Page 21 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 21
o A L
j O. E
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂT
V\}][ MM K î l n i f l ’J îl l*7.i 1 I ţ S I I I l
concret al afirmării spiritului
de buni gospodari - economii la consumul
de energie electrică
I JUDEŢEAN HUNEDOARA A
Ing. Ioan Bujor, şeful economie nu se realizează nice sau reparaţiile ce se
SI Al G 0 IU SI U U l U I P O P U L f l R J U P E biroului mecano-energetic uşor într-o unitate minie impun la cele 13 transpor
de la întreprinderea mi ră cu grad înalt de me toare cu bandă, evltînd în
nieră Paroşeni, a fost pri canizare a lucrărilor, unde acelaşi timp funcţionarea
Anul XL, nr. 9 633 DUMINICĂ, 6 NOIEMBRIE 198S 4 pagini - 50 bani mul interlocutor căruia consumul de energie elec in gol a zeci de motoare
i-am solicitat amănunte în trică este mare, iar cota electrice.
legătură cu modul în care repartizată este, la rîndul — în sectorul II pro
colectivul unităţii acţio ei, riguros calculată. ducţie — completa ideea
nează pentru transpune maistrul electromecanic
Cu ajutorul cîtorva din
rea întocmai în viaţă a tre membrii comisiei e- Marin Dobromir —, la
sarcinilor reieşite din re nergetice a întreprinderii transportoarele cu raclete
centa şedinţă a Comitetu am reconstituit secvenţe am înlocuit motoarele e-
TEZELE DIN APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL lui Politic Executiv al C.C. lectrice supradimensionate,
al P.C.R. privind asigura
de 55 kW, cu altele de
rea producţiei de energie,
NiOOLÂE CEAUŞESDU - IZVOR AL ACŢIUNI! folosirea raţională a ener La i.M. Paroşeni 45 kW, fără să diminuăm
cu ceva buna funcţionare
a celor patru instalaţii.
Şl FAPTE! REVOLUŢIONARE giei electrice, termice şi a Maiştrii electromecanici
gazelor naturale ş; regi
mul de lucru al unităţilor din preocupările zilnice Pintilie Iancu şi Eugen
ale celor ce muncesc la Mariş, de la sectorul VII-
economice şi sociale pe I.M. Paroşeni, consemnînd gcneral, ne-au prezentat o
A d u n ă r i g e n e r a l e a l e o a m e n i l o r m u n c i i perioada do iarnă 1980— spiritul gospodăresc instau altă măsură eficientă pen
acţiuni relevante pentru
1989.
— După zece luni din rat la toate locurile de tru economisirea kilowaţi-
pentru acest an, economiile la e- muncă. lor-oră. Consumatorilor de
putere mare — puţul cu
nergia electrică repartiza
— Ca şef al sectorului
tă spre consum sînt de transport — arăta sing. schip şi cel auxiliar, in
stalaţiile de compresoare
peste 100 000 kWh. Avem Ladislau Habina — mi-a
aici planul de măsuri pri fost încredinţată sarcina şi cele de evacuare a apei
din subteran — li s-au
vind raţionalizarea şi eco optimizării fluxurilor de stabilit programe stricte
Prin darea de seamă general al partidului, to nei ritmicităţi perfecte în nomisirea energiei elec benzi din subteran, astfel de funcţionare, astfel în-
prezentată, consiliul oa varăşul Nicoiae Ceauşescu, producţie. trice. incit consumul de energie
menilor muncii de la I.L. le pune cu tărie în faţa Din luările de cuyîijt La mina Paroşeni nu e- electrică să fie cît mai cît să fie evitată utilizarea
Deva a raportat în fata lucrătorilor din unităţile ale tovarăşilor Ioan lanc, xistă limite atunci cînd redus. împreună cu cei lor în orele de vîrf stabi
adunării generale realizări producătoare de materia operator la atelierul mori se trece efectiv la treabă. lalţi'oameni ai muncii din lite de Ministerul Ener
importante în producţie, le de construcţie şi, în făină, Ionel Bălaj, şeful O dovedesc sporul de pro sector am propus şi apli giei Electrice.
