Page 105 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 105
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 653 • MIERCURI, 30 NOIEMBRIE 1983 Pag. 5
{Urmare din pag. a 4-a) dau dreptul de a cheltui şi consuma fără noastre, pentru dezvoltarea largă a re Aceasta va reprezenta o remarcabilă
să mai dea socoteală statului şi po laţiilor internaţionale, pentru o politică realizare a poporului român, o confir
In acelaşi timp însă, am pornit de la porului. de colaborare şi pace cu toate statele mare a justeţei politicii partidului nostru
necesitatea asigurării conducerii unitare, Nu toţi au .înţeles că autoconducerea lumii,' fără- deosebire de orînduire so de construcţie socialistă, va ridica
,:pe baza planului naţional unic de dez democratică, autogestiunea înseamnă cială. (Aplauze puternice).
voltare economico-socială, a întregii eco" creşterea ordinii şi disciplinei, întărirea Realizarea obiectivelor actualului plan România la un nivel mai înalt de civili
nomii, a îmbinării în mod corespunzător răspunderii în buna conducere a activi cincinal trebuie să asigure — şi putem zaţie, de bunăstare ' materială şi spi
• a conducerii unitare cu creşterea răspun tăţii şi în gospodărirea mijloacelor în afirma că avem toate condiţiile — înfăp rituală a poporului ! (Aplauze şi uraje
derii, cu autoconducerea, autogestiunea credinţate. tuirea obiectivului dc trecere a Româ puternice ; se scandează îndelung
Analizînd activitatea de pînă acum,
şi autofinanţarea tuturor sectoarelor de este necesar să tragem toate concluziile, niei la un stadiu superior, de ţară mediu „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu • —
activitate. dezvoltată I P.C.R. !").
atît din ceea ce este bun, cit şi din lip
Este adevărat, nu totul a mers aşa cum surile ce s-au manifestat şi se mai ma
se prevede în legile care reglementează nifestă, şi să acţionăm cu toată răspun iste ia
întreaga activitate. S-au manifestat ten derea în vederea înfăptuirii neabătute a
dinţe de înţelegere greşită a acestor obiectivelor de dezvoltare economico-so
-principii, in sensul că mulţi au conside cială, dc ridicare a patriei noastre pe noi
rat că autoconducerea, autofinanţarea le culmi de progres şi civilizaţie. -
m econo a tarii
2. ÎNFĂPTUIREA CONSECVENTĂ A PROGRAMELOR
DE DEZVOLTARE INTENSIVĂ, DE ORGANIZARE SI MODERNIZARE în
A INDUSTRIEI SI CELORLALTE RAMURI ALE
ECONOMIEI NAŢIONALE, PE BAZA CELOR MAI NOI CUCERIRI 1. DIRECŢIILE PRINCIPALE ALE DEZVOLTĂRII ECONOMICO-
ALE ŞTIINŢEI Si TEHNICII SOCIALE IN CEL DE-AL 9-LEA CINCINAL (1991-1995) SI,
Stimaţi tovarăşi, calităţii şi a nivelului tehnic. Aceasta ÎN PERSPECTIVĂ, PÎNĂ ÎN ANUL 2000
Sînlem la sfîrşitul celui de-al treilea constituie una din cerinţele fundamen
an al planului cincinal 1980—1990. tale ale întregii noastre activităţi I Stimaţi tovarăşi, vităţii în deceniul următor, începînd cu
la general, avem realizări bune în pri In acelaşi timp, trebuie să punem cu Realizarea hotărîrilor Congresului al cel de-al 9-lea plan cincinal de dezvol
mii J ani, deşi nu la nivelul prevederilor mai multă putere în centrul atenţiei tu XIII-ea şi ale Conferinţei Naţionale, a tare economico-socială, trebuie să o
pianului. turor sectoarelor creşterea eficienţei şi celui de-al 8-lea plan cincinal şi a pro constituie folosirea raţională a fondului
Este necesar să acţionăm cu toată rentabilităţii. întregii activităţi economi- gramelor pentru diferite sectoare şi do funciar, apărarea şi păstrarea mediului
hot,j'irca pentru a realiza în cele mai co-sociale, pe baza reducerii cheltuielilor menii de dezvoltare economico-socială, înconjurător, a pădurilor, a apelor —
bune condiţii planul pe acest an şi plă de producţie şi materiale, a încadrării trecerea la un stadiu superior, de ţară condiţie primordială centru dezvoltarea
nui i,e pe 1989—1990, asfcl incit să asi stricte în normativele economico-finan- mediu dezvoltată, reprezintă un factor de pati ie noastre.
