Page 17 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 17
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢ1-VÂ! ORGANIZAŢIILE DE PARTID DIN VALEA JIULUI - IMPLICATE
CU RĂSPUNDERE ÎN ÎNFĂPTUIREA PROGRAMULUI
DE CREŞTERE A PRODUCŢIEI DE CĂRBUNE
Permanente căutări pentru
JUOLTUl HUNCOOftRA
perfecţionarea muncii
în cadrul programului al comitetului de partid, conomiei naţionale. Şi nu
de creştere a producţiei da Ilie Tirean : „Desigur, pen putein spune că nn avem.
cărbune, la I.M. Lonea pe tru realizarea integrală a De fapt ele constituie şi
ORGAIfAL COMITETULUI JUDETEAIM HUNEDOARA AL P C zece luni ale acestui an, tot ce ne-nm angajat în principalul obiect al ana-;
au fost livrate suplimentar sporirea cantităţii de lizelor pe care le efec
C O IV S I LI U LUI P O P U L A R J U D E Ţ E A N economiei naţionale peste tuăm, atît la nivelul co
22 400 tone cărbune. Re mitetului de partid şi con
zultatele sînt considerate I. M. LONEA siliului oamenilor muncii,
Anul XL, nr. 9 632 S1MBĂTĂ, 5 NOIEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani doar ca un prun pas în cit şi la toate cele 32 or
această direcţie. ganizaţii de bază".
Deşi r e a l i z ă r i l e cărbune se depun eforturi Tot ceea ce se între
îi situează pe minerii serioase. Rezultatele do- prinde porneşte de la ne
PLANUL PE TRIMESTRUL IV - REALIZAT din' Lonea între unităţile bîndite atestă şi o expe cesitatea creşterii produc
bune, ele sînt privite cu rienţă bună la unele sec ţiei de cărbune cu mai
modestie şi realism, cu toare şi brigăzi pe care bine de 100 tone pe zi,
EXEMPLAR, LA TOII INDICATORII I răspunderea necesară trans căutăm să o generalizăm, lucru care presupune noi
dar ceea ce ne interesează
punerii în viaţă a tuturor
forme de acţiune, moda
obiectivelor stabilite. A- în cel mai înalt grad sînt lităţi şi exigenţe noi.
Condiţii certe pentru cestea răzbat cu claritate lipsurile şi greutăţile, a- VALENTIN NEAGU
baterile care diminuează
şi din cuvintele şi apre
cierile secretarului adjunct cantitatea de cărbune pe
cu probleme organizatorice care trebuie să o dăm e- (Continuare in pag. a 3-o)
îndeplinirea tuturor sarcinilor
Recent, în forumul lor sută, a producţiei marfă euvînt ale participanţi
democratic, revoluţionar — cu 2,5 la sută, creşterea lor : • Colaborarea mai
adunarea generală —• oa productivităţii muncii cu strînsă a proiectanţilor ou
menii muncii din cadrul 2 la sută, depăşirea sub oamenii muncii din secţia
I. M. Orăştie au analizat stanţială a exportului, a sculărie, în vederea asi
cu exigenţă şi responsa livrărilor la fondul pieţei milării şi fabricării de
bilitate resursele şi' con ş.a. Totodată, în ce pri noi S.D.V.-uri (sing. Nicolae
diţiile necesare pentru veşte producţia ■ fizică, a Radu) • Concentrarea e-
îndeplinirea integrală a fost subliniată' realizarea forturilor pentru intrarea
sarcinilor ce revin unită tuturor sortimentelor cu- în probe tehnologice a ate
ţii din planul unic de lierului de galvanizare şi
dezvoltare economico-so- vopsitorie (sing. Alexan
cială a României pe 1989. Adunări generale dru Munteanu) • Deşi 67
„Concluzia care trebuie la sută din producţia mar
desprinsă din aceste dez ale oamenilor fă o formează produsele
bateri — ne-a declarat to muncii noi şi modernizate, sînt
varăşul Ioan Bărbulescu, necesare măsuri ample
secretarul comitetului de pentru înnoirea şi a altor
partid al întreprinderii — prinse în planul de fabri produse, între care strun.
