Page 2 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR:
Atenţie sporită îmbunătăţirii „Omul şi producţia"
Condiţiilor sociale ale colectivelor Cald omagiu muncii omului, făuritor
de oameni ai muncii
de bunuri materiale şi spirituale
în etapa actuală sindi prevederea unor obligaţii . melor sociale se manifestă
catelor le revin mari res reciproce mai concrete şi încă o seamă de lipsuri şi Timp de două zile, la educare, de formare a o- a cineclubului „Siderur-
ponsabilităţi în toate do mai mobilizatoare, care neajunsuri. „Se impune o Centrul de cultură şi crea mului nou, gistul" Hunedoara, şi se • 19,00 T<
meniile activităţii econo să asigure, în acelaşi îmbunătăţire radicală a ţie Cîntairea României „Si- Din cele peste 40 de lecţia prezentată de „Mi 19,25 Industi
mice şi politico-educative. timp, îndeplinirea planu activităţii sindicatelor" — derurgistul" Hunedoara s-a filme, pentru modul deo nerul" Bălan s-au clasat grame pri<
In acelaşi timp însă, ele lui şi asigurarea fonduri arăta secretarul general desfăşurat cea de a sebit do tratare a temei pe primul loc, urmate de 19,40 Secvea
au atribuţii deosebite în lor materiale pentru îm al partidului, tovarăşul XVIII-a ediţie a festiva „Omul şi producţia”, pre „Căutare” şi „Interferen ne • 19,50 I
soluţionarea problemelor bunătăţirea microclimatu Nicolae Ceauşescu, în ex lului de film, . dia.poramă miul I a fost conferit fil ţe" („Dacia Felix” Ora liei în societ
de ordin social. Referin- lui de lucru, realizarea u- punerea menţionată. Acest şi fotografie „Omul şi melor „Pentru o viaţă" — dea) — locul II şi „O zi trâ • 20,05
du-se la acest aspect, în nor investiţii sociale, sus lucru este necesar, cu deo producţia". Recenta edi al cineclubului „Siderur- la grădiniţă" („Minerul” cran pentru
Expunerea cu privire la ţinerea cheltuielilor pen sebire în domeniul social. ţie s-a bucurat de parti gistul” Hunedoara şi „Dă Bălan) — locul III. Din • 20,15 Inai
unele probleme ale _ con tru protecţia şi securita Iată şi cîleva argumente ciparea a numeroase scine- ruire" („Neptun” Cîmpi- cele 258 de fotografii au
ducerii activităţii econo- tea muncii. în acest sens. în multe fotocluburi din toată ţara, na); II — „Cursa cu ob fost acceptate în festival dere patriot!
mico-sociale, ale muncii O a doua latură esenţia din contractele colective cu creaţii valoroase la stacole" (I.A.C.M.R.S. Ga 72, pentru realizarea lor ţionară a
ideologice şi politico-edu lă asupra căreia consiliul de muncă obiectivele şi toate genurile înscrise în laţi), „înnobilarea oţelu obţinînd premiul I David pentru viitor
cative, precum şi ale si judeţean, cele teritoriale, obligaţiile cu caracter so program şi la ambele sec lui” (C.O.S. Tîrgovişte); Constantin din Craiova şi
tuaţiei internaţionale, se precum majoritatea celor cial nu cuprind concret şi ţiuni tematice ale festiva III — „25 de ani de pro Dorel Mergea (Hunedoa • 20,35 T«
cretarul general al parti 125 de comitete ale sindi cu termene, ce trebuie fă lului -— „Omul şi produc gres” (I.M.G. Bucureşti) şi ra) — la tema „Omul şi „Camera de
dului, tovarăşul Nicolae catelor semnatare ale con cut la nivelul secţiilor, sec ţia" şi tema la alegere. „ A c ţ i u n e a transport" producţia”, iar „Jeno Ku- Constantin l
Ceauşescu, sublinia: ' „Nu tractelor colective acţio toarelor sau atelierelor. Creaţiile prezentate în („Faur" Bucureşti). Pentru csera (Tg. Mureş) — la Premieră pe
este admis ca sindicatele nează mai hotărît, este Nu se urmăreşte sistema festival s-au constituit şi tema la alegere, premiul tema la alegere. Premiul terp retează:
