Page 18 - Drumul_socialismului_1988_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

ierarhiei eclesiastice româ­
A m f Un episod (I) pitoreşti despre acest epi­ aude E bine să se 1 • 13,00 Tc
neşti din Transilvania a Iul
ştie că Ioan Meţianu era 1
din Zărneşti şi zărneştenii, i
Ioan Meţianu. Amănunte
co şi-brănenii, nu se bucu- J
sod se ailă in memoriile
ră de o bună reputaţie \
Reuniunea Română de
t Muzică din Sibiu — iniţial
nă:
Muză
\ cor, apoi cor şi orchestră încă inedite ale unuia din­ muzicală. In Bran nu se l La sfîrşit c
tre membrii „Reuniunii'' lui
juca la joc după violină <
* România
sau clarinet, ci după o )
- unul dintre cele mai
s HUHEDORENE l prestigioase ansambluri ar- Gh. Dima, devenit mai tir- dobă care marca tactul, ţ prezent, R
ziu medic şi profesor uni­
t tistice dinainte de 1918, a versitar. Le transcriu ca Studii muzicale (Meţianu) 1 timpul viito
niversul de:
l cunoscut maxima înflorire atare pentru a le păstra nu făcuse. Concerte şi o- > mat • Un
intre 1881 şi 1899, cind
pere nu auzise. Nu se pu- \
savoarea involuntară, me­
s-a aflat sub direcţia mu­ morialistul neavînd velei­ tea să fie impresionat de l tru dumnea
Dan Spât<
Muncă, dăruire, pasiune ) zicală a lui Gh. Dima. Ea tăţi de scriitor: „In vede­ C Dur Messe a lui Beetho- \ sport * Toa
)
ven (...)''.
şi-a dobindit celebritatea
rea instalării şi festivităţi­
tă * „E-un
l prin calitatea interpretă­
în ediţia trecută a Fes­ terminarea muncii cîmpu- nând lui Ion Vidu. Nu este t lor din acea ocazie, Re­ Dacă ne gindim că mem- l ce sînt..."
din cel bănăţean, aparţi­
tivalului naţional „Cinta- lui, de două ori pe săp- rii, prin numeroasele con­ brii Reuniunii Române de ! Festivalului
rea României", din dorin­ tămînă membrii formaţiei lipsită de importanţă nici certe susţinute in afara Si­ Muzică nu erau de fapt > „Cîntarea I
ţa de a impulsiona un gen să se întrunească la aşe- ţinuta, costumaţia corişti­ biului, inclusiv pe scena profesionişti, e uşor de \ Şlagăre ii
I i \ Jj MD
artistic cu deosebite va? zămîntul cultural pentru lor. Cred că fiecare din a- Ateneului Român din Bu­ TTTTT. imaginat cită răbdare, cită ( * Meteopri
leliţe educative şi cu tra­ repetiţii. Trebuie muncit ceste elemente îşi are im­ cureşti, cit şi prin reperto­ Wi 1 dăruire şi cit timp inves- 1 noiembrie
1
diţie în judeţul nostru, am foarte mult pentru forma­ portanţa sa şi, asociate u- riul compus cu precădere tea Gh. Dima pentru a a- \ muzical: D
publicat sub genericul „E- rea dicţiei, trebuie multe nei munci tenace şi migă­ din muzică românească uniunea de Cintări a învă­ duce in concert o capo- 1 * 14,45 Să
xistă posibilitatea revitali- vocalize pentru şlefuirea loase de şlefuire a fiecă­ populară şi cultă, dar şi ţat C Dur Messe a lui L. doperă de asemenea pro- ) liticâ • 1 î
zării activităţii corale hu- vocii, multe repetiţii pe rei piese muzicale, pot du­ din piese aparţinind .pa­ van Beethoven. O lucrare porţii. După cum uşor de ) rea prograrr
nedorene ?“ opiniile unor voci şi apoi cu ele reuni­ ce la o activitate corală trimoniului universal. Gh. mare, frumoasă. S-a cîntat imaginat e şi dezamăgirea l Telejurnal
factori educaţionali şi di­ te pentru ca un cor să de calitate. i Dima a avut curajul să prima dată in Ardeal de sa în faţa neaşteptatei 1 tricolor, sub