:
guram înfăptuirea integrală a prevede ciare. importanţă deosebită pentru realizarea Pe această bază să asigurăm condi
rile! actualului cincinal, a hotărîrilo, în acest sens este necesar să se aplice primei faze de făurire a societăţii socia ţiile necesare înfăptuirii programului de
Co,, .icsului al Xlti-lea şi ale Conferin cu fermitate programul de normare eco- liste multilateral dezvoltate în patria dezvoltare a agriculturii, a noii revoluţii
ţei . raţionale. • nomico-financiară de stabilire a mij noastră şi permite trecerea în următorul agrare.
A casta impune să acţionăm cu toată loacelor circulante, precum şi legea pri- deceniu — 1991—2000 —, la realizarea Suprafaţa agricolă şi arabilă a ţării
hot ,i îrea pentru realizarea dezvoltării vino formarea preţurilor de producţie. celei de-a doua faze a acestei etape. noastre rămîne aceeaşi ca şi cea din
inlL.isive a tuturor sectoarelor de activi- Acestea constituie cerinţe obligatorii Astfel, în anii 2000, deci în 50-55 ani, actualul cincinal. Nu există posibilitatea
tali . Din punct ele vedere cantitativ, în pentru buna activitate şi conducere pe România va deveni o ţară socialistă unei extinderi a acesteia, pentru că tre
mu sectoare am ajuns la un nivel bun baza principiilor autogestiunii şi auto- multilateral dezvoltată, pe baza celor buie să păstrm neatinse pădurile, fon
de ..czvoltare, care aşază România în conducerii. mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, dul forestier. Va trebui chiar ca pe
rînudiilc ţărilor avansate în ce priveşte în îndeplinirea tuturor acestor obiecti ale cunoaşterii umane în general, cu un seama unor terenuri neproductive să
pro ucţia pe locuitor şi chiar la produc ve, cerceta i ştiinţifică trebuie să se nivel înalt de civilizaţie materială şi spi mai împădurim cîteva zeci de mii de
ţia mbală, ca atare. angajeze cu luate forţele sale în soluţio rituală. hectare în unele judeţe, conform pro
n,, în centrul întregii activităţi tre narea problemelor complexe de organi O dată cu aceasta vom putea afirma cu gramului naţional.
bui sa stea înfăptuirea programelor de zare şi modernizare, de perfecţionare o îndreptăţită mîndrie că am parcurs cu Tocmai de aceea, este necesar să se
de., .ilare intensivă, de organizare şi caracteristicilor materialelor existente, succes toate cele trei etape ale- construc asigure realizarea in cele mai bune con
moi nu. arc a industriei şi a celorlalte de realizare a noi şi noi materiale şi ţiei socialismului — prima fază a comu diţii a programului de irigare a circa
ra; ii. pe baza celor mai noi cuceriri tehnologii, care să asigure valorificarea nismului. Numai pe această bază vom 6—7 milioane de hectare, a tuturor lu
ale ştiinţei şi tehnicii. superioară a materiilor prime, a muncii putea trece ulterior la făurirea treptată crărilor de ameliorare şi de creştere a
T uuic să încheiem în acest an defi poporului nostru. a comunismului, străbătind mai multe potenţialului productiv al pămîntului, pe
nit. .cea programelor pe toate sectoarele Înfăptuirea prevederilor actualului etape pînă la realizarea deplină a prin încă circa 3—4 milioane de hectare.