să răniînă în afara vreu aceea a materializării an tic, atît de către consiliile de această dată în.tr-un special al juriului a reve pentru experiment i-a re
nei probleme care Priveş gajamentelor cu caracter oamenilor muncii, cit şi - cald omagiu muncii omu nit filmului „Pădurea ver venit lui Vladimir Bry- mitru, Maria
te viaţa şi activitatea în de către sindicate, stadiul lui, făuritor de bunuri de” (I.J.C.M. Timişoara), lynsky (Orăştie). genia Maci,i
treprinderilor şi, repet, a- _ îndeplinirii măsurilor sta materiale şi spirituale, premiul Asociaţiei cineaş Pentru cea mai valoroa • 21,35 Din
cordînd o atenţie deose Din activitatea bilite, nu se respectă in minţii sale iscoditoare. tilor — „3/4” („88" Timi să prezenţă în festival cu le patriei a
bită problemelor sociale. sindicatelor dicaţia ca, trimestrial, a- Filmele prezentate în fes şoara); premiul Televiziu film, diaporamă şi foto
Fără îndoială, aceasta este ceste probleme să fie nii — „Iniţiere" (Siderur- grafie, la ambele teme, jurnal e 22
valabil pentru consiliile profund analizate. Aşa se tival — de la monografii gistul” Hunedoara), pre marele premiu a fost a- derea progr<
oamenilor muncii, dar sin social, a stabilirii de noi face că în prezent, în u- profesionale, pelicule do miul „Anknafilm" — „în cordat cineclubului gazdă
dicatelor le revine o răs măsuri pentru realizarea nităţi economice din judeţ, cument ale unor realizări jurul cozii” („Dacia Felix" — „Siderurgistul" Hune
pundere deosebită în a- a ceea ce s-a hotărît. S-a un important număr de tehnice sau împliniri în Oradea) şi „Meşterul Ma- doara.
Prin participarea nume
ceastă privinţă”. reuşit astfel să fie puse măsuri cu caracter social munca şi viaţa oamenilor, nole” („Nufărul" Oradea). roasă, dar, mai ales, prin CSlNENI
la şarje umoristice ş.a. —
Cum se acţionează şi în practică măsuri din şi cultural-sportiv sînt ne au relevat modalităţi di Ia ambele teme s-au a- calitatea creaţiilor prezen
cu ce rezultate pentru programele de moderniza realizate; desigur, cu im cordat numeroase men tate şi prin schimbul de
transpunerea în viaţă ă re în unităţi ale combina plicaţii serioase asupra ferite de tratare a teme ţiuni şi diplome. opinii pe care 1-â prile • DEVA: Op
unor asemenea cerinţe ? telor miniere Valea Jiului realizării sarcinilor eco lor, grijă pentru realiza Diaporamele au îndată t juit, actuala ediţie a fost cântă (Patrii
rea tehnică şi alegerea co
„Mons
O 'recentă analiză efec şi siderurgic Hunedoara, nomice. Cu restanţe deloc loanei sonore, abordarea prin coloritul şi calitatea de un real cîştig pentru ţiunea HUNEI
ta“);
tuată de Consiliul jude Centralei miniere Deva şi de neglijat se prezintă în unui sugestiv limbaj me imaginii, perfecta armoni toţi eineolubiştii din ţară mul «Un Lari
ţean al sindicatelor a re alte unităţi din judeţ. S-a treprinderile miniere Lu- taforic de exprimare prin zare şi sincronizare cu care au răspuns invitaţiei deri A):
levat o seamă de preocu acţionat, apoi, cu mai peni, Uricani, Livezeni, imagine şi cuvînt. Actua banda sonoră, prin subiec la festival. de .
- 15),
pări şi eforturi, de căutări multă responsabilitate pen Cînipu lui Neag, Barza, la ediţie a festivalului a tele generoase prezentate. poliţie i
şi modalităţi de lucru pen tru înlăturarea noxelor, combinatele siderurgice mai evidenţiat preocupa Diaporama „Interacţiune", VIORICA ROMAN TROŞAN-
tru continua perfecţiona asigurarea unei calităţi su din Călan şi Hunedoara, rea cinedubiştilor pentru tul — seri.
