sea mai sint perceptibile doar nelinişti. S-au năruit de ţia de Artă a Muzeului măiastră * Cint
notabile. lea Jiului" din Petroşani şi mă, cu implicaţii profunde pentru specialist. De a- atunci in pulbere imperii, Judeţean şi-a atins şi a- vintelor * Noi
Aşteptate cu interes, ac de estradă din Deva, au în conştiinţa beneficiarilor, ce-ea, vizitarea unei expo puteri, orgolii sinistre şi cuffl scopul de o ne instrui trări din festivi
ţiunile cultural-educative şi prilejuit spectatorilor din datorită valenţelor sale e- ziţii cum este cea de civilizaţii superbe, dar a- şi a ne da de gindit. ternaţionale *
artistice cu tradiţie in fes oraşele hunedorene plăcute ducative. Antichităţi egiptene in ceasta minusculă sticluţă * Autoo--* mu
clipe de destindere.
tival s-au impus şi de a- c o l e c ţ i i l e din România, de o limpezime uluitoare, RADU CIOBANU 14,45 ! “ „tîr
ceastă dată atenţiei publ - in conştiinţa publicului VIORICA ROMAN liticâ o u,00
cului. S-au remarcat prin vor rămine alături de ma rea programulu
nifestările de tradiţie şi Telejurnal • 19
organizare şi printr-o parti enciclopedia
cipare prestigioasă simpo noutăţile care au completat Toamnă rome
zioanele „Judeţul Hunedoa programul actualei ediţii a Un scenariu inspirat dată o altă lume, în care roşii, cucerind oraşul, vor montajului şi cuprinderea Spectacol lite
ra - permanenţă şi conti festivalului : expoziţia „An şi curajos a făcut ca lu oamenii trăiesc altfel, şi să intre in această lume în angrenajul, cinefil a cal • 20,45 Fi
nuitate în istoria Româ tichităţi egiptene in colec mea şi miturile westernu inimile lor încep a tînji cerând două bilete la personajelor tipice genu-.
ţiile din România", „Coloc lui să întîlnească cinema spre „mai mare, mai înăl matineu. tic. „Cazul
niei", „Orăştie — vatră de tograful în acest film exo ţător, mai luminos", nos Finalul, înlr-o altă cheie, lui, de la pistolari înrăiţi * 22,70 Teleju
cultură şi civilizaţie româ viul artelor", expoziţia repu tic şi parodic, nostalgic, talgia îi învăluie, whiskyuî revelaţie amară a posibi- şi blonde fatale, la piei 22,30 r.lchiderc
nească. 100 de ani de la blicană de grafică mică, aşa cum se-ntîmplă cu mai roşii şi barmani obloino- gramului.
înfiinţarea Tipografiei Mi- premiera de gală a fil toate filmele slave, muzi vieni, prin alternanţa sur
nerva", colocviul „Romanul mului regizat de Francisc- cal şi plin de haz, de mare CRONICA FILMULUI
românesc contemporan", Munteanu „Duminică în fa succes la public. prinzătoare a efectelor şi ClNEM/
Atelierul de creaţie „Rit milie", concertul fanfarelor detaliilor fermecătoare,
muri", „Săptămîna filmu „Armonii de toamnă". „Sa Povestirea este simplă Omul de pe bulevardul Capucinilor „Omul de pe bulevardul di:va : caut
lui documentar" în Valea lonul hunedorean al cărţii", şi, ca toate lucrurile sim Capucin ilor “, păs trî n du-se aur — seriile 1-11
ple, plină do idei. în plin
Jiului, Tîrgul meşterilor popu deşi manifestare de tradi în matricea stilistică spe Regina cînteceJc
HUNEDOARA:
lari, Festivalul poeţilor popu ţie, prin modul de organi Vest sălbatic, înlr-un oră este înlocuit cu lapte, iar li.tăţii ea „raza fermecată" la Roma (Mode
lari „Din toată inima", „Tro zare — cu trei variante des şel inundat de cow-boy, patronul localului eşu să semene nu numai iu cifică, relevă vitalitatea Cei şapte sau
feul micului cititor" ş.a. violenţă şi valuri de ează într-un paradisiac bire, ci şi ură, a catas creatoare a unei regizoa seriile 1-11 (>
Pentru ţînuta lor ele chise în cele trei municipii re (Alia Surikova) şi for H); Orele 11 (
: whisky, aterizează un vi faliment. In cinefilia uni trofelor la care poate PETROŞANI: 1
vată, care leAn consacrat ale judeţului - a consti versală instaurată Inegali duce „energia cinemato ţa de impact emoţional şi 71 mi-e dor
din ediţiile precedente, aş tuit şi el o noutate, salu- sător cu aparatul' de pro cultural al şcolii sovie (Pnrîng); Cors
U
iecţie sub braţ şi cîteva tăţile se dizolvă, iar' ega grafică" rău folosită, răs Noiembrie);
litatea tuturor în * faţa toarnă sensurile metaforei tice de film. copilărie (Unii
role drept pistol. Durii PENI :
ecranului este proclamată liniştii universale. rai —
saloonului văd dintr-o ca lege. Pînă şi pieile Memorabil prin verva GHEORGHE POGAN tu ral); v ULC.