şi Ki.nurile de activitate, pe toate cen cincinal este posibilă numai pe baza ce cipiilor de muncă şi de viaţă comunistă Trebuie să pornim de la faptul că
tra. ic şi întreprinderile, pornind de la lor mai noi cuceriri ale ştiinţei, a anga în patria noastră. (Aplauze şi urale puter pămîntul este un bun al întregului
fai-. l că numai pe această bază vom jării ferme a întregii activităţi de cer nice ; se scandează îndelung „Ceauşescu popor, principalul mijloc de producţie
as.,, .ra înfăptuirea în acest cincinal a cetare in realizarea acestor obiective. şi poporul !“, „Ceauşescu — P.C.R. !"). în agricultură, care să asigure hrana în
ob. .ivelor Congresului al XlIIriea al (Vii şi puternice aplauze). Numai o dată cu aceasta poporul nos tregii naţiuni. De aceea, este necesară
pa. lului. «, în mod corespunzător trebuie să îm tru va trece în epoca de aur a omenirii, o bună gospodărire a solului, astfel că
i, acelaşi timp, trebuie să acţionăm pletim ferm cercetarea cu învăţâmîntul, în epoca adevăratei libertăţi şi demnităţi fiecare metru pătrat de pămînt din su
cu ..iată hotârîrea pentru înfăptuirea cu producţia, să legăm mai strîns Întrea umane prafaţa arabilă şi agricolă să fie cultivat
pro antelor de dezvoltare a agriculturii, ga cercetare de cerinţele practice ale Ea Congresul al XlV-lea al partidului în mod corespunzător
pe aza obiectivelor noii revoluţii agra producţiei, de soluţionarea problemelor urmează să adoptăm planurile şi pro Aceasta impune să întărim şi su per
re, a asigurăm realizarea în 1990 a cel care apar zi de zi ip activitatea com gramele corespunzătoare etapei supe fecţionăm activitatea întreprinderilor a-
pu ,.i 35 milioane tone cereale, creşterea plexă pentru realizarea de produse mai rioare a înfăptuirii Programului partidu gricole de stat, cooperativelor agricole de
coi. .punzătoare a producţiei în toate ce- bune, cu un nivel calitativ şi tehnic tot lui. în stabilirea obiectivelor pentru de producţie, staţiunilor de maşini' şi trac
lela .e ramuri, inclusiv în zootehnie, în mai ridicat. ceniul următor, şi în primul rînd pentru toare, care trebuie să lucreze intr-o strin-
pis v.ucţia zootehnică. Totodată, trebuie să acţionăm cu toată cincinalul 1991—1995, va trebui să por să colaborare şi unitate, în cadrul consi
1 ntru realizarea obiectivelor actualu hqtărn ea pentru înfăptuirea programe nim de la faptul că nivelul de dezvol liilor unice agroindustriale. In general,
lui .ancinal trebuie să fie luate toate lor de perfecţionare a învăţămintului, tare a principalelor sectoare industriale, suprafaţa întreprinderilor agricole de
m.. . iile necesare în vederea dezvoltării de ridicare a nivelului tehnic şi profesio a producţiei fizice pe locuitor corespunde stat nu va mâi creşte şi nu mai poate
pu...nicc a buzei telini.o-materiale, a nal al cadrelor, al oamenilor muncii din cerinţelor uner societăţi dezvoltate. De să crească. Există în perspectivă posibi
asigurării bunei aprovizionări a activi toate domeniile. aceea, şi In urmata ui deceniu, in cel litatea unei anumite creşteri, in unele
tăţii cie producţie. Aceasta presupune Nu trebuie să uităm nici un moment de-al 9-lea plan cincinal, va trebui să zone, a proprietăţii cooperativelor agri
în.,, tuirea neabătută a programelor din că realizarea tuturor obiectivelor este punem in centrul pi i ocupărilor dezvol cole de producţie.