ring); Trei
re a muncii în acest do perioare a controlului me I.A.C.M.M. Petroşani, în lărgirea ariei tematice. nopţi (7 Noi
meniu. Sub conducerea dical şi instructajului de treprinderea de confecţii Alături de filmele inspi fon
lui . it:
organelor şi organizaţiilor protecţie' a muncii etc. O Vulcan, I.A.C.R.S. Hune rate direct din procesul realizat sub genericul i (Cultural);
de partid, şi într-o mai demonstrează şi faptul că doara, Mina Coranda-Cer- de producţie, cu realiză „File din istoricul Orăş- , Fantomele s
strînsă colaborare cu con în perioada trecută din tej şi altele. rile şi neîmplinirile sale tiei". \ (I.u v afarul);
siliile oamenilor muncii, acest an, pentru protecţia Toate aceste neajunsuri şi care au un efect deo Gliooundo —
PI
(Minerul);
sindicatele au acţionat şi securitatea muncii s-au demonstrează cu claritate sebit asupra colectivelor a ■ „Laudă omului, lau ciul fermecâ
mai ferm pentru îmbună cheltuit aproape 100 mi că unele consilii ale oa căror activitate o tratea dă muncii”, săptămîna resc); ANII
tăţirea conţinutului con lioane lei, superioară ce menilor muncii, consilii ză, eineolubiştii abordează B „Salonul orăştian al cultural-educativă de la \ lurlle Dunăr
rose);
URIC
tractelor colective de lei de anul trecut. teritoriale şi comitete ale probleme stringente de cărţii". în cadrul săptă- Şoianuş a debutat cu l tul lui Nemeşi
mînii cultural-e duca tive simpozionul „Tezele din }
Băia
BRAD:
muncă. Considerîndu-se ca Cu toate că în funda sindicatelor şi comisia de actualitate sau teme le „Orăştie — vatră de cui- aprilie — program re- ) gării (Steaua
o premisă a perfecţionă mentarea şi executarea resort din cadrul Consi gate de înnobilarea spiri tuiri românească” ^ s-a voluţionar de muncă ( RABARZA:
rii activităţii de ansamblu contractelor colective de liului judeţean al sindi tuală a omului. Şi, aşa (Minerul) ;
catelor nu acţionează cu
în acest domeniu şi avînd muncă s-au obţinut une întreaga responsabilitate cum au demonstrat filme deschis a_ doua ediţie a pentru partid, pentru po- ‘ Sfîrşitul nop
,.Salonului ^ oraştian ^ al p r". Printre acţiunile
Comoara
c
0
permanent în atenţie pro le rezultate bune, în acti pentru soluţionarea com le prezentele concurs, ca carţu , acţiune organiza- j reprezentative ale vechi (Flăcăi
ma
LI
punerile oamenilor, con vitatea sindicatelor şi con plexelor probleme ivite în şi discuţiile care au punc tă de Centrul de librării GIU-BAI: (Cos
furtună
ţinutul contractelor colec siliilor oamenilor muncii unităţi. Se impune, deci, tat fiecare repriză de pro Deva. La întîlnirea cu săptămînii cultural-edu- ţ ră): IIATEG
tive s-a îmbogăţit prin privind rezolvarea pro bl e- o regîndire şi reconside iecţii, în creaţiile cineclu- publicul, prilejuită de a- cative s-au înscris evo- l argint (Daci
carea istorică „Fapte de J
Grăsuna
Till
rare a ceea ce trebuie fă burilor se fac simţite un ceastă manifestare, au eroism ale armatei ro- J Paso doble
wv c^cu^i pucryii v aie-
cut, o reevaluare a poten suflu nou, o creştere a fost prezenţi poeţii Vale- / (Casa do cu
ţialului de care dispune responsabilităţii pentru ca riu Bârgău, Petrişor Cio- mân.e în luptele pentru ) MERIA: 1); Mu
(Mur
robea şi Mariana Pân- apărarea gliei strămo- ^
metrologie - fiecare întreprindere. litatea peliculelor, care, daru. • în cadrul ace- şeşti” şi simpozionul, or- i vise t tlnt
prin forţa lor de sugestie,
na).
VALENTIN NEAGU sînt un mijloc eficient de leiaşi săptămîni cultural- ganizat în colaborare cu <
I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani vii celor două licee au „Dovezi ale continuităţii l
educative orăştiene ele- Muzeul judeţean Deva, \
Duminică - ii de muncă spornică participat la un concurs şi unităţii pe pămînt ro- ?
(Urmare din pog. 1) tenţa profesională şi dă gen „Cine ştie, câştigă”, mânesc". )
ruirea în muncă ale me
şi să raporteze îndepli seriaşilor de aici, subli (Urmare din pag. t) preocupă evoluţia bună a
Pentru azi
nirea, cu două luni. mai nia grija deosebită acor culturilor de orz şi griu, fi rece. Ceri
:
devreme, a prevederilor dată calităţii lucrărilor, recoltei” — constituie pen pregătirea temeinică a în- rlabil, cu v
pe anul 1988- în, bilanţul folosirii .şi. .economisirii tru noi, cei ce muncim în sămînţărilor de primăva Prin abnegaţie, devotament rări spre sf
încheiat ieri, în ultima materiilor prime şi ma agricultură, sarcini de ră, ca şi asigurarea tutu valului. Vîn
la moderat i
zi a lunii octombrie, ei terialelor, recuperării, re- maximă însemnătate pe ror condiţiilor pentru ier- şi dăruire în nnulcă Temperaturi!