este aceea că avem sufi caţie. La piese de schimb gul „SN 320" (ing. Ieromm
ciente forţe şi posibilităţi s-a obţinut un volum, su Ilie) a Acţiuni pentru pu
interne pentru realizarea plimentar de peste 2 mili nerea în funcţiune a noii
prevederilor de plan pe oane lei, iar planul de linii de regenerare a nisi
trimestrul IV şi pe între autoutilări a fost depăşit pului la turnătoria de
gul an. Ne bazăm afirma cu 84 000 lei. fontă (in.g. Tiberiu Cri-
ţiile pe rezultateie obţi Pe acest fond al rezul şan) • Două activităţi ho-
nute în perioada care a tatelor bune în general, tăritoare pentru producţie:
trecut din 1988 şi dm vorbitorii au analizat cu organizarea optimă a e-
acest cincinal" fec’tivelor de oameni şi
exigenţă şi cauzele care
Intr-adevăr, bilanţul ac au condus la înregistrarea aprovizionarea bună a lo
tivităţii pe anul curent, unor neajunsuri, la acu curilor de muncă (tehni
după cum a rezultat din mularea anumitor restanţe. cian Nicolae Sabău) •
informarea prezentată în S-au formulat propuneri Completarea urgentă a
faţa reprezentanţilor oa concrete, idei tehnice me portofoliului de comenzi
menilor muncii, conţine nite să sporească rezulta pentru producţia anului Cariera mlnioră Mintia — Veţet, brigada de producţie Mintia. Formaţia de mecanici
rezultate deosebite ale co tele pozitive ale unităţii. 1989 (cc. Ioan Munteanu). condusă de Ioan Săvan efectu cază schimbarea segmenţlior la una dintre instalaţiile din
hala filtrelor.
lectivului : depăşirea, pro Iată, în continuare, cîte- Foto NICOLAE GHEORGHIU
ducţiei globale cu 2 la va spicuiri din luările de MARIN NEGOIJA
baia pe criş : Argumente pentru istoria prezentului CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
Despre trecutul comunei le la satul socialist demn Avram lui Ioan, aşa să captat tot ce este .izvor Zilnic, viteze sporite la
Baia de Cri.ş depun măr de secolul XX, care păşeş scrieţi că mă cheamă pen pe teritoriul satului. 150
turie mii de rînduri tipo te eu mîndrie, cu fruntea tru că pe la noi sînt mulţi de familii avem apă din
grafice adunate între pa sus spre mileniul trei. Sînt Fauri Avram". Aşa am captarea centrală pe care
gini de cărţi şi colecţii de atîtea argumente — măr scris Făiir Avram lui Ioan am făcut-o în anii 81—82. executarea arăturilor adinei!
ziare. Pentru că, din ve turie în sprijinul acestei — unul dintre cei mai de Eu sînt convins că ase
chime, de pe vremea lui afirmaţii incit oricărui re frunte ai satului, în a că menea condiţii creează mo La Romos, roadele toam la lumina farurilor. De
Horia şi a lui Avram Ian- porter i-ar fi greu să le rui gospodărie întîlneşti dernizarea satelor pentru nei sînt de mult strînse fapt, aşa i-am găsit - pe
cu şi încă de mai demult, consemneze pe un spaţiu tot ceea ce întîlneşti în- toţi oamenii lor. în hambare, iar sămînţa mecanizatorii Ioan Jurj,
din adîncimea timpului, tipografic cum este cel re tr-o casă de gospodar de Argumente. Spuse cu de orz ’şi grîu, pusă la Vasile Macoviciuc, Ion
Baia de Criş şi moţii cri- zervat acestor rînduri. la oraş. vorbele oamenilor satului, timp în brazdă, a prins a
şeni au avut ceva de spus ...Maşina aleargă pe pan _— Noi rişculiţenii avem ele sînt fără putinţă de răsări. Mutica pe ogoare Trandafir, Cornel Popa şi
prezentului şi istoriei. glica de asfalt prin sate părerile noastre sănătoase tăgadă. Şi la Baia de Criş însă nu s-a încheiat. Pu Constantin Pamfil, arînd
Plumbul cu care s-au ti scăldate în lumina unui despre viaţa şi rosturile sînt multe. Am dat întîie- în tarlaua „Sărătură", la
părit rîndurile acelea s-a soare blînd de octombrie. satului, chiar dacă mulţi tate în arhitectura acestui ternic însufleţiţi de che lumina farurilor. Fireşte,
topit şi a devenit iar ma reportaj celui afirmat de mările şi îndemnurile cu inginerul şef era alături de