domeniul . minier, petrolier, al materia posibilă numai cu oameni cu o înaltă tarea intensivă a întregii activităţi in Problema principală care se pune este
1
lelor de construcţii, chimiei şi metalur pregătire profesională şi tehnică, capa dustriale, • înfăptuirea programelor de insă buna organizare a activităţi ferme
giei, precum şi clin celelalte ramuri, care bili să soluţioneze cele mai complexe org mizare ştiinţifică şi modernizare a lor de producţie, dimensionarea conform
au tio realizat produse necesare bunei probleme şi să asigure înaintarea fermă producţiei şi a muncii, pe baza celor mai normelor stabilite a acestor ferme, tre
desfăşurări a producţiei. a patriei noastre spre cele mai ■ înalte noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, reali cerea la o agricultură intensivă în toate
m acelaşi timp, trebuie să acţionăm culmi de progres şi civilizaţie. zarea unei noi calităţi a muncii, a pro domeniile, începînd cu cerealele, in le
cu mai multă hotărîre în direcţia res Sint necesare măsuri hotârîte în direc ducţiei, în toate domeniile de activitate. gumicultura. pomicultură, viticultură,
pectării . neabătute a normelor de con ţia realizării, în cele mai bune condiţii, a Aceasta înseamnă că pe baza aceluiaşi zootehnie.
sum, materiale şi energetice, pentru re activităţii de comerţ exterior, de dezvol volum de materii prime şi materiale, de înfăptuirea eerinţeloi nou revoluţii
ducerea continuă a acestor consumuri pe tare a relaţiilor economice internaţionale. consum energetic, trebuie să asigurăm, agrare constituie obiectivul strategic al
baza perfecţionării tehnologiilor, a bunei Trebuie să facem totul pentru a rea pe calea valorificării superioare a aces dezvoltării agriculturii. Pînă în anul 1995
organizări a întregii activităţi de pro- liza, în întregime, producţia de export şi tora, o creştere de circa 40—50 la sută a trebuie să realizăm cel puţin 45 de mi
du< ţie. exportul pe acest an şi pe următorii doi valorii producţiei-marfă, iar în unele lioane tone cereale, să generalizăm rea
O atenţie deosebită trebuie să se acor ani ai cincinalului, astfel incit să înche sectoare chiar şi mai mult. lizarea producţiilor mari — de 8 000 kg
de programelor de recuperare şi refolo- iem cel de-al 8-lea cincinal cu un nivel Va trebui să asigurăm dezvoltarea pu grîu şi orz la hectar — şi să trecem la
sire a materialelor, subansamblelor şi mai înalt al schimburilor economice in ternică a bazei proprii de materii prime producţii de 10 000 kg şi mai mari la hec
pieselor, care au o pondere importantă ternaţionale cu toate statele. şi materiale şi. mai cu seamă, să asigu tar. De asemenea, trebuie să realizăm pe
în toate sectoarele, în unele depăşind 50 Va trebui să acţionăm, cu toată, hotă- răm in întregime energia necesară toate suprafeţele irigate cel puţin 20-25-
5
la sută din necesarul de materii prime rîrea, în vederea realizării programeLor desfăşurării "în " bune condiţii a' produc tone porumb ştiuleţi la hectar şi să tre
şi materiale. • de lungă durată cu ţările djn C.A.E.R., ţiei şi a consumului general. în această cem la realizarea de producţii de 30 şi
Totodată .realizarea acestor ■ programe a perfecţionării activităţii acestui orga privinţă este necesar să trecem încă clin peste 30 de tone de porumb ştiuleţi la
arc o importanţă deoşebită şi în redu nism, a specializării şi cooperării în pro acest cincinal, de anul viitor. La utiliza hectar.