Scena şi oamenii ei rul); CON EA: •
bot de soare
s- asumă riscul
PETRII-A : 1
Ti nară, ca existenţă ş/' taţi in formaţie unii au (Muncitoresc);
prin virsta componenţilor continuitate, activind ina- IN EDITURA „FACLA" SA : Corsarul
URICA:
săi, formaţia de dans de inte in alte formaţii de resc); — se
bondul
societate a Centrului de gen ale elevilor sau stu (Retezat); Bl
cultură şi creaţie „Cinta denţilor, conduse de ace „Călătorie spre dragoste" „Scrisori către mama" zervă la start
rea României" Petroşani laşi Nicolae Zăblău, ini roşie); GUR (
Subteranul
se adresează mai ales ti ţiatorul unei adevărate I n-t re prozatorii timişo chise, cu privirile Îndrep Cartea Ta lianei Pion dor mulţumită de înălţimea ORAŞTIR : Nu
nerilor. Apariţia sa a în şcoli de coregrafic in reni care s-au impus în tate spre viaţă, spre timp, Arieşanu, „Scrisori către zborului acelei păsări şi cu bărbaţii
semnat pentru viaţa cultu municipiu. ultima vreme prin cărţi spre tinereţe, dîndu-ne mama" (Editura „Facla", de frumuseţea cintecului Aeroportul — -
(I!a căra);
(
rală petroşăneană mai Pe aripi de vals, in ritm bine primite de cititori se să înţelegem că iubirea 1988) are temperatura ar din fluier, in aceeaşi poe BAI : Cetatea
mult decit înscrierea prin- de tango sau boston, in numără şi Ion Jurca Ro porneşte din iubire, că dentă a spaţiului dintre zie spune : „Mamă, dc ce (Centrul de ci
tre lormaţiile centrului a dansuri greceşti sau la- vina. Dacă ne amintim poetâ şi cuibul de ciocîr- numai prin frînturi mî-e creaţie „tintar
nlci“); JlATEt
unui gen nou, ea răspun- tino-americane interpreţii de volumul anterior „Noua se desfăşoară în sufletul lie în care copilăria, pa dat să văd ţărmuri în canid stins
zind unei nevoi resimţite formaţiei petroşănene evo eroilor pe caro nu putem săre măiastră, şi-a făcut tregi Ceasul sufle BRAZI: Egrrt;
:
in rindui tineretului. Ne luează cu aceeaşi dezin promisiune" nu este doar să-i uităm uşor. Romanul leagănul Intr-un vîrlej de tesc al poetei bato emo deş; CALAN (C
de
fildeş
voie pe care o împlineşte voltură şi graţie. - Formaţia o întîmplare, ci o dova este dominat de prospeţi lumină. Lirismul poeme ţionant în aproape toate cultură şi ere.
prin demonstraţiile de de dans de societate im dă că, la acea vreme, me şi este citit cu plăcere lor provine dintr-o aprigă poeziile, armonizînd mu tarea Românie
dans făcute in cadrul se- presionează prin ţinuta era cea mai bună carte a dorinţă de probare a pu zica persistentă a versu MERI A : Cei
'Hor cultural-distractive scenică, prin perfecta sin şi interes. Ion Jurca Ro terii de întoarcere pe lui pînă la o înaltă valoa murai — ser
(Mureşul):
IM
pentru tineret, in micro- cronizare intre elementul autorului. Romanul apă vina scrie într-un stil drumuri drepte, cu flori re artistică : „Ai vorbit tu oşti. copilărie.
