Page 22 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 22
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
JBSB:' PROtfTAJl: DIN tOATC îitîtlt ® lîŞ M>. lUft. nm.nnii)
:u.g. umiţi-vA »® gfjl
SOCIALISMUL P r i e t e n i e - D r u j b a “■—~fflOHiflCC DU!
6 N<
tfu» Imsun du»
lifiuti • iluitmi Cqi*u
7*11,30
lor * Telt
ghiozdan
Pacific",
OAMENI Şl FAPTE DIN DONEŢKUL PRIETEN vacanţă" i
romanulu
Versiunec
— produc
filme Cir
• 12,20
| A munci după metode noi datorie !
satului «
o 13,05
Combinatul de prelucra gindesc mai intîi la inte
re a bumbacului din Do resele comune şi apoi la cal: * C<
neţk este unul din prime cele personale, imbinin- * File d
rii * Cînl
le colective din regiune du-le armonios. Un ajutor
care au trecut la deplina preţios al şefului brigăzii mea * D
* După
autoconducere şi autoges- sint membrii consiliului de
tiune. Brigada pe care o conducere al formaţiei de cintec *
conduce ajutorul de mais lucru. Operatorul maşinist dii * Mc
tru I. D. Lomanov de la A. D. Kozlov, de exemplu, fie * Te
secţia de sorlat-meliţat este un educator priceput, cununa c
realizează toţi Indicatorii. S.M. Satolkina, care re nesc * I
„Mai mult, mai devreme, prezintă serviciul calităţii pentru
mai bine" este deviza sub in brigadă, previne pro albumul
care acţionează brigada. ducerea rebutului, sorta- re român
Să dea producţie mai toarea N. L. Lugoviţkaia mici ai e
multă şi de calitate mai este un om de o princi găre i
bună, să-şi îndeplinească pialitate excepţională. Secvenţa
mai devreme sarcinile - Autoconducerea şi auto- rului *
este minunat. Cum s-a a- gestiunea i-au învăţat pe rea progr
juns aici ? oameni să fie principiali, Telejurnc
lată citeva trăsături de să fie exigenţi reciproc şi tarea Rc
finitorii ale colectivului bri multe alte lucruri bune. giul ţări
găzii. In primul rind, toţi Toţi, indiferent de func lui iubit
muncitorii care o compun ţie, sint interesaţi in ace artistic:
sint policalilicaţi, astlel eaşi măsură de rezultatul control",
că utilajele sini folosite final. Şi foarte multă a- studiouri!
la maximum. In al doilea tenţie se acordă aici cali Premieră
Fruntaşii sini primiţi cu flori. In imagine, minerii şefi de brigadă N T . D. Kozlov şi V. V. Budovski, de Ia mina 21,35 Cor
,,I.eniii“ din MaUeevkn. rind, in brigadă, toţi se tăţii producţiei. opere o
NI, '
o 19,C
Mineriţii!-profesia oamenilor puternici T e l e g r a m e d e f e l i c i t a r e 19,25 Se
sovietice
Cu prilejul aniversării rarea de noi şi însemna ecran p
Cu toate că in regiu mare respect despre mi minerii au deschis deja zervele interne. Aşa de e- a 71 de ani de la Marea te succese în înfăptuirea o 20,15
nea Donsţk lucrează oa nerii români. următorul nivel, la o a- xemplu, minerii sectoare Revoluţie Socialistă din hotârîrilor istorice adop ric o 20,
meni de sute de profesii - Eu am fost in abata dîncime şi mai mare, de lor conduse de V. N. A- Octombrie, sărbătoarea tate de col clc-al XXVH- Epocii c
diferite — sint aici mai jele minei Lupeni — spu 1 200 m. Cu toate aceste lecscenko şi U. P. Emelia- naţională a popoarelor lea Congres al Partidu ■ 'dentar
mult de 30 de ramuri in ne Kurnosov. Acolo condi condiţii foarte grele, co nov au introdus complexe Uniunii Sovietice, Comi lui Comunist al Uniunii serial: ,
ţiile geologice se deose lectivul munceşte cu fermi le mecanizate KM 877 MN
dustriale, dintre care me tetul judeţean Hunedoa Sovietice. me“. Ect
talurgia, construcţiile de besc întrucîtva de ale tate, depăşind simţitor sar şi obţin o producţie de ra al P.C.R. a adresat Telegrame de felicita Hector I
maşini, chimia, industria noastre. Dar minerii sint cinile de plan. Mai cu sea cărbune pe abataj de o telegramă Comitetului re au fost adresate şi ţie a stu
constructoare şi altele, m i n e r i : oameni deschişi, mă, în ajunul Zilei mine 600-750 tone in 24 de ore. regional Doneţk al Parti din partea unor unităţi tice. Par
sint puternic dezvoltate — binevoitori, curajoşi, cu ca rului, la 21 august a.c,, Nu rămîne în urmă nici dului Comunist Ucrai economice şi social-cul- 21,50 Te
totuşi, faţă de mineri, lo re ne-am întreţinut cu colectivul minei Kalinin a colectivul sectorului 6, con nean, regiune înfrăţită turale ce întreţin relaţii
cuitorii din Donbass au o foarte mare plăcere. îndeplinit planul pe trei dus de experimentatul in cu judeţul Hunedoara, în de colaborare cu unităţi
Mina Kalini-n, una din ani ai actualului cincinal giner A. I. Petrescovîi, ca <CjN
stimă şi un respect deo tre cele 120 de exploatări înainte de termen, dînd care se transmit calde similare din regiunea
sebit. Mineritul este pro miniere care funcţionează peste plan, de la începu re valorifică cu succes felicitări însoţite de u- Doneţk.
