Page 112 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 112
Pag- 12
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 653 • MIERCURI, 30 NOIEMBRIE 1988
Şedinţa comună a Plenarei Comitetului cursul anului viitor. a pentru triumful cauzei î .-socială a ţării pe anul
pregătire'şi - desfăşurare, m
progresului,
generale
a
1989 şi prevederilor pe
Congresului a] XlV-lea al dezarmării, colaborării şi întregul cincinal.
Central al Partidului Comunist Român, P,C.R., a noului plan păcii. ; fost prezentate măsuri şi
In cursul dezbaterilor au
cincinal 1991—1995 şi a
(ti cuvîntul lor, part ic ii
Programului de dezvoltare, panţii la dezbateri au acţiuni întreprinse, în
organismelor pînă în anul 2000, a Romă exprimat înalta preţuire lumina indicaţiilor şl o-
nici socialiste.
faţă de activitatea multi
ricnlărilor date de tova
înfăţişînd rezultatele ob laterală desfăşurată tle răşul Nicolae Ceauşescu,
ţinute în înfăptuirea pre tovarăşa Elena Ceauşescu, în vederea ridicării neîn
vederilor Planului naţio militant de frunte al parti cetate a nivelului activi
nal unic de dezvoltare e- dului: şi statului nostru, tăţii organizatorico, ideo
conomico-socială a 'ţârii care aduce o contribuţie logice şi politico-cdncati-
I „ (Urmare din pag. 1) au subliniat importanţa sporirea necontenită a pe acest an şi pe întregul de cea mai mare însem ve, perfecţionării stilului
planurilor şi programelor avuţiei naţionale şi ridi cincinal, vorbitorii au în nătate la elaborarea -. şi şi‘metodelor de muncă ale
nostru popor, să stea la aflate pe ordinea de zi, ale carea, pe această bază, a făţişat marile transformări înfăptuirea politicii inter organelor şi organizaţiilor
baza întregii activităţi de căror prevederi sînt în bunăstării materiale şi pe care le-au cunoscut ne şi externe, la dezvolta^ de partid, perfecţionării
pregătire şi desfăşurare. în concordanţă cu hotărârile spirituale a poporului nos toate judeţele ,şi localită rea ştiinţei, învăţămîn- vieţii interne de organi
eursul anului viitor, a Congresului al XlII-loa şi tru. ţile ţării în perioada inau lului şi culturii româ zaţie, dezvoltării exigen
Congresului, al XlV-lea al Conferinţei Naţionale ale Lucrările comune ale gurată do Congresul al neşti. ţei revoluţionare, întări
Partidului Comunist Ro partidului şi asigură creş Plenarei Comitetului Cen lX-loa al partidului, în - Evidenţiindu-se valoarea rii rolului conducător ' al
mân, a noului plan cin terea continuă a forţelor tral al Partidului Comu anii ;,E p o c i i Nicolae inestimabilă. ştiinţifică, organizaţiilor de partid în
cinal 1991—1995 şi a pro de producţie, dezvoltarea nist Român, organismelor Ceauşescu". . teoretică-şi practică, a Te ; toate colectivele de oa-
gramului de dezvoltare, intensivă a industriei, agri democraţiei muncitoreşti Exprimînd sentimentele zelor Comitetului Politic' nîeni ai, muncii. Partici
:
fnnă în anul 2000, a Româ culturii. a întregii econo revoluţionare şi organiza de aleasă stimă şi neţăr Executiv din aprilie, s-a panţii la lucrările consi
niei socialiste. mii, a celorlalte sectoare ţiilor de masă şi obşteşti murită dragoste- ale între subliniat că dezbaterea lor liilor pe domenii au ex
Cei care au luat cuvîntul şi domenii de activitate. continuă. (Agcrpres). gului partid şi popor faţă în toate organele şi orga primat angajamentul de
de t o v a r ă ş u l Nicolae nizaţiile de partid. de a acţiona cu abnegaţie şi