spcctacolele realizate in coregrafic şi coloana so rui în vara acestui an la alert, vede şi pătrunde în şi păsări cîntătoare, de la sau lanul a foşnit ?/ Ai na).
căminele muncitoreşti, sau noră, aleasă cu grijă, cit Editura „Facla" — „Călă viaţa cotidiană, însufle capătul cărora părinţii ne
in spectacolele mari ală şi prim costumaţie şi ele lorie spre dragoste" urcă, privesc i „Cite secole să cînlat ?/ Sau ai vrut să
turi de lormaţiile proprii ganţa întregii evoluţii. ţeşte scriitura cu fraze şi fie de cînd nucii îmi tot îndrepţi povîrnişul ceru VREMEj
ale centrului sau in com Gen apreciat de public, la îîn-dul său „cota" auto dialoguri extrem de reve scriu scrisori/ Cu vocea lui" („Merg mereu să
pania unor capele de a f i ş dansul de societate işi face rului. Aşteptam ca scriito latoare. Reţinem în spe ta mamă imprimată în te găsesc"). Fără instru Pemru uzi: \
din muzica uşoară româ simţită prezenţa in viaţa rul să nc ofere o aseme cial luciditatea, cu care scoarţa lor!..,“ (Vocea, mente de făcut .zgomote, moaşă şl în g**
nească. culturală petroşăneană, nea carte, scrisă modern, autorul abordează faptele pag. 3G). Cu candoare şi Tatiana Flondor Arieşanu noaptea şi
Cer senin, va
Creaţie a ediţiei pre contribuind la formarea gus o dezarmantă sinceritate, reuşeşte în „Scrisori că pă-aminză. Vîi
cedente a Festivalului na tului pentru frumos, pen cu o mare disponibilitate şi personajele. Prozatorul poeta trece bariera fiin tre mama" să ne pună în rat ti;” est şi
ţional ,,Cintarea Româ tru valorile muzicale şi sufletească, cu căldură şi nu scrie această carte din ţei neliniştite, agitaţiile faţa unui lirism convin spre sfîrşitul
niei", formaţia de dans de coregrafica autentice. A- vervă. Din paginile ei res. tr-o „suferinţă", ci din şi incertitudinile, partici- gător în care dragostea lui din nord-vi
tcnsificări lzol
societate a obţinut locul preciată de juriul ediţiei pLră şi se înalţă un bu pînd la viaţa imediată şl se împleteşte cu rostul la 40 kra/li. 'I
II pe ţară. Gabriela Fodor, a ll-a a „Festivalului dan tr-o bună cunoaştere a adevărată. Ideea este pre lumii înconjurătoare, măr rile minime v
care in aceeaşi ediţie a sului de societate", organi chet de frumuseţe, poezie unei astfel de călătorii pe figurată în poezia „Iarăşi turie a priceperii cu care prinse între n
zero grade, iai
festivalului s-a clasat pe zat la Deva in încheierea şi candoare. Autorul po care a pornit cu privi şi iarăşi" i „Mamă te-am poeta imprimă versului xime între 8
locul III pe ţară la dans manifestărilor „Sarmis ’88" sedă spirit de observaţie, rea şi inima care au lăsat pe loi.tra carului,/ fior ca şi cum cu mîinl- de. In zona
clasic, Petru Fodor, Con formaţia din Petroşani a de pătrundere în această simţit şi binele şi răul, Spărgînd ceapă în palmă le amîndouă ar da la o temperatura tr
nS la 1G grac
stantin Fotău şi Cristina obţinut premiul II in pres să prînzim,/ Şi în timp ce parte frunzele unui copac
Crişan simt „veteranii" ac tigioasa competiţie. taină care se cheamă dra carie a cărei apariţie o aşezam ţolul pe sulfină/ căutîndu-i floarea pe care
tualei formaţii. Dar şi din- goste. „Călătorie spre dra salutăm ca atare. Jugul carului a devenit să ne-o ofere nouă în dar.
t'e membri: recent „coop VIOLETA PÂDUREANU goste" se dovedeşte un jumătate pasăre, jumătate
zbor cu aripile larg des MIRON JIC fluier 1", dar parcă ne- DAVID RUSU