să fluidă pentru alte rîn Faur Vasile lui Ioan, dar prinse în Mesajul adresat ei, veghind, îndeosebi, la
duri de carte şi de -ziar satiri peotm civilizaţie şi cîte nu mai sînt de spus? lucrătorilor .din agricultu calitatea lucrării. „Cu ce
pentru prezentul ce devine — Baia de Criş — afir ră de tovarăşul Nicolae arăm astăzi (miercuri, 2
zi de zi istorie, al altor DEZVOLTARE • MODERNIZARE mă primarul ei, tovarăşul Ceauşeseu, secretarul ge noiembrie — n.n.), ne spu
fapte şi întîmplări, al al Aron Medrea, gospodar ale neral al partidului, cu ne, am încheiat ogoarele
tor localităţi, al vieţii. Pe retină se întipăresc, dintre noi am lucrat sau cărui zile de muncă cen prilejul „Zilei recoltei", pe 180 ha din cele 250 pla
Baia de Criş este locul din goana ei, imagini de lucrăm în industrie, la tru comună se topesc zi mecanizatorii, cooperatorii nificate. De asemenea, am
în care odihneşte Iancu şi, case şi ogrăzi ce respiră la oraş. de zi în seara tîrzie — este şi specialiştii din această transportat şi administrat
în care, creşte spre ne tot pasul bunăstarea. Ţin Fiica sa, Cornelia, căsă comuna cu aproape toate unitate agricolă acţionează
murire gorunul lui Iîoria. ta noastră: ultimul sat torită Ivaşca, ţine să com satele legate de satul cen cu răspundere şi hărnicie 2 000 tone de gunoi de
Ce omagiu mai solemn poţi dinspre Bulzeşti al comu pleteze : tru prin şosele asfaltate, grajd pe 50 de ha desti
să le aduci martirilor, tu, nei Baia de Criş — Rişcu- — Viaţa la sat nu este în care peste 95 la la pregătirea recoltei vii nate cartofilor, sfeclei de
mînuitorul de azi al con liţa. Primarul comunei ne cu nimic mai puţin inte sută din f a m i l i i locu toare. Şi eforturile tutu zahăr şi porumbului. Cea
deiului, decît depunînd spusese despre el că, ală resantă şi mai plină decît iesc în case noi, în care ror — după cum sublinia mai mare parte din aceas
mărturie, argumente pen turi de satul centru de la oraş, nici măcar pen aproape în fiecare sat e- Mircea Pătrînjan, ingine tă cantitate au dus-o mem
tru istoria prezentului pe comună, întruneşte cele tru nişte funcţionari, cum xistă apă curentă; în care rul şef şi preşedintele u- brii cooperatori cu atela
care ei l-au visat, vis pen mai multe dintre elemen sîntem eu şi soţul. Cu peste 2 000 dintre cei 4 150 nităţii — sînt concentrate jele".
tru care au fost martiri tele satului modern, din muncă şi răbdare ne-am de locuitori îşi desfăşoară acum la efectuarea ogoa Concomitent se execută
zaţi ? tre care nu lipsesc cele făcut în casă tot ce am munca în sectoare econo relor de toamnă, la exe afînarea adîncă a solului.
Ca toate satele României ale confortului citadin. fi putut avea la oraş şi mice retribuite de stat. cutarea lucrărilor de afî- Lucrarea, pe care exe
de azi, cele mai multe din Avea dreptate primarul. îmbinăm foarte bine sta înşiruirea realizărilor ar nare adîncă, transportul,
tre ceie nouă ale comunei Cerem permisiunea unui tutul nostru de oameni putea continua pe multe administrarea şi încorpora cută, cu M.A.S., mecaniza
Baia de Criş au străbătut gospodar în a cărui casă care muncesc în oraş cu rînduri tipografice. Căci torul Nicolae Cosmoi, era
în anii noii noastre istorii trebăluieşte un zugrav să-i cel de producători agricoli. rea în sol a îngrăşămin finalizată pe 25 de hec
lungul drum de la satul vizităm gospodăria. „Cu — Pentru ca să avem ION CIOCLEI telor naturale. Pentru a tare.
din care nu dispăruseră dragă inimă — ne răspun apă în case — continuă încheia cit mai grabnic şi
ogoarele, preciza interlo
încă anacronismele feuda de Avram Faur. „Faur Faur Vasile lui Toan, am (Continuare în ano o 3-al MIRCEA LEPĂDATU
cutorul. se lucrează la arat
din zori şi pînă noaptea, (Continuare in pag, a 3-o)