dobîndite prin eforturile mod deosebit, în faţa atelierului cuptoare, A- ducţie înregistrat de la în căm o soluţie simplă dar — Nu neglijăm nici cea
depuse de întregul colec noastră, a cimenti.ştilor. drian Iftiniie, de la ate eficientă: în intervalul de mai mică sursă de econo
tiv, în perioada care a tre lierul de reparaţii şi între ceputul anului şi, nu în misire a energiei — afir-
cut din acest an. Am re ţinere, Mircea Florea, lă ultimă instanţă, cei peste timp în care se predă şi
ţinut cîleva cifre.: pro cătuş .la atelierul var, Glii. 100 000 kWh energie elec se preia schimbul, oprim MIRCEA D1ACONU
ducţia marfă a fost rea ţă Caraman, maistru la trică economisiţi. Pentru întregul flux de transport
lizată în proporţie de 103.8 atelierul mori ciment, lăn că, evident, o asemenea şi efectuăm reviziile teh (Continuare în pag a 3-a)
la sută, producţia de var cii Mladin, şeful staţiei
— 122.10 la sută, benefi C.F.U., am reţinut că se /AWV,V/AV. , .V.V.WAV\VW,V.V. I ,V,'.V,V,V.V,VZ.V,V,WA'.
ciile — 100,o la sută, pro impun măsuri hotărîte în
ductivitatea muncii — continuare pentru creşte
108,6 la sută. investiţiile rea productivităţii imincii, Semnificaţia politică a unirii ţărilor
— 103,9 la sută. găsirea de noi tehnologii,
Concret şi pe scurt aces ÎNTREPRINDEREA creşterea indicelui de uti
tea au fost realizările, au PENTRU LIANŢI lizare a agregatelor, res române sub Mihai Vodă Viteazul
torilor lor aducîndu-li-se pectarea disciplinei tehno
cuvenitele aprecieri. Dar D E V A logice, toate acestea într-o
ceea ce s-a desprins din deplină concordanţă cu Glorioasa epopee mili o puternică expresie în Personalitatea marelui
darea de seamă şi din acţiunile de continuă ri tară care a dus, sub con unirea politică şi militară conducător de oşti a omu
luările de cuvînt ale par Altă sarcină prioritară este dicare a nivelului de pre ducerea strălucitului stra a Ţării Româneşti, Tran lui cu gîndire politică de
ticipanţilor la dezbateri a exportul. Aici se regăseş gătire tehnico-profesională teg, diplomat şi om de silvaniei şi Moldovei, sub o inegalabilă concepţie
fost spiritul de angajare te caracterul mobilizator a întregului colectiv. stat — Mihai Viteazul — sceptrul lui Mihai Vitea militară, devine la sfîrşi-
pentru încheierea cu cele al planului din penultimul Şi tot ca o caracteristi la unirea politică a celor zul, în anii 1599—1600, mo tul secolului al XVI-len
mai bune rezultate a aces an al cincinalului, anul că generală am reţinut an trei ţări române din ve expresia speranţei de li
tui an şi pregătirea temei Congresului al XlV-lea al gajarea unanimă în mun chea vatră strămoşească a ment istoric hotârîtor în bertate a tuturor celor
nică a producţiei anului partidului. Pentru înde că pentru finalizarea cu Daciei, moment istoric de împovăraţi de exploatarea
viitor. plinirea lui exemplară va cele mai bune rezultate a cisiv în dezvoltarea po otomană. Menirea istorică
— Să avem o înţelegere trebui să ne concentrăm sarcinilor acestui an, buna porului român, a fost pre 70 de ani de la a ţărilor române de ba
clară, responsabilă a sar toate forţele, toată capa pregătire a producţiei, a- gătită de întreaga dezvol făurirea statului rieră şi bază de operaţii
cinilor mobilizatoare ce citatea noastră. nului viitor, penultimul tare a societăţii româneşti. naţional unitar împotriva expansiunii oto