Ceauşescu, participanţii la stat, de masă şi obşteşti, răspundere comunistă pen
Dezbateri în consiliile pe domenii dezbateri au adus un fier 'muncitoreşti a contribuit- a importantelor obiective
în organismele democraţiei
tru înfăptuirea exemplară
binte şi vibrant omagiu
economice şi şocial-poli-
de activitate activităţii sale neobosite, la o şi mai puternică mo tice cuprinse în magistra
bilizare şi angajare munci
contribuţiei sale decisive
la elaborarea politicii in torească, la' întărirea spi la Expunere a' tovarăşului
în cadrul lucrărilor şe româneşti şi perspectivele primat adeziunea deplină terne .şi externe a parti ritului critic şi autocritic, , Nicolae , Ceauşescu, amplu
dinţei comune a Plenarei dezvoltării sale viitoare, faţă de magistrala Expu dului şi statului nostru, la a răspunderii şi exigenţei . program de muncă şi no
Comitetului Central al perfecţionarea conducerii nere a tovarăşului-.Nicolae înfăptuirea consecventă a revoluţionare in îndeplini ţiune pentru întregul
Partidului Comunist Ro economico-sociale, dczvoL Ceauşescu, document de Programului" partidului dc rea ' sarcinilor de plan. partid. pentru întregul
mân,- a organismelor de tarea democraţiei munci- inestimabilă valoare teore edificare a societăţii so Dînd o înaltă apreciere popor, a planurilor de
mocratice şi organiza t'ore.şti-revoluţionare; rolul tică şi practică. In numele; cialiste multilateral dez conţinutului documentelor dezvoltare multilaterală a
ţiilor de masă şi ob statului şi al organisme comuniştilor, al oamenilor voltate şi înaintare â aflate pe ordinea de zi a
şteşti, luni după-amiază, lor democratice. Creşterea muncii din toate domeniile României spre comunism. şedinţei comune, cei care ţării — garanţie sigură a
au avut loc, aşa cum s-a rolului Partidului Comu vieţii economico-sociale, Participanţii la dezbateri au luat cuvîntul au ex creşterii necontenite a
anunţat, dezbateri în con nist Român şi activitatea cei care au luat cuvîntul au reliefat cu înaltă rriin- primat voinţa fermă a co nivelului de trai material
siliile pe domenii de. acti ideologică, politico-educa- au susţinut în unanimitate drio patriotică . iniţiativele muniştilor, a tuturor oa * şi spiritual al poporului.,
vitate. tivă, ridicarea nivelului de propunerea ca acest docu şi demersurile secretarului menilor muncii de a a c - ,
La baza dezbaterilor din cunoaştere ştiinţifică, de ment politic de excepţională general al partidului,.-,tova ţiona cu liotărîre pentru' a ridicării României pe
consilii s-au aflat ideile şi cultură, a conştiinţei re însemnătate să fie adoptat răşul Nicolae' Ceauşescu, înfăptuirea exemplară a trepte tot mai înalte de
;
orientările cuprinse în voluţionare. Raportul de ca program de muncă şi în vederea soluţionării hotărîrilor Congresului al progres şi civilizaţie, a
Expunerea tovarăşului forţe şi caracteristicile acţiune revoluţionară al problemelor fundamentale XJII-len şi Conferinţei înaintării ei ferme pe ca
NICOLAE CEAUŞESCU, fundamentale ale situaţiei partidului, al întregului ale lumii contemporane, Naţionale ale partidului, lea luminoasă a socialis
cu privire la ..Stadiul ac internaţionale". nostru popor, să stea la in concordanţă cu intere a Planului naţional unic
tual al socielătii socialiste Participanţii şi-au ex baza întregii activităţi de sele tuturor popoarelor. de dezvoltare econpmico- mului si comunismului.
V.W.V.tV.W.W.V.ttW.V.VWrMtVAV.V.V.V/.’.V.Y.W/.W. AV.W.V.V.V.WWAW.'