au înscris un spor de condiţionării şi refolosi- care ni le însuşim în to narea animalelor, sporirea vor fl cuprit
producţie pe anul- în rii unui însemnat număr talitate şi sîn.tem hotărîţi producţiilor în zootehnie, nus 8 şi mi
Iar
cele
m
curs de 050 000 lei. Cu de repere şi piese de să le traducem exemplar buna organizare a muncii, (Urmare din pag. î) şi de această dată. Este plus 4 şl 9
rezultatele pe care . esti schimb, cu implicaţii a- în viaţă — sublinia Ioa,n sporirea eficienţei econo ţia de cărbune, pentru a vorba despre cele condu . neaţa, Izolat
se de Grigore Mîndruţ,
mează să le obţină în supra diminuării impor Bedea, preşedintele G.A.P. încheia cu rezultate cit Florea Anton, Gheorghe La munte
lunile noiembrie şi de tului de anumite apara Brănişca. In acest sens, ne mice a întregii activităţi. mai bune acest an de Lipşa, Gheorghe Gligor, fi rece. C«
cu înnourări
cembrie, depăşirea de te, piese şi echipamente. muncă şi a pune baze te Iosif Bucur, Grigore Fa- tul intervalu
plan pe întregul an 1988 — îndeplinind în a- meinice producţiei anului tol, Andrei Antal, Carol alocuri va
va însuma aproape trei vans planul pe acest an, Dimineaţa
viitor. Repaş, Ioa.n Boteanu, Tra- ceaţă pe vă
milioane lei. Contribuţii pregătim cit mai temei Am reţinut de la tova ian Botar, Teodor Dolha, depune chic
la frumoasele realizări nic producţia anului vii răşul inginer Viorel Boan- Cornel.. Pilea, mulţi alţii
Pentru urn
de pînă acum şi-au a- tor, astfel ca la împlini tă, directorul minei, cîte- Este o mare bucurie şi zile : cerul
dus toţi membrii colec rea — în 1989 — a 35 va cifre edificatoare pen plăcere să constaţi ia mi bll, mai mu
tivului, însă au fost fă de ani de activitate a a- tru hărnicia cu care mun nerii de la Lonea o pu prima zl, c
cute sublinieri . pentru telierului nostru să . ra cesc minerii de la Lonea. ternică şi necontenită stră dea precipl
mal ales su
Dinu Toma, Nicolae Cer- portăm, în cinstea Con Productivitatea muncii a danie pentru autodepăşire, ninsoare. VI
na, Valeriu Bucoş, Pe-. gresului al.XIV-lea al fost . realizată, pe zece pentru tot mai buna va la moderat,
tru Lăscăian, Constantin partidului şi a celei de luni din acest an in pro lorificare a bogatei tradi intensificări
Mendelovits, Rudolf Loy, a 45-a aniversări a eli porţie de 108,2 la sută, ţii de mină fruntaşă pa nordic în pri
peraturile ir
Constantin Marcu. berării patriei noastre, investiţiile — 103,2 la su Valea Jiului şi pe ţară. fi t/aprinse 1
Referindu-se la activi cele inai bune rezultate tă, săpări — 106,4 la su Colectiv minereso omo 8 şi minus
cele maxime
tatea susţinută şi rodni din întreagă existenţă a tă, construcţii-montaj — gen, statornic, condus cu grade, valori
că a colectivului ate atelierului de metrologie 116,3 la sută, perioadă în competenţă şi spirit revo cate în 'uit
lierului metrologie, ingi — a mai adăugat Ştefan care la costuri s-au obţi luţionar de către comite ultimele dou
neaţa local
nerul Spirea Suditu, şe Danko. nut însemnate economii tul de partid şi consiliul t.eorolog de
ful secţiei reparaţii elec Ne îngăduim să felici ale cheltuielilor materiale oamenilor muncii, ei do vrnsgynk).
trice — căreia îi este tăm acest destoinic co şi totale la 1 000 lei pro vedesc prin fapte de mun
subordonat şi atelierul lectiv muncitoresc pen ducţie marfă. că, prin ton© de cărbune
respectiv —, aprecia se tru activitatea şi realiză Sînt pilduitoare faptele extrase peste plan, înalta
şi
hărnicie
în
răspundere
Ostrov.
C.A.P.
riozitatea şi temeinicia rile sale frumoase, să-i muncă, mecanizatorii Dovedind astă unitate agricolă menţin de muncă ale unor bri conştiinţă revoluţionară,
din
ace
în organizarea şi condu dorim noi şi importante zilnic ritmuri bune de lucru la efectuarea ogoarelor de găzi minereşti de la Lo patriotică pentru continua
cerea activităţii, compe succese în producţie. Folo NICOLAE GHEORGHIU nea, despre care am mai întărire şi. dezvoltare a
scris, dar le consemnăm bazei energetice a ţării.