rijori. Revenim asupra a- sune bine şi pentru a pu­ — Care credeţi că ar fi introducă in repertoriu com­ noi, sub conducerea lui reacţii a lui Meţianu. De 1 Versuri pat
cestei importante activităţi tea aborda piese mai deo­ Căile de revitalizare a a- poziţii de mare anvergură G. Dima. După instalare, altfel, acesta a şi fost u- \ luţionare •
culturale împărtăşind din sebite. cestei activităţi ? l şi dificultate, precum sara, concert festiv la Ge- nul dintre motivele pentru 1 enciclopedi
-experienţa unor formaţii — Pentru ca activitatea Recviemul de Cherubini, A- sellschaltshaus. Era tot ce care Dima a revenit la ) Micul ecrai
şi conducători ai acestora corală hunedoreană să cu­ notimpurile de Haydn, Elias avea Sibiu! distins. Toţi ge­ Braşov in 1899, după opt- ) mici • 20,
cu rezultate constant bune. Gînduri pentru noască o revigorare cred t de F. Mendeissohn-Barthoi- neralii, toţi oiicerii supe­ sprezece ani petrecuţi in l eşti, iubit
— Anul trecut corul din revitalizarea că e necesar un mai larg \ dy, Missa Solemnls de riori, toate autorităţile ci­ Iruntea ,,Reuniunii" sibiene ! Emisiune
Dobra a împlinit un secol schimb de opinii între cei \ Beethoven ş.a., dorind — vile şl militare. A lost ceva care n-a mai cunoscut nici- 1 21,05 Film i
de existenţă, de integrare activităţii care se ocupă de instrui­ şi reuşind pe deplin — să frumos şi am cîntat cum odată după aceea gloria ţ mint natal"
permanentă în viaţa spiri­ corale rea formaţiilor, atît în ceea dovedească şi pe această numai sub G. Dima se pu­ din timpul său. In afară de i lejurnal
tuală a comunei. Cum a ce priveşte modul concret cale vocaţia creatoare şi tea. Dar după concert, importanţa sa pentru isto- { manţe >
fost posibilă, tovarăşe Pe­ hunedorene de pregătire al acestora cît interpretativă românească. Meţianu, in loc să-i mul- ria culturală a Transilva- \ rea prr*
tre Chiseev, această ade­ şi repertoriul. De aseme­ Missa Solemnis, bunăoară, ţămeascâ Iu! G. Dima, i-a niei şi dincolo de culoarea 1
vărată performanţă pentru — Ce consideraţi că este nea, un efect stimulativ s-a prezentat în primă spus că lui nu-i plac as­ anecdotică, episodul îşi are !
un cor ţărănesc, care în esenţial pentru realizarea consider că au schimburile \ audiţie la noi, in 1898, tea. Lui ii plac cintările insă şi o „morală" a sa )
toate ediţiile „Cîntării unei bune activităţi co­ culturale între formaţiile \ in concertul festiv prilejuit la care ii vine şi lui să la care merită să revenim, ţ
României" a obţinut titlul rale ? de gen, care le trezeşte de instalarea in fruntea bată cu piciorul cind le RADU CIOBANU \
de laureat al festivalului ? — în primul rînd tre­ oamenilor responsabilitate lui DEVA: S
Charl
— Dobrenii sînt oameni buie atraşi oamenii, pen­ şi mîndrie pentru activi­ Rez' '4 la
cu un dezvoltat simţ mu­ tru a veni din plăcere la tatea desfăşurată. De aceea TOAMNA MUZICALĂ HUNEDOREANĂ CRONICA FILMULUI^ HU OAP
Lnn,.._v (I\
zical, cu multă dăriiire această activitate. Atunci noi intenţionăm să conti­ Pentru judeţul nostru de­ zări ce au decurs firesc Temerarii
pentru activitatea lor co­ vor învăţa repede cîntece- nuăm legăturile culturale butul stagiunii muzicale din textul hândelian. LEGENDA LUI doi (Moder
