Page 12 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 12
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 630 • JOI, 3 NOIEMBRIE 1988
a ŞTIRI DIN U.R.S.S.
@ Un studiu sumar a- mai mari sînt ■ Marea
supra bogăţiilor subsolu Caspică, Marea Arai, la
IB COPENHAGA. - Pre unor obiective economice şi cumpăra remarcabile tici în urmă cu cîteva lui Uniunii Sovietice vi cul Balhaş, tot aici a-
şedintele Partidului Comu mozambica ne. opere ale unor artişti con zeci de milioane de ani ne să justifice o dată în flîndu-se şi cel mai
plus de ce în această adînc lac din lume cu
nist din Danemarca, Ole temporani cunoscuţi. In a dus la schimbări radi
Sohn, a propus, intr-un BB TOKIO. - Vînzările cadrul ineditului tîrg au cale in evoluţia planetei ţară a fost întocmit ta apă dulce — Baikal —,
articol publicat in ziarul de autovehicule ale Japo prezentat exponate peste şi a vieţii pe Pămînt. belul elementelor chimi urmează apoi lacurile
„Politiken", organizarea pe niei, excluzînd minivehi- 130 de galerii de artă din Conform acestei ipoteze, ce a lui Mendeleev. Ladoga şi Onega, Ciud-
Insula Bornholb a unei culele, au crescut cu 1,6 S.U.A., Marea Britanie, ca urmare a impactului Ca resurse ale subso skoie, Ilmen, ■ Issîk'-Kul,
conferinţe a tuturor ţărilor la sută in octombrie faţă Italia,, R.F.G. şi alte ţări dintre Terra şi asteroizi s-a lului, U.R.S.S. se situea Sevan şi multe altele.
din Marea Baltică. Reu de luna corespunzătoare — în total circa 5 000 de schimbat polaritatea cîmpu- ză pe primul loc- în > lu Alături de lacurile na
me la cărbune, minereuri turale se numără şi pe
niunea ar avea drept o- a lui 1987, totalizînd opere de artă. lui magnetic, au avut loc de fier, mangan, gaze
biective convenirea unor 423 681 unităţi — a anun puternice erupţii vulcanice, naturale, apatită, azbest ste o mie de lacuri arti
măsuri de creştere a în ţat Asociaţia comercian ■ GENEVA. - La Gene şi a început deriva conti şi altele. Ponderea Uniu ficiale de acumulare. Ele
crederii în regiune, inclu va s-a încheiat întilnirea nentelor în urmă cu circa nii Sovietice în ce pri se află în preajma ma
siv prin crearea de zone ţilor de automobile din intre reprezentanţii U.R.S.S. 80 milioane de ani. O veşte rezervele de ma rilor centrale electrice
denuclearizate, precum şi Japonia. Din acest total, şi S.U.A. in cadrul căreia confirmare a ipotezei o terii prime ale lumii — Bratsk şi Irkutsk pe
soluţionarea unor proble 297 211 au fost autotu experţii celor două ţări au reprezintă urmele impac este dată de cîteva cifre nul Angara, Krasnoiarsk
me privind apărarea me risme, iar 124 850' auto dezbătut problema trans tului Terrei cu asteroizi, 74 la sută minereu pe’ Enisei, Kuibîşev şi
diului înconjurător. Da camioane. formării staţiei radar de descoperite de cercetătorii de mangan, 55 la sută Volgograd pe Volga.
nemarca ar putea juca un americani în statul New hui-lă, 43 la sută mine Reţeaua hidrografică
rol important în cadrul Jersey. reu de fier, 35 la sută sovietică include mai
acestui dialog, a apreciat Bi33Q® H WELLINGTON. - Un bine de 100 000 cursuri
Ole Sohn. amplu miting de protest gaze naturale, 60 la sută de apă, cu o lungime
săruri de potasiu, 28 la
împotriva şomajului a fost totală de 420 000 kilome
VIENA. - In memo B DAR ES SALAAM. - la Krasnoiarsk intr-un organizat în capitala Noii sută fosfaţi, 23 la sută tri. Cele mai mari din
ria victimelor represiunii In vizitele întreprinse re centru internaţional de co Zeelande, Wellington, la cărbune şi 12,5 pro tre acestea sînt: Obi cu
naziste din aşa-numita cent în unele ţări din ves laborare pentru cercetarea care au luat parte repre cente ţiţei. 5 410 kilometri, Amur —.
