Page 11 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 11
L 9 630 • JOI, 3 NOIEMBRIE 1988 Pag. 3
70 DE ANI DE LA FĂURIREA STATULUI NAŢIONAL UNITAR ROMAN Rezultatele din acest au —
cultural
Legăturile economice şi politice de-a bază trainică pentru realizări
• Amfiteatrul artelor.
NITATj: DE lungul veacurilor între ţările române - Recent, sala mică a Cen superioare în 1989
La r'^rul
din Strada trului' de cultură şi crea
s-a deschis ţie „Cîntarea României" (Urmare din pog. f) tru întîmpinarea Congre
iou magazin un puternic element de unitate Deva a găzduit prima e- sului al XlV-lea al parti
o şi desfa- diţie, din noul an şcolar,
id Intreprin- rit, cu precădere, în inter dului şi celei de a 45-a
î de produc- va, Ţara Românească şi a „Amfiteatrului artelor”, venţiile lor Ianoş Bencze,
lă şl prcs- (Urmare din paj). 1) în special, stăpînesc, a- acţiune iniţiată de Casa aniversări a eliberării pa
Sînt puse Ia proape în decursul între Transilvania în faţa peri Gheorghe Boşorogan, Ion triei cu succese remarca
pulaţlei nr- gului ev mediu, importan colului extern comun s-a pionierilor şi şoimilor pa
îiitare şl de capete o fizionomie com înfăptuit deseori sub for triei Deva cu sprijinul Haţegan, Petru Pop, Ioan bile în muncă. în acest
iroduse în pletă în momentul desă- te domenii în Transilva Lădar, Ovidiu Iiagea, Au scop, participanţii ia adu
tellercle in- vîrşirii statului naţional nia. Aceste stăpîniri nu ma alianţelor întemeiate Consiliului municipal al
unitar român, pe care a fac decît să continue o pe identitatea intereselor Organizaţiei Pionierilor. rel Radu, alţi oameni ai nare au adoptat un cuprin
Permanentizarea
rubrici
pregătit-o şi a reclamat-o. stare de fapt existentă, de apărare împotriva duş lor „Ordinea cuvintelor", muncii din secţiile şi ate zător program' de măsuri
Neîntreruptele şi varia desigur, cu mult timp îna manilor comuni. Un mo „Vă prezentăm un autor, lierele întreprinderii. organizatorice şi tehnico-
ment important în lupta
IZIUNE tele legături de natură e- inte de formarea statelor comună antiotomană l-a o carte” răspunde exigen Trecerea la analizarea economice. Sînt incluse în
feudale de-sine-stătătoare,
conomicâ existente între cifrelor de plan pe 1989 a
cele trei ţări române au cînd cnejii şi voievozii ro constituit activitatea lui ţelor membrilor cenaclu acest program acţiuni vi
fost consolidate şi lărgite mâni stăpînea.u teritorii Iancu de Hunedoara, care rilor literare din şcoli. prilejuit exprimarea voin guroase vizînd contracta
elejurnal • de raporturile politice pe ambele versante ale a încercat să închege sub Desfăşurată sub genericul ţei unanime a tuturor ce rea producţiei şi a bazei
imul infăp- foarte strînse stabilite şi munţilor. suzeranitatea sa un sistem „Bucuriile artelor" actua
revoluţii a- dezvoltate pe fundalul u- Datorită intereselor co politic cuprinzînd între la ediţie a beneficiat de lor ce muncesc în între tchnico-materiale, creşte
50 Laureaţi nor permanenţe istorice, mune de apărare împo gul teritoriu românesc. La prezenţa invitaţilor: A- prinderea „Marmura” Si- rea accentuată a producti
ui naţional al continuităţii teritoriale triva cotropitorilor străini, rîndul său, Ştefan cel drian Leonte, consultant rneria de a milita neobosit vităţii muncii, îmbunăiâ-
>mâniei“ • şi de civilizaţie a poporu în conştiinţa multor con Mare va ţine piept cu al producţiei cinematogra pentru valorificarea ines ţirea substanţială a cali