ne revin în 1989 — spu — Cunoaştem de pe a- din actualul cincinal. mane se conturează tot
nea inginerul Vasile Deac, cum cifrele de plan pen Tendinţele seculare de a- român mai precis în acest sfîrşit
directorul întreprinderii. tru 1989 — arăta Andrei G. IGNAT propiere a ţărilor române, de veac, cînd curentul
Subliniez doar cîteva ci Szabo, de la atelierul de omogenitatea structurii e- luptei de eliberare cuprin
conomice, sociale şi cultu
fre: producţia fizică şi expediţii. Sarcinile la ex dezvoltarea conştiinţei de sese o bună parte din Eu
producţia marfă vor creş port cresc în continuare. OAMENI Şl FAPTE rale a întregului teritoriu neam şi naţionale a po ropa răsăriteană Sub im
te, în medie, cu cîte 10 Sînt mobilizatoare, dar DIN DONEŢKUL locuiit do români, precum porului român, cu profun boldul lui Mihai Viteazul
la sută, în timp ce chel realizabile, în condiţiile şi necesitatea făuririi unui de şi permanente semni s-a constituit alianţa mi
tuielile materiale trebuie îmbunătăţirii ordinii şi PRIETEN organism politic unitar în- ficaţii. litară a celor trei ţări ro
să le reducem cu acelaşi disciplinei, a mai bunei stare să se opună cu suc mâne şi au fost declanşa
procent. Stnt sarcini şi corelări cu transportul pe {Pagina a ll-a) ces încercărilor de domi „De la 1600 — scria Ni te acţiunile fulgerătoare
:
cerinţe pe care secretarul calea ferată, asigurării u- naţie străină, şi-au găs t coiae Iorga — nici un ro din iarn#, anilor 1594—
mân n-a mai putut gîndi 1595, soldate cu u-n succes
unirea fără uriaşa lui per deosebit.
sonalitate, fără paloşul în marea încleştare de
$ rV' -.'G V sau securea lui ridicată
Şppi' spre cerul dreptăţii, fără Prof. IOACHIM LAZĂR
m COLA Dl " #1® chipul lui, de curată şi
m m desăvîr.şită poezie tragică". (Continuare in pag. o 3-a)
Noi suprafeţe în circuitul arabil
Una din laturile de o de hectare, teren care pî- putîndu-se lucra pe direc
deosebită importanţă ale nă acum era slab produc ţia curbelor de nivel.
activităţii lucrătorilor de tiv, fiind ocupat cu tufă O contribuţie deosebită
la I.E.E.L.I.F. Deva o re riş şi pomi răzleţi. Aici la redarea în circuitul a-
prezintă redarea în circui s-au făcut defrişări ma rabil a terenului respectiv
tul arabil a noi suprafe nuale', cu sprijinul lucră şi-au adus-o Arghir Jeler,
ţe de teren. în cadrul torilor de la întreprinde Iosif Zsok, Iuiius Dumi-
programului stabilit în a- rea de îmbunătăţire a pa trescu şi Ion Irimie, me
cest scop, ample lucrări jiştilor, după care s-a tre canici care au lucrat cu
s-au realizat pe terenurile cut la modelarea, ni utilajele terasiere. Unii
A.E.I. Vaidei, la C.A.P. dintre ei au fost prezenţi
Căstău, Beriu, Geoagiu, velarea şi scarifiicarea te în acest an şi la acţiunile
Cinci.ş, Izvoarele şi altor renului, iar apoi mecani de desecări şi combatere
unităţi. zatorii de la S.M.A. Geoa a eroziunii salului efectua
Petru Şteolea, inginer giu au cultivat suprafaţa te la C.A.P. Romoşol şi în
şef ai I.E.E.L.I.F., ne-a re respectivă cu plante fura zona Brad—Vaţa de Jos,
latat că, în această toamnă, jere. Pe terenul situat în NICOLAE TIRCOB
la A.E.I. Vaidei s-au tre pantă — 10 ha — s-au
cut la categoria arabil 67 realizat agroterase, acum (Continuaie in pag. a 3-o)