rală. Din respect pentru le şi acest lucru constituie cu corurile din Marga l-a reprezentat un con­ Soprană a Operei româ­ spectorul
ca, cei vîrstnici povestesc un stimulent deosebit pen­ (Caraş-Sevcrin) şi Gătaia cert cu sonorităţi inedite: ne din Cluj-Napoca, Mă­ ON DAL (Flacăra):
Avertisnien
tinerilor cum cîntau altă­ tru mersul viitor al acti­ (Timiş). Şi nu în cele din soprană, oboi şi orgă, da­ riuca Ghircoiaşiu a adus Cu trecerea vremii, le­ I-II (Parin
dată, insuflîndu-le dragos­ vităţii. Este necesar, de urmă, pentru reuşita acti­ torat iubitorilor ţ muzicii căldura specifică timbru­ gendele care înveşmântea­ şi trei no]
te pentru această activita­ asemenea, ca activitatea vităţii unei formaţii co­ culte din Orăştie," la a că­ lui vocal. Am fost îneîntaţi ză faptele şi vieţile eroilor liric); Dra
Vegas
(l
te de suflet. La venirea corală să nu cunoască pe­ rale — care prin dimen­ ror invitaţie au răspuns să regăsim vocea frumoa­ ajung să facă parte din în­ PENI: Um
mea în Dobra, în urmă cu rioade de întreruperi, iar siunile sale, prin structu­ cu amabilitate soprana să în toate registrele, con­ săşi fiinţa poporului care (Cultural);
aproape două decenii, am repertoriul trebuie cu gri­ ra eterogenă a membrilor Măriuca Ghircoiaşiu, obois- dusă cu lejeritate, dicţia ^ 7 , crea t, sa devină o- Iri fiecare
e a
dr,L. tino
găsit această stare de spi­ jă ales. Astfel, pe lingă săi este mai dificilă de ta Marta Lupşa şi orga- foarte bună, dozarea judi­ glinzi sentimentale ale LONEA: I
rit şi am preluat corul cîntece revoluţionar-patrio- instruit — trebuie o bună nistul Victor Dan. Progra­ cioasă a volumului (tulbu­ virtuţilor acestuia. Biogra­ grăbesc (ii
care avea deja o îndelun­ tice sau clasice abordăm colaborare şi mult interes mul alcătuit de interpreţii rător început al Ariei din fii exemplare, aflate la în- TRILA: Lc
gată tradiţie. Reuşita în piese reprezentative pentru din partea tuturor factori­ clujeni a cuprins lucrări Cantata 32, de J. S. Bach, tîlnirea firescului cu fabu­ lombo (Mt
NINOASA:
afirmarea sa nu numai în corul nostru, cum este lor educaţionali de la ni­ de J. S. Bach, G. F. Hăn- datorat unui splendid atac losul, legendele au oferit rlantâ (Mu
judeţ, dar şi pe plan na­ „Suita hunedoreană" şi velul la care activează a- del, J. Haydn şi H. Wolf. în piano), inteligenta con­ mereu cinematografului RICANI: G
ţional se datoreşte muncii, prelucrările din folclorul ceasta. Victor Dan, organist ce struire a fiecărui op in­ şansa unor ecranizări inte­ riiie I—’
BRAD: Ră
pasiunii şi dăruirii, căci pădurenesc ale compozito­ Interviu realizat de se dăruieşte cu o neobo­ terpretat. Impresionantă resante, adoptând fie for­ tulul (Stea
nu-i uşor ca seara, după rului Ioan Munteanu sau VIORICA ROMAN sită îneîntare instrumentu­ rămîne, Aria de J. S. Bach mula basmului, fie îndrep- RABAIÎZA
lui său, s-â dovedit Un bun prin frumuseţea nostalgică, tîndu-se către tonul grav copilărie...
RAŞTIE:
CRONICA DISCULUI ale epocii' respective, dar partener în formaţie de tandră a mesajului muzi­ al filmelor cu mare încăr­ deş (Patrii
şi sub impulsul sentimen­ duo (soprană-orgă, oboi- cal şi, deopotrivă, prin in­ cătură psihologică, ori spre (Flacăra);
telor de dragoste pentru orgă) şi trio (soprană-oboi- terpretarea intens trăită a cel jucăuş al peliculelor BAI: Vag;