ecran pen- lui român din interiorul ducători politici ai vi-emii bărbăţie năvălitorilor timp fice pentru copii, Gligor timabilului tezaur de idei
• 20,25 U- arcului carpatic pînă la s-a cristalizat de timpuriu de aproape o jumătate de Haşa, scriitor, Ioan Şeu, tăţii produselor, încadra
- idealuri ideea că ţările române nu veac, atrăgînd în această artist plastic, Aura Taba- şi concepte subliniate în rea în consumurile nor
ireţe per- Dunăre şi Marea Neagră. se pot apăra cu eficacitate luptă atît Ţara Româneas Tezele din aprilie elabo mate de materii prime,
10,45 Film Relaţiile politice au fost decît împreună. Reprezen că, cît şi Transilvania. cu şi Sorina Benea. eleve rate de secretarul general materialo şi energie, per
il de aur", intensificate şi activizate tativă în această privinţă Prin lupta comună dusă la Liceul pedagogic Deva, al partidului, tovarăşul
mai ales în condiţiile e-
Coproduc- este scrisoarea domnului de românii din cele trei interprete de muzică tî- fecţionarea calificării per
1
j-poloneză xistenţei unor primejdii Tării Româneşti, Alexan ţări împotriva invaziei nără. (Subredacţia pionie Nicolae Ceauşescu, pen- sonalului muncitor- ş.a .
Casa de externe aproape perma dru Aldea (1431—1436), străine nu numai că s-a rească a C.P.S.P. Deva).
• Bucureşti nente, care ameninţau în din vara anului 1431 adre putut păstra forma insti
- Varşo- egală măsură întreg teri tuţională a statului, evi- • Trecerea în revistă a
2 • 21,35 toriul locuit de români. sată braşovenilor: „Aşa să brigăzilor artistice ale co
a fi cetă- în cadrul acestor rela ştiţi că turcii au năpădit tîndu-se transformarea pă- operaţiei meşteşugăreşti ÎNCHIRIERE
âniei so- ţii, domnii Ţării Româ la Dunăre... şi grăbîţi-vă mîntulul românesc în pa- din judeţ s-a desfăşurat • DOUA tinere, căutăm de
50 Telejur- neşti şi ai Moldovei, cău- cit mai iute, ziua şi noap şalîc, dar conştiinţa uni la Centrul de cultură şi închiriat garsonieră sau a-
fnchiderea tînd să-şi asigure un loc tea să-mi veniţi în ajutor, tăţii de origine şi de lim creaţie Cîntarea României partament două camere, ne-
de refugiu în cazul în ca căci, dacă nouă ne va fi bă, care a existat dintot- „Siderurgistul” Hunedoa- mobiiatc. Deva, telefon 1-1477. (6122)
re ar fi fost siliţi să-şi rău, vouă' are să vă fe deauna la poporul ro doara. Din cele 10 brigăzi
părăsească ţara, sub pre şi mai rău*. mân, s-a consolidat din ce artistice prezente s-au de
siunea pericolului otoman Apropierea între Moldo- în ce mai mult. taşat prin evoluţii deose VÎNZĂRI - COMEMORARE
bite formaţiile cooperati CUMPĂRĂRI • la 3 noiembrie se Îm
■tul negru- î velor „Progresul" Deva plinesc doi ani de cînd ne-a
(Patria); CONCURS DE (premiul I), „Mureşul" De • VIND Majaic 203, sta(le părăsit scumpul nostru sing.
îrt (Arta); „PE URMELE STRĂMOŞILOR" difuzoare, benzi mari, preţ RADU RADUCU, Ia numai. 28
Omul din MUZICĂ UŞOARĂ va (II), „Unirea" Petro convenabil. Simeria, Ion ani, lăsînd în urma lui multă
:rn — A); şani şi „Prestarea" Sime- Creangă, 43, telefon 60008. suferinţă şi durere. Familia.
la scara „T o a m n a, anotimp fiile realizate, reuşitele (6140) (6082)
- B); In- al bilanţurilor, repre acţiunii, propuneri pen Mîine, 4 noiembrie ria (III), cele de la „Stre-
pollţie zintă şi pentru ex tru îmbunătăţirea vii a.c., ora 16, la Centrul iul" Călan, „Moţul" Brad • VÎND cazan de fiert ţuică.