MANIFESTĂRI DEDICATE ÎMPLINIRII AGENDĂ
m NAŢIUNILE UNITE. - —, mai multe persoane au Declaraţia a fost făcută
A 70 DE ANI DE LA FĂURIREA DIPLOMATICĂ Membrii Comitetului O.N.U. fost ucise sad rănite. Re- in contextul precizării că o
STATULUI NATIONAL UNITAR ROMÂN pentru relaţii cu ţara-gazdă zervindu-şi dreptul de a nouă rundă de convorbiri
La I’raga a avut loc o — cu excepţia S.U.A. - au solicita întrunirea Consi bilaterala în această pro
întîlnire între Milos Jakes, aprobat o declaraţie care liului de Securitate, gu blemă va avea loc la mij
Continuă suita de mani Ulan Bator a fost prezen secretar general al C.C. al cere Statelor Unite să re vernul libanez' adresează, locul lunii decembrie.
festări organizate în dife tată o expunere despre P.C. din Cehoslovacia, şi vină asupra refuzului lor totodată, un apel comu-
rite ţări ale lumii tu însemnătatea evenimentu Michâel O’ltiordan, pre de a acorda viză lui Yasser /Oltătij internaţionale să si GENEVA. - La Gene
'prilejul împlinirii a 70 de lui aniversat, ' progresele şedintele naţional al P.C. Arafat, preşedintele Comi ceară încetarea imediată va a început, marţi, o
.ani de la făurirea statului înregistrate de România din Irlanda, aflat într-o tetului Executiv al Orga a. atacurilor împotriva Li nouă rundă de consultări
naţional unitar român, în pe calea edificării socie vizită de prietenie în nizaţiei pentru Eliberarea banului. sovieto-americane in pro
cadrul cărora, este evocată tăţii socialisto; multilateral Cehoslovacia. Palestinei. In document se blema interzicerii armei
.semnificaţia actului isto dezvoltate;' O adunare afirmă că măsura adoptată ® NAŢIUNILE UNITE. - chimice — anunţă agenţia
ric de la 1 Decembrie ' festivă a avut loc lâ Cairo, de autorităţile americane Adunarea Generală a TASS.
1918 în viaţa social-pojitică la sediul Asociaţiei de constituie o gravă încăl O.N.U. a început dezbate \
a poporului român. prietenie Egipt-România, în Premierul norvegian, care a obligaţiilor ce re rile asupra politicii pro S MOSCOVA. - După \
movate de guvernul R.S.A., cum transmite agenţia
Sînt, totodată, puse în cadrul căreia' s-au evi Gro Harlem Brundtland, vin acestei ţări în virtu TASS, nava cosmică sovie \
caro întreprinde o vizită
evidenţă marile realizări denţiat importanţa actului oficială la Bonn, a conferit tea acordurilor din 1947 examinind un raport pre tică „Soiuz-TM-7", pilotată ° \
obţinute de poporul român istoric al Marii Uniri şi cu cancelarul vest-german, privind sediul O.N.U. zentat de Comitetul Spe de Aleksandr Volkov —
cial al O.N.U. împotriva
în construcţia socialistă, realizările remarcabile ale 33 NAŢIUNILE UNITE. - apartheidului. comandantul navei, Serghei \
cu deosebire în perioada poporului român ; O mani Helmut Kohl, asupra pro In declaraţia secretarului Krikalev, inginer de bord, \
festare a fost dedicată
inaugurată de istoricul blemelor dezarmării, rela general al O.N.U., Javier şi astronautul francez Jean- \
Congres al IX-lea al Zilei Unirii în oraşul fin ţiilor Est-Vost şi procesu Perez de Cuellar, dată pu
P.C.R., de cînd la condu landez Valkeakoski, iar lui cooperării şi securi blicităţii cu prilejul „Zilei Loup Chretien s-a cuplat \
la Universitatea din Turku tăţii europene. pe orbita circumterestră
cerea ţării se află tova evenimentul sărbătorit a internaţionale de solidari cu staţia ştiinţifică orbi \
răşul Nicolae Ceauşescu. tate cu poporul palesti tală „MIR“, dotată cu sis \
Astfel, sub genericul fost evocat în cadrul unui nian", se subliniază că temul de joncţiune „Curs",
2S ULAN BATOR. - La
„România — unire, inde ciclu de prelegeri; Lupta Primul ministru al Tur marcarea acestei zile este Ulan Bator s-au deschis care simplifică în mod \
pendenţă, dezvoltare", la poporului român pentru ciei, Turgut Ozal. aflat menită să atragă atenţia lucrările sesiunii Marelui considerabil procesul de \
unitate, independenţă şi
Beijing a avut loc verni în vizită oficială la Paris, comunităţii internaţionale Hural Popular al R.P. apropiere şi de prindere.