CONCERTE PENTRU PIAN cântăreaţa Constance Glad- orgă) şi un soli.ş.t care a sopranei Măriuca Ghirco­ de acţiune, cu mulţimi riilo I-II
cultură şl
Raioanele de specialitate î'ul a izbutit să "realizeze kawska. reuşit să ne întipărească iaşiu. mişcate în cadru după re­ tarea Rom
ne recomandă un nou set la maximum calitatea can­ Concertul în fa minor op. în memorie Fuga din Octombrie, bogat în eve­ gulile superproducţiilor. De ŢEG: Vă
(Da' >
de discuri — Chopin — tabilă a pianului, să-i va­ 21 — relevînd un roman­ Toccata, Adagio şi Fuga nimente artistice datorate fiecare dată, intenţiile mai feri, i;
cu înregistrarea celor două lorifice întru totul posibi­ tism impresionant, dispu­ de J. S. Bach, printr-o fra­ celei de a XlX-a ediţii a mult sau mai puţin edu­ va acolo :
nemuritoare concerte pen­ lităţile de nuanţe coloris- ne de multă poezie şi pro­ zare hotărîtă şi foarte des­ festivalului „Sarmis ’88“, cative ale realizatorilor sînt (Centrul
creaţie „(
tru pian şi orchestră scri­ tice, făcîndu-1 să răspun­ funzime. în final, tînărul luşită a temei (am fi do­ a prilejuit întâlnirea pu­ abil ascunse printre ima­ niel"); S
se de genialul compozitor dă tuturor capriciilor sale. pianist timişorean Dan A- rit o mai mare precizie blicului cu Dorin Teodo- gini şi replici. ga cu la­
polonez la vîrsta do 18 şi Deşi sînt creaţii de ti­ lanasiu ne familiarizează ritmică şi a tempourilor în rescu, Dan Claudiu Vorni- Deşi poate fi urmărit ca şul) ; ili.z
Las Vega:
19 .ani. nereţe, concertele conţin cu una din cele patru lu­ întregul op bach ian). Mul­ celu în spectacolul „Far­ o carte cu poveşti viu co­
Concertele pentru pian toate caracteristicile muzi­ crări de acest gen •— Scher­ ţumită pieselor alese au­ mecul muzicii" şi reîntâl­ lorată, cu frumoase com­
şi orchestră, în mi minor cii lui Chopin. Sînt lucrări zo Nr. 2 în si bemol mi­ ditoriul a putut urmări nirea cu Artistul Emerit poziţii cromatice în sceno­
op. 11 şi în fa minor, op. străbătute de avînt tine­ nor op. 31 .— piesă instru­ atît frumuseţea stranie a Ştefan Ruha, oaspete de grafie şi costume, deşi e~
21 au intrat în reperto­ resc, de ritmuri antrenan­ mentală, adevărat poem timbrului oboiului în an­ scamă şi al „Festivalului xistă un povestitor care Rezultat
riul pianistic universal da­ te, de străluciri eroice în pentru pian, în care poe­ samblul soprană-oboi-orgă, G. Enescu“, cu cvartetul relatează peripeţiile punc- l nolcmbj
pasajele de bravură, dar zia şi puternicele contras­ cît şi minunata sonoritate de coarde „Pro camera" al tînd momentele cheie, fil­ Extr.
I
torită nobleţii inspiraţiei şi de duioşie şi visare în te specifice muzicii ■ lui a unui oboi (însoţit de Filarmonicii de stat din mul coreean „Legenda lui 08, 59, 34,
melodice, sincerităţii şi pa­ părţile lente. Concertul în Chopin se realizează cu orgă), mînuit cu precizie CluJ-Napoca. On Dai" este în primul Extr. a
tosului romantic' ce le în­ rînd o succesiune trepidan­ 80, 28, 66,
mi minor op. 11 a fost deosebită pregnanţă. şi dezinvoltură de Marta Fond to
sufleţeşte. în aceste mi­ compus sub impresia eve­ Lupşa în tempouri bine ANA FODOR, tă de scene de luptă şi 589 173 lei.
nunate lucrări, compozito- nimentelor revoluţionare Prof. ELENA TĂMĂŞAN alese, în dinamică şi fra- muzicolog ample desfăşurări de figu­ lei, repor-
raţie.