„noapte de cristal" — tul Africii, preşedintele Co în scopuri paşnice a Cos zentanţi ai oamenilor Cele mai mari zăcă 4 440 kilometri, Lena cu
cînd în urmă Cu 50 de ani misiei Sud-Sud, Julius mosului, transmite agen muncii şi ai sindicatelor minte de minereuri de 4 400 kilometri, Enisei cu
hitleriştii au dezlănţuit o Nyerere, fost şef de stat ţia TASS. din întreaga ţară. Demon mangan . se află în U- 4102 kilometri, urmînd
sîngeroasă teroare anti stranţii au cerut guvernu craina şi Gruzia. de mi apoi cursuri de apă ca
semită — la Viena a avut al Tanzaniei, a relevat ne ES GENEVA. - în pre lui neozeelandez să adop nereu de fier la Krivoi Volga, Don, Ural, Dvina,
loc un miting organizat cesitatea promovării unui zenţa secretarului general te măsuri urgente pentru Rog (tot Ucraina) şi Niprul, Kolîma şi cîte
de Partidul Socialist din spirit de unitate şi con al O.N.U., Javier Perez de crearea de locuri de Kursk în c e n t r u l altele.
Austria. Cu acest prilej, lucrare între ţările în curs Cuellar, la Geneva au con muncă şi reducerea nive R.S.F.S.R. — acestea din
cancelarul Austriei, Franz de dezvoltare. Convorbi tinuat miercuri negocierile lului şomajului, care a- urmă fiind practic inepu ® Dezvoltarea forţelor
Vranitzky, a relevat că a- rile au evidenţiat impor directe dintre Irak şi Iran fectează în prezent 9,6 izabile. Cromiţiii se ex de producţie din Sibe
ceastă lecţie a istoriei nu tanţa orientării resurselor vizind soluţionarea paşni la sută dintre persoanele trag din Ural şi Kazah- ria reprezintă una din
trebuie să fie uitată. umane şi materiale în că a conflictului din Golf. apte de muncă. Compa stan. Resursele de ni priorităţile economiei na
direcţia eliminării conse Secretarul general al rativ, în timpul marii de chel, cobalt, molibden, ţionale a U.R.S.S.
Ei MAPUTO. - Forţele cinţelor subdezvoltării, a O.N.U. a declarat, Ia o presiuni economice din wolfram sînt concentrate Cel mai important sis
în peninsula Kola. Ural,
armate mozambicane au soluţionării problemelor conferinţă de presă, că anii '30, rata şomajului Kazahstan, Transcauca- tem economic din aceas
scos din luptă în cursul din economiile naţionale în zilele următoare sar era de 7,6 la sută. zia, Siberia, Extremul tă zonă a Uniunii Sovie
operaţiunilor din a doua şi a celor ridicate de da cina sa Ia aceste nego ^ NAŢIUNILE UNITE. - Orient, în timp ce cele tice este cel al Siberiei
jumătate a lunii octom toria externă africană. A- cieri va fi preluată de La sediul Naţiunilor Unite de cupru — în- Ural. de vest, care a devenit
brie 120 de elemente chitarea acesteia — a reprezentantul său spe din New York a fost dat Kazahstan, Uzbekistan, principalul producător
contrarevoluţionare, a a- precizat Nyerere - trebuie cial, ambasadorul Jan publicităţii raportul O.N.U. Armenia şi nordul Sibe de petrol şi gaze din
nunţat un comunicat mili să se facă pe baza unor Eliasson, datorită faptului privind populaţia mon riei. Uniunea Sovietică U.R.S.S. Dezvoltarea a-
tar transmis de postul de raporturi cu caracter echi că este necesar să se dială, în care se arată că se numără printre marii cestei regiuni s-a pro
radio- din Maputo. A fost tabil şi prin redefinîrea po reîntoarcă la New York. la mijlocul acestui an pe producători de aur ai dus într-uri ritm accele
capturată o însemnată ziţiilor şi relaţiilor Nord- U WASHINGTON. - Par Terra vieţuiau 5,1 miliarde lumii, avînd şi mari ză rat. Dacă în anul 1965
cantitate de armament Sud, informează agenţia ticipanţii la conferinţa oameni. Totodată, docu căminte de diamante. aici s-a extras primul
şi muniţii şi au fost eli Taniug. ştiinţifică ce se desfăşoa mentul cuprinde date re milion de tone de ţiţei,
beraţi cîteva sute de pri ră sub genericul „Catastro feritoare la densitatea @ In U.R.S.S. există în anul 1970 producţia
zonieri — relevă comuni PARIS. - La Paris fele globale în istoria populaţiei în diferite re aproximativ trei milioa ajunsese deja la 30 de
catul, adăugind că în pe s-a închis cel de-al 15-lea Terrei” în locc-’hatea Snow- giuni ale planetei şi din ne de lacuri, Lncluzînd milioane de tone, în a-
rioada respectivă s-au în Tîrg al artelor, manifes bird, din statui Utah, au zonele urbane, mortalita pe cele ce au o oglindă nul 1980 la 312 milioane
registrat numeroase ata tare devenită tradiţională, căzut de acord asupra tea infantilă . şi prognoze de apă de minimum un de tone, iar în anul 1985
curi ale bandelor înar în cadrul căreia publicul ipotezei că bombardarea privind, evoluţia demogra kilometru pătrat. Cele la 365 milioane de tone.