sajul unei expoziţii de fo suveranitate naţională; im a fost primit, la Palatul asupra necesităţii unei so Mongole. Deputaţii forului
portanţa istorică a desă
tografii şi carte româ vârşirii procesului de Elysee, de preşedintele luţii juste, cuprinzătoare legislativ suprem au a- 8! PARIS. - Referindu-se j
nească ; la Tirana a fost făurire a statului naţio Franţei, Francois Mitter- şi definitive a problemei doptat legea cu privire la la amplul conflict de mun \
deschisă o expoziţie dc poporului palestinian, ba planul de dezvoltare eco că dintre muncitorii din
nal unitar au fost înfăţi-, rand, cu care prilej au fost zată ps recunoaşterea \
carte, în cadrul căreia, la şale în cadrul unei confe abordate relaţiile dintre nomică şi socială a ţârii transporturi şi administra
toc de frunte, sînt pre rinţe de presă la Havana ; cele două ţări, situaţia drepturilor inalienabile ale pe anul 1989, precum şi ţie, care afectează de trei
r
zentate opere din gîndirca în cursul unei manifestări din Cipru, raporturile acestuia. în declaraţie se bugetul de stat pe anul vii săptămîni traficul in ca
t o v a r ă ş u l u i Nicolae subliniază necesitatea unei tor, informează agenţia pitala Franţei, secretarul
Ceauşescu şi sînt expuse organizate la Biblioteca dintre Turcia şi C.E.E., conferinţe de pace în TASS. general al Confederaţiei
română din Roma, a fost i-
Orientul Mijlociu.
lucrări ştiinţifice ale tova naugurată o expoziţie de alte probleme de interes Generale a Muncii, Henry \
răşei academician doctor carie istorică, politico-so- comun. NAŢIUNILE UNITE. - H ATENA. - Negocierile Krasucki, a relevat situaţia \
inginer Elena Ceauşescu; cială şi ştiinţifică româ Libanul a adresat o plîn- dintre Statele Unite şi grea a salariaţilor din \
Semnificaţia evenimentului gere Organizaţiei Naţiuni Grecia privind viitorul ba acest domeniu. El a ară
nească ; „Privire asupra zelor militare americane pe
de la 1 Decembrie 1918 României" este denumirea Preşedintele Braziliei, lor Unite în legătură cu teritoriul elen sint foarte tat că autorităţile refuză
în istoria poporului ro expoziţiei vernisate la se raidurile efectuate, la 25 să negocieze cu reprezen
mân, influenţa lui asupra diul primăriei din locali Jose Sarney, a sosit la noiembrie, de aviaţia is- complexe şi dificile, nefiind tanţii sindicatului grevişti
exclusă posibilitatea sus
dezvoltării ulterioare a tatea belgiană „Ougree — Buenos Aires în cadrul raeliană, deasupra oraşu pendării lor - a declarat lor, creind chiar impresia
României moderne au fost Sereing; Marile realizări unei vizite oficiale în Ar lui Saida. In urma rai că toate problemele trans
puse în evidenţă în cadrul gentina, transmite agenţia dului — se precizează in uri purtător de cuvînt portului urban sînt legate
ale poporului român au scrisoarea adresată secre oficial, la Atena, citat de de greva prelungită a sa
unei conferinţe de presă fost prezentate în cadrul ri Prcnsa Latina. tarului general ai O.N.U. agenţiile TASS şi Taniug. lariaţilor.
la Ankara; la Şcoala su nei manifestări desfăşurate
perioară de partid din la Ilaga. (Agerpres)
COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Ciodei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Gheorghe Paveî (neda tor şef adjunct), Nicolae Tircob. |_4im>s_j
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL; Tipografia Deva, slr. 23 August, nr. 275.