fesia oamenilor puternici, în regiunea Doneţk, se tul cincinalului, 384 000 to complexul mecanizat KM- DEVA:
curajoşii" Minerii stau faţă bucură de o mare faimă ne de cărbune. In frunte 870 D.N, Iui Cil*
Rezervă
în fa’ţă cu natura, smul- atit in oraş, cit şi in re se află brigăzile minerilor Alături de aceşti frun IIUN EDO
gînduri depozitele subpă- giune. întreprinderea e u- U.P. Tiscenko, V. I. Hodor- taşi în producţie, directo Laramie
Temerarii
mîntene, pregătite in mi nică in felul ei. Imagino- cenko, U. I. Gluscenko. rul minei a ţinut" să fie doi (Mod
lioane de ani şi muncesc ţi-vă că abatajele ei se Extracţia cărbunelui se amintiţi şi Guran "Varozos- spectorul
în condiţii neobişnuite, la află chiar sub centrul Do- face cu o mecanizare com vif, Berdi Haedjiev, Suren ' lism
adîncime mai mare de 1 neţkului — oraş cu peste plexă. Cu ajutorul savanţi Mardirosi.an. Ei lucrează I-ax (I’ar
km de la suprafaţa pă- un milion de locuitori. lor şi specialiştilor, mine in diferite funcţii: munci şi trei i
mîntului. iar acolo e. foar Pentru mineri acest lucru rii se străduiesc să folo tori, ingineri, dar sint u- brie); D
te cald şi la fiecare pas înseamnă o deosebită răs sească cu randament de niţi de un singur elan: să Vegas L
PENI:
te pindesc pericole neaş pundere. Cărbunele tre plin tehnica indigenă de facă totul ca să înfăptu (Cultural
r
teptate, erupţii de că bu- buie scos din straturi des inaltă productivitate. Co iască cit mai deplin ho- In fiecar
tine
de
ne, praf, gaze. Intr-un cu- tul de subţiri, în aşa fel lectivul sectorului 10, care tărîrile celui de al 27-lea LONEA:
vint, natura nu se despar incit să nu,se aducă pre extrage cărbunele în aba Congres al P.C.U.S. şi ale grăbesc
te cu plăcere de como judicii numeroaselor con taje frontale, a construit celei de-a 19-a Conferin TRILA:
lombo (?
rile ei. strucţii ale oraşului. In şi foloseşte cu succes pen ţe unionale a partidului, NINOAS/
Directorul minei Kolinin prezent, straturile de căr tru transportul subteran să întîmpine ziua de 7 No riantă (!>
din Doneţk, Victor Kurno- bune se găsesc la foarte un monorai. Mecanizat iembrie — sărbătoarea na RIC ANI:
I
riile
sov, care a fost cu vreo mare adîncime. Nivelul cel este şi transportul oame ţională a popoarelor so BRAD: 1
şase ani in urmă in vizită moi de jos se află la o nilor. Şi alte colective îşi vietice, cu realizări tot tului (Sti
la Lupeni, vorbeşte cu adîncime de 1070 m, dar folosesc cu pricepere re mai mari. RABARZ
copilărie.
RAŞTIK:
des (Pal;
(Flacăra)
BAI: Va
riile I-1I
cultură !
tarea Ho
ŢEG: Vă
(Dacia);
fermecat
va acolo
(Centrul
creaţie ,
niei“);
ga cu I
şui): il
Las Vog
Vri
Pentru
fi rece.
riabil, ci
porare
tervaluU
Noun grădiniţă de copii cu 280 locuri, recent construită sudică a
din resurse locale de către uzina constructoare de maşini lat sînt
„I’etrovsU 1 * din oraşul Dzerjlnsk. slabe. Ş
slab la
torul ej
Tempera
Pagină realizată de redacţia ziarului vor fi
minus 7
1
„SOCIALISTiCESKII DONBASS' ' din Doneţk de, izol
R.S.S. Ucraineană - U.R.S.S. iar cele
plus 4 ş
Traducerea textelor: ELENA COR neaţa \z<