TROŞA-NI: pediţiile pioniereşti „Cu toarei expediţii. Mure şan Radu, cherghe.ş, nr. D E C E S E
— sen—o.- tezătorii" momentul fi însoţiţi de prof. Simion de cultură şi creaţie şi „Drum nou" Hunedoa 7, comuna Cîrjiţi. (6135)
Trei zile nalizărilor. Ultima filă Molnar .şi maistrul Ro „Cîntarea României" ra obţinînd menţiuni. « OAMENII muncii de la
(7 Noiem- a jurnalului, care va bind Scheli, pionierii de din Deva, în organiza • VIND video recorder. Do LU.H.T.I. Dovji sînt alături do
e la Las reprezenta echipajul veni porniţi „Pe- urmele ta, telefon 22276. (6132) colega ' lor Aurora Muntean,
sa): LU- şcolii generale nr. 8 De strămoşilor" au traver rea Comitetului jude • Medalion literar. in în momentele de grea cum
e soarelui va „Orizont 20“ la faza sat Carpaţli. După scur ţean al U.T.C. are loc cadrul „Decadei cărţii ro « VÎND Trabant nou, 12 V. pănă pricinuite de decesul
VULCAN : naţională a competiţiei, te popasuri Ia cetăţile un concurs de prese- mâneşti” la oficiul de Simeria, strada Păcii, 3 A. mamei sale, KATO DOCHIA.
mi-e dor „s-a scris" recent. Cei dacice din Munţii Orăş- (6133) (6139)
icenfărul); 16 „expediţionari" al tiei, au luat cu asalt lecţie la care sînt invi calcul al T.A.G.C.M. Hu-
de iarnă şcolii dcvcne, care în culmile munţilor. Expe taţi interpreţi de muzi nedoara-Deva s-a organi • VÎND video recorder Phi • CU profundă durere fa
DANI: Fa- această vară au pornit diţia s-a încheiat la mo că uşoară din judeţ. lips HQ. Deva, telefon 18511. milia îndoliată anunţă trece
(Retezat) ; pentru a treia oară în- numentele de artă ale zat medalionul literar „Oc- (6130) rea in nefiinţă a celui caro a
eşti dra- tr-un periplu istorico- Cei admişi vor partici tavian Goga", cu prilejul fost sing. DUM1TRAŞCU
a roşie) ; geografic, s-au întîinit iui constantin Bruncuşi pa la concursul inter- o VÎNI) apartament două GHEORGHE, in vîrstă de G1
Teta de cu colegi şi părinţi îm- de la Tîrgu Jiu, lăsînd judeţean de muzică u- împlinirii a 50 de ani de camere. Dacia, Deva, tele ani. Inmormîntarea azi, 3 no
; Cale li- părtăşlndu-le din bucu în sufletele elevilor n- şoară „Stelele cetăţii", la moartea marelui poet fon 21136, între orele 15—20. iembrie 1988, ora ll, de la do
; GEOA- riile, impresiile şi mo mlntirl de neuitat. (Cris (6127) miciliu, din strada Oituz, nr.'.
(Centrul liile trăite în timpul ex tian Uriţescu, comandan care va avea loc în zi ardelean, ale cărui operă 5, Deva. (G132)
creaţie pediţiei. Au fost prezen tul echipajului „Orizont lele de 25—27 noiem şi personalitate au fost e- • VÎND saxofon „Timiş",
■mâniei") ; tate traseul şi fotogra 20"). brie a.c. vocate de pfof. Dumitru preţ convenabil. Deva, telefon « C O L E G I I de la
ca - - •>- 23265. (6123) 1.C.I.T.IM..C.I.M. Deva, Ate
> a > Boboşa. lier minier, sînt alături - -de
apte ■ ja • VIND video playor Gold colega lor Camelia Csapo ia
le I-II ; star, nou. Petroşani, telefon greaua pierdere pricinuită de
iu (Mure- 45009. (6141) moartea tatălui ei, sing. DU-
ragoste la MITRAŞCU GHEORGHE, şi
mina). e CUMPĂR garsonieră cen transmit condoleanţe familiei
Tabagismul — factor de morbiditate trală. Deva, telefon 16859. îndoliate. (6132)
(6122)
«
(PREŞ Fumatul reprezintă una mul loc între îmbolnăvi voltarea copilului. Acelaşi rii inveteraţi este mult • VIND AHO 243 Diesel sau roului COLEGII din cadrul Bi la
aprovizionare
de
telefon
din principalele cauze (e- rile maligne la femei. In efect nociv se observă; la mai important şi că simp- 244, neridicat. Deva, (6119) Mina coranda—certej aduc
11947.