mate de terorişti asupra spectator a putut admira Terrei cu asteroizi gigan fică pînă în anul 2000.
Ieri, la Bucureşti,
într-un meci de
STAREA DEPLORABILĂ A ÎNVĂŢĂMINTULUI bună calitate,
ÎN STATELE UNITE
Un număr enorm de să stăpînească o bandă ROMÂNIA GRECIA 3-0 (2-0)
mare de şcoli din S.U.A. de deţinuţi, (elevii), unii
se află într-o situaţie dintre ei atît de preocu- Stadionul Steaua din marcat de Ilagi, care a
catastrofală. păţi de stupefiante, in- TEZAUR CELT Lunii din Teotihuacan, cen Capitală a găzduit mier transformat o lovitură de
Studiu după studiu fracţiuni şi desfrîu încît tru aztec, durat cu peste curi, în prezenţa a peste la 11 m dictată de arbi
20 000 de spectatori, meciul
nu
confirmă, într-o depri- mai au timp să se o- Un tezaur celt de mare o sută de ani înainte de dintre selecţionatele Româ tru ca urmare a unui fault
mântă succesiune, ceea cupe şi de carte. Iar importanţă arheologică a era noastră. Tenorul a in în careu. comis de Ma-
ce este dureros de clar dezastrul educativ nu se fost descoperit de un ce terpretat, in limba popu niei şi Greciei, contînd vridis asupra lui Cămâ-
pentru preliminariile cam
părinţilor, cadrelor di limitează la suburbiile tăţean vest-german din lo laţiilor indigene „nahuatr, taru.
dactice, eventualilor pa oraşelor. In pofida efor calitatea Wallersdorf, in simfonia corală „Cintece pionatului mondial de Şi în repriza secundă
troni, elevilor şi studen- turilor destinate îmbu- timp ce făcea săpături in aztece", in prezenţa a nu fotbal (grupa I europea iniţiativa a aparţinut fot
ţilor: în fiecare an, şco- nătăţiriii cunoştinţelor de grădina sa. După cum mai puţin de 10 000 de nă). baliştilor români, supe
relatează publicaţia „Sirau- spectatori. Şi-a dat con Partida, spectaculoasă riori din punct de vedere
Iile americane produc matematică ale elevilor şi de bună factură tehnică, tehnic şi al pregătirii fi
peste un milion de tineri americani o recenta an- binger Tagblatt", citată de cursul orchestra simfonică s-a încheiat cu scorul de zice. Ei şi-au creat în
Ciudad
agenţia EFE, încă in urmă din
Mexico,
de
ra
incapabili să facă faţă * £ ca aproape cu cinsprezece ani acesta sub bagheta dirijorului şi 3—o (2—0) în favoarea continuare bune ocazii,
' . '
cerinţelor intelectuale J1 dta te c n 11 e ^neiu descoperise monezi de aur compozitorului rargentinian echipei României, care una dintre acestea fiind
... americani de 17 ani nu
*
ale unei economii tot săpind in jurul casei, dar Eduordo Schifvin. obţine astfel al’doilea suc fructificată de Sabău, în
mai tehnologice. Pe lîn- sînt în stare să realize- nimeni nu-şi dăduse sea ces consecutiv în . cursa minutul • 84, care a trimis
lcu e sim le
gă cei 700 000 de absol- f <? | P - P^da-
b - - - te de obicei in primn ma de importanţa lor. pentru calificarea ' la tur-- balonul în poarta forma
venţi care, în pofida a Adresindu-se unui insti CEL MAI IN VÎRSTĂ neul final din Italia. Go-, ţiei oaspete, după o spec
12 ani de învăţămînt o ani de gimnaziu. Alte • tut de cercetări arheologi CONDUCĂTOR AUTO lurilq au fost marcate de taculoasă pătrundere în
X Zi CX11 1 V.4 C A A1 V CI yctu A1AXAI.CZ
l ,
i
« - •
ficial, au o capacitate de f^ete dezvăluie per-
, . , . formanţe la fel de jal- ce, s-a putut determina Mateuţ (min.\ 26), Haşi care a depăşit întreaga
lecţura atit de piecaia n ce a e că această comoară celtâ Primul eveniment rutier min. 40 — din lovitură de apărare ; adversă, ' stabi
î
,j elevilor în ceea
r
incit nu pot parcurge un p j,veşte cititul, scrisul datează din secolul I i.e'.n. din „cariera" sa de şofer la 11 m) şi Sabău (min. lind, scorul final la 3—0.