Viaţa tînărului cărbunar,
în cadrul Casei pionie­ tate casnică cum sînt; — Anul 1987, la fel ca ajuns general prin stă­
rilor şi şoimilor patriei Mîini măiestre furci, fuse, căuce, linguri, şi anii precedenţi de alt­ ruinţă şi curaj, narată ci­
din Deva îşi desfăşoară blidare, colţare etc. în ge­ fel, ne-a adus numeroase nematografic după logica
Pentru
activitatea un cerc de artă varăşe Mircea JLac. Care cadru concret de manifes­ neral, folosim motivele or­ satisfacţii. La faza naţio­ lui „a fost odată ca nici­ fi predo
populară, poate unic în sînt motivele caro v-au tare a spiritului creator, namentale din judeţul nală a Festivalului Naţio­ odată", este adusă în zo­ să şi ret
ţară, care reuneşte circa determinat acum cîţiva ani inventiv, al poporului nos­ nostru, care diferă însă nal „Cîntarea României" na psihologicului şi a trăi­ mai mull
80 de copii. I-am văzut la să înfiinţaţi aici la Deva, tru. Arta prelucrării lem­ de la o zonă la alta: a pă- am obţinut numeroase pre­ rilor intime prin momen­ va sufla
Temperat
luci'u pe cîţiva din micii acest cerc de sculptură ? nului, deosebit de apre­ durenilor, moinîrlanilor, mii I (50). In prezent pre­ tele lirice în care persona­ vor fi
artişti — Florin Trandafir, — înfiinţarea acestui ciată în străinătate, este o Văii Mureşului, Orăştiei, gătim lucrări pentru o ex­ jele se confesează cîntînd minus 9
Monica Mangu, Georgeta cerc implică valenţe şi legătură palpabilă a tre­ Ţării Moţilor. poziţie itinerantă prin ţa­ Şi prin picturalele des­ de, iar <
Pamfiloiu, Ramona Şte- considerente educative în cutului cu prezentul, o do­ Admirînd cîteva dintre ră. De fapt, am mai or­ crieri de natură al căror tre plus
Dimineaţ
foni, Gabriela Csep, Gris- primul rînd. Prin specifi­ vadă a continuităţii noas­ exponate, de la furca de ganizat astfel de expoziţii rol vizual, dincolo de pi­ ceaţă.
tina Teşilă, Dia Corui ca­ cul său are menirea de a tre multimilenare, multe tors a bunicii la blidarul la Muzeul Banatului din torescul imaginilor în sine, Pentru
re, sub îndrumarea com­ conserva şi transmite mai din motivele ornamentale unde se găseau farfuriile Timişoara, Palatul Pionie­ este de a frîna ori de a zile : vi
petentă a profesorului departe tinerei generaţii folosite fiind întîlnite în de lut de odinioară, pe rilor din Bucureşti, Mu­ accentua efectele dramati­ (Vne rec
tem
Mircea Lac, dau viaţă lem­ — la fel cum în vechime ceramica geto-dacică. Am care era încrustat cu mă­ zeul Ţării Crişurilor din ce. partea i
Oradea, Muzeul etnografic
Plasîndu-şi acţiunea la
nului, îl modelează, 11 fac aceste meşteşugurî erau încercat să insuflam co­ iestrie motivul solar dacic, din Orăştie etc. sfîrşitul secolului VI si în­ valului,
să vibreze, să transmită transmise • din tală în fiu piilor dragostea pentru am surprins cu privirea un se vor
taţii mal
Pe această cale aducem
un autentic mesaj artistic. — pasiunea pentru una sculptură, să-i facem să cu­ corn pentru pulbere, pe o invitaţie iubitorilor de ceputul secolului VII, e- de ninşi
cranizarea legendei „On
I-am urmărit minute în din cele mai frumoase moş­ noască şi să înţeleagă tra­ care se desluşea o horă frumos din municipiul Dai şi prinţesa" este o pe­ la mode
stilizată şi un fus al că­
nordic,
şir, am admirat tenacita­ teniri ale trecutului. Pu­ diţiile populare, motivele rui format te trimite par­ Deva, care pot admira o- liculă realizată cu măsură minime
tea, răbdarea şi pricepe­ tem afirma cu certitudine ornamentale, funcţia, for­ că cu gîndul la Coloana biectele pe care. le reali­ în toate şi al cărei mesaj între m
un grad
rea lor, deosebita fineţe a că prelucrarea lemnului ma şi utilitatea diferitelor Infinitului lui Brâncuşi. zăm la expoziţia organiza­ educativ (On Dai moare între pi
obiectelor realizate cu atîta este o îndeletnicire tradi­ obiecte. — Care sînt rezultatele tă de Casa pionierilor şi eroic pe eîmpul de bătă­ de. mai
migală, ţională, care ne individua­ — Ce fpl de obiecte rea­ ce se înscriu în palma­ şoimilor patriei. lie,_ apărîndu-şi patria) se ma zi.
dimineţi
— Pasiunea dumneavoas­ lizează, este o expresie vie lizează ? resul cercului şi ce aveţi lasă cu discreţie zărit în (Meteor'
tră pentru sculptură este şi un simbol al dragostei — în prezent creăm o. în vedere privind activita­ RITA TURC, fiecare secvenţă. A. Teot
binecunoscută, stimate to­ de muncă, de frumos, un scrie de obiecte de utili- tea de perspectivă ? corespondent GHEORGHE POGAN