vităfoile) de morbiditate un ultim omagiu celui caro
•agerii din tre anii 1960—1980, în 20 femeile gravide care, ne- tomele bolii nu dispar a fost un bun şef do, birou,
>88 : şi mortalitate în ţările în de ţâri industrializate in fumătoare fiind, trăiesc a- chiar dacă pacientele re • VIND casă, gaze (zonă un om de aleasă omenie, sing.
care dăunătorul obicei centrală). Hunedoara, telefon DUM1TRAŞCU GHEORGHE şi
42, 37, 9, dicele de mortalitate prin lături de fumători în spa nunţă la fumat. în ultima 15636. (6137)
este răspîndit. In ultimul cancer pulmonar la femei ţii închise (la locul de vreme se fac cercetări a- transmit sincere condoloanţe
: 45, 27, timp flagelul s-a răspîndit s-a dublat. muncă, în. locuinţe, în va supra sănătăţii copiilor • VÎND Dada breait nouă. familiei îndurerate. (6238)
şi în rîndul femeilor, care Hunedoara, telefon 1R519.
■ ctştiguri: Piămînii fumătoarelor goane etc.), inhalînd ae proveniţi din părinţi fu (1/374) « OAMENII muncii de la
care 69 253 ajung la un consum zil capătă culoare neagră, nu rul contaminat de fumă mători. Astfel, s-a obser U.J.C.M. Deva, biroul A.D.T.,
alegoria I. nic de 10—15 ţigarete. din cauza depunerilor de tori. vat că băieţii crescuţi In • VIND 15 oi. Crăciunesc sînt alături de Mariana şl
In general, majoritatea gudron, cum se presupu In piămînii fumătoare case de fumători, la vîrsta Petru, comuna Cerbăi, nr. 7. (23/371 j Eugen, în clipele grele pri
cinuite de decesul mamei,
fumătorilor conştienţi de nea pînă acum, ci datori lor s-a constatat că scade pubertăţii timpurii, au fă (GI28)
riscurile medicale ce şi cut mai frecvent boli co • VÎND magnetofon Majak « MULŢUMIM tuturor celor
le asumă încearcă să re ronariene decât cei cres 205, nou. ciornei Ioan Alfred. caro au fost alături de noi Ia
vremea va nunţe la acest obicei, dar, S F A T U L M E D I C U L U I cuţi într-o atmosferă fără Haţeg, strada Aurel Vlaicu, greaua încercare pricinuită
e. Cerul din păcate, numai jumă fum de ţigară. D 3, apartament II, zilnic. de încetarea din viaţă a Iu
s, va de- (6/370) bitului nostru procuror SICOE
i sfîrşitul tate reuşesc acest lucru. Cu a jutorul metodelor de AROV. Familia îndoliată.
or cădea Pentru cei care nu reu tă hemoragiilor microsco foarte mult cantitatea vi investigaţie s-a evidenţiat • VIND Dacia breait l 310, (6121)
ile sub pice de lâ nivelul vaselor taminelor din grupa B. faptul că pereţii inimii au nouă. Boşorod 95. (c. 3) « IONESCU GiOvani, copiii
e, lapovi- şesc, ţigara a devenit un capilare aflate în plămîni, De asemenea, nicotină in Lucia şi Marius, nora Dorina
Vîntul va veritabil „drog” care ge o grosime mai mare ia fu şi nepoţelul George mulţu
ă la mo- nerează fenomene de de care se coagulează şi se hibă secreţia de prolacti- mătorii pasivi, iar aorta P I E R D E R I mesc tuturor acelora caro au
-vest la descompun cu timpul. As n.ă, care este un hormon lor este - mai rigidă, pre- fost alături de el în clipele
in nord- pendenţă, adică de nevoia tăzi se observă creşterea secretat de antihipofiză, zentînd valori mai scăzu • PIERDUT legitimaţie ser grele prilejuite de încetarea
ficărl izo- invincibilă de a-1 consu viciu, eliberată de I.M.P. De din viaţă a celei care a fost
40 km/ ma, sporindu-i dozele, fă tabagismul ui feminin în- cu rolul de a.declanşa se te ale colesterolului. va, pe numele Homorodean soţie, mamă şl bunică de
rlle ml- cepînd cu fetele, care fu creţia lactată a sinului. în ultimul timp, în în Maria. O declar nulă. neinlocuit, IONESCU EMILIA.