cerea generală a consumurilor energeti ducţie, astfel incit să se asigure, pe rea mai largă a surselor de energie ne în mod corespunzător trebuie să creas
ce şi materiale. această bază, dezvoltarea mai puternică convenţionale, - astfel îneît. prin folosi că producţiile în legumicultura, viticul
Sint necesare măsuri hotărîre pentru a fiecărei ţâri socialiste şi întărirea, pe rea biogazului, a biomasei, a energiei tură, pomicultură, la plante tehnice, să
realizarea obiectivelor în domeniul ener ansamblu, a forţei socialismului. solare şi a vîntului, a apelor termale şi sporească puternic producţia de masă-
getic. Trebuie să facem astfel incit, în Să extindem puternic relaţiile cu a microhidro,centralelor, să se asigure în verde pe păşuni şi fineţe. în zootehnie,
1990, să rezolvăm, în linii generale, ră- toate ţările socialiste, cu ţările in curs întregime necesităţile fermelor zooteh trebuie să se realizeze prevederile pro
minerea în urmă din domeniul energiei. de dezvoltare, precum şi cu ţările capi nice şi ale altor unităţi agricole, ale gramului privind efectivele de bovine, de
Programele pe care le avem, eforturile taliste dezvoltate, în spiritul egalităţii şi micii industrii, precum şi realizarea în ovine şi să se obţină o creştere substan
de investiţii pe care le facem în această avantajului reciproc. cîţiva ani a independenţei energetice a ţială a produselor animaliere.
direcţie asigură pe deplin condiţiile pen în mod deosebit, aş dori să atrag tuturor localităţilor rurale, pentru a nu Va trebui ca cincinalul al 9-lea să
tru înfăptuirea acestui obiectiv. atenţia asupra necesităţii lărgirii activi se mai apela la sistemul energetic na realizeze o bună aprovizionare a popu
în mod deosebit este necesar să acţio tăţii de cooperare şi specializare în pro ţional. laţiei cu toate produsele 'agr'oalimentare,
năm cu toată hotârîrea in direcţia creş ducţie, de participare activă, încă în Trebuie să realizăm o asemenea dez la nivelul cerinţelor ştiinţifice, un con
terii productivităţii munci*. pe baza acest cincinal, la cooperarea în realiza voltare ti producţiei industriale Incit ni sum care. să asigure atît sănătatea, cit şi
bunei organizări a întregii activităţi, a rea unor obiective industrial-agrare, îm velul ei tehnic şi calitativ să fie compe vigoarea fizică şi intelectuală a întregului
mecanizării, automatizării si robotizării preună cu alte ţări, pornind de la prin titiv şi comparabil cu cele mai bune nostru popor.
proceselor de producţie. cipiul avantajului reciproc. produse similare pe plan mondial. Realizarea obiectivelor de dezvoltare
Re impune să se acorde o atenţie deo în general, trebuie să intensificăm în acelaşi sens trebuie să se dezvolte intensivă a economici naţionale impune
sebită realizării prevederilor plivind ri participarea la diviziunea internaţională şi celelalte sectoare de activitate. Trans intensificarea muncii de cercetare şi o-oş-
dicarea nivelului tehnic, îmbunătăţirea a muncii, la schimbul de valori mate porturile trebuie sa asigure în întregime terca rolului ştiinţei .în perfecţionai ea,
calităţii tuturor produselor. riale şi spirituale. necesităţile economiei naţionale, ale modernizarea şi dezvoltarea industriei,
Trebuie să se înţeleagă bine că nu Trebuie să avem în vedere că activita transportului general în toate sectoarele, agriculturii şi celorlalte sectoare de acti-
putem înfăptui obiectivele actualului tea de comerţ exterior constituie o ne inclusiv în sectorul naval.
plan cincinal fără o puternică ridicare a cesitate pentru înfăptuirea programelor Una din direcţiile prioritare ale acti (Coniinaore în pag. a 6-a)