ce
r
ziar sau completa for- gî jîrea critică. Atît Cu ajutorul unor detectoa amator, Robent Hubener, 84). Arbitrul austriac Hubert
nc
mularul de intrare in ^e j j) es e re de metal au fost scoa din R.F.G. l-a avut la Prima repriză s-a desfă Forstinger a condus ur
t pregătită ac-
s a
cîmpul muncii, un nu- tinda generaţie de ab- se la lumină 400 de mo trei luni după ce şi-a şurat în nota de dominare mătoarele formaţii :
măr la fel de mare a- solvenţi de liceu încît nezi ■ celte de aur care sărbătorit... centenarul. teritorială a fotbaliştdor România : Lung — Io-
bandoneaza şcoala pe corporaţiile din S.U.A. vor fi expuse la Muzeul Hubener este cel mai în români, care au iniţiat nu van, Andone, Belodedici,
parcurs, lipsi,ndu-se chiar cheltuiesc anual 25 mi- de istorie antică ce va fi virstă conducător auto din meroase acţiuni ofensive Rotariu, Mateuţ, Sabău (din
şi de acele minime cu- i; Je dolari pentru pro- inaugurat in oraşul bava R.F.G. El parcurge zilnic la poarta oaspeţilor. Sco min. 85, Klein). Ch. Po-
arc
noştinţe pe care le-ar grame de recuperare cu rez Landau. la volanul autoturismului rul a fost deschis în mi pescu, Hagi, Lăcătuş (din
putea obţine prin simplă noii angajaţi. său ,,Opel" circa 20 de nutul 26, cînd' la o centra min. 78. Vaişcovici), Că
frecvenţă la cursuri. Aşa cum avertiza, în kilometri. Principalul, con re a lui Lăcătuş balonul mătar u.
Mult prea multe şcoli 1983, Ministerul învăţă- PLACIDO DOMINGO sideră Hubener, este să nu a - ajuns la Mateuţ şi a- Grecia : Talikriaidis —
urbane sînt mai puţin mîntului, o putere care ÎN AZTECA te grăbeşti niciodată, să cesta cu un şut puternic f-Iagiatanasiu, Kalonitusiş,
centre de învăţătură de- ar unelti să slăbească circuli atent. De remar şi' precis expediat de la Manolos, Mavridis, Tsali-
cît şcoli de corecţie, cu Statele Unite nu ar fi Tenorul spaniol de re cat faptul că şi singurul marginea careului de 16 m kudiş, Mitropoulos (din
toate atributele acestora: putut pune la cale ceva nume mondial Placido Do- eveniment rutier in care a a înscris făcînd inutilă min. 46, Kutulas), Tsanta-
gardieni şefi (directori) mai insidios decît degra- mingo şi-a dat concursul (ost implicat Hubener nu intervenţia portarului Ta- lis (din min. 69, Noplias),
şi gardieni (învăţători şi darea învăţămîntului pu- la un spectacol original s-a produs din vina aces likriadis. în minutul 40 Bonovas, Saravakos, Anas-
profesori) care se zbat plic. (Revista „Time"). organizat la Piramida tuia. echipa • română; şi-a ■ mă topoulos.
rit avantajul prin golul (Agerpres)
COLEG'UL DE REDACŢIE : Mineî Bodea, Sabin Cerbu, Ion Cioclei. Dumitru Gheonea, Tiberîu Istrate (redacto*- şef). Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Nicolae Tîrcob. | MOf.5 I
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane i 11273, 12157, 11505. Telexi 72288. TIPARUL! Tipografia Deva, str. 23 Aug ust, nr. 275.