a o cre.ş- ră de care organismul se mează mai frecvent decît Tutunul poate deveni treaga lume fumatul este (6131) (6124)
rar fi cu- simte frustrat, ereîndu-le • PIERDUT legitimaţie ser
inus 2 şi o stare de indispoziţie ce băieţii. cauza unor accidente vas interzis intr-un număr tot viciu, cu numărul 71422, eli « DELOREAN Ioana mulţu
iar cele Cunoscînd particularită culare cerebrale. S-a de mai mare de locuri publi berată de C. S. Hunedoara, pe meşte tuturor oamenilor mun
şi 8 dra- evoluează uneori spre in numele Gyenge Ttbi. o de cii din T.A.G.C.M. Deva, în
ţ v stabilitate funcţională şi ţile organismului feminin, monstrat că fumătorii sînt ce, majoritatea situate în clar nulă. (25/373) tregii conduceri a trustului,
rome In dificultăţi în desfăşurarea le considerăm grupe de supuşi unui risc de două- spaţii închise. Pe plan in serviciului aprovizionare In
>lsă, cu „mare risc" pentru taba- trei ori mai măre decît cei ternaţional observatorii • PIERDUT ÎI1 ziua de 14 mod deosebit, pentru ajuto
rit noros. activităţilor profesionale. care nu fumează, de a mai propun, pe Ungă ziua octombrie 1988, căţel Pckinez rul acordat în clipele grele
Găsitorului
re
nge. Vîn- în ţările industrializate gism, mai ales pentru fe maro-roşcat. bună. Deva, telefon pricinuite de decesul soţului.
compensă
moderat, meia gravidă. Femeia gra avea un accident cere de 7 Aprilie — „zi fără (6129)
tempo- creşte numărul de femei bral provocat de factorii fumat”, să se ceară Corni* 17663. . (6138)
a 50—70 care fumează. Datorită a- vidă care fumează patru de risc care sînt mai ales telului Olimpic Interna « soţia Mia, fiu] Marius,
est. (Me- cestui fapt, începind din ţigări pe zi ridică în mod SCHIMB DE nora Marcela, nepoţii Diana
rviciu P. semnificativ nivelul de ni hipertensiunea arterială, ţional ca viitoarele jocuri Şi Iîaul anunţă cu profundă
anul 1980 cancerele pul diabetul, obezitatea, prin olimpice să constituie un LOCUINJĂ durere trecerea în eternitate
monare semnalate la fe cotină (produs de metabo dereglarea nivelului san eveniment fără tutun. a dragului lor BICIUŞCA
62
mei au devenit mai nu lism al nicotinei) in lichi guin al colesterolului. • SCHIMB garsonieră cu GHEORGHE, în vîrstă are de Ioc
Inmormîntarea
ani.
meroase decît cancerele dul amnotic, avînd ca e- S-a observat, prin studii Dr. MIHAI CRĂCIUNESCU apartament 3—i camere. Hu azi, 3 noiembrie, ora 14, la
de sîn. In S.U.A., cance fect nociv naşterea pre amănunţite, că riscul co Spitalul municipal nedoara, strada T. Creangă, cimitirul Popa Şapcă din Hu
rele pulmonare ocupă pri matură şi tulburări în dez litei ulceroase la fumăto Hunedoara nr. s, apartament 21. (21/972) nedoara. Nu ie vont uita nici
odată.
(6237)