Page 24 - Drumul_socialismului_1988_11

Pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 633 $ DUMINICĂ., 6 NOIEMBRIE 1988

Celelalte jocuri ale etapei
se vor desfăşura astăzi, după
următorul program : Hapul
— F. C. Farul Constanţa
(stadionul Ciuleşti) ; F.C. Inter
Sesiunea Adunării Sibiu — S.C. Bacău; F.C.
Argeş piteşti — oţelul Galaţi;
cadrul
a
Generale a O.N.U. rea principalei probleme rea unor panouri solare campionatului etapei a 11-a la Universitatea Cluj-Napoca —
In
A
diviziei
olt
—
F.C.M.
NAŢIUNILE UNITE 5 cu care se confruntă uma­ noi. fotbal s-au disputat sîmbătâ Corvinu! Braşov ; F.C. Univer­
nitatea — apărarea păcii.
Hunedoara
;
(Agerpres). — Comitetul aysOs m 0 WASHINGTON. - La două meciuri, încheiate cu sitatea Craiova — A.S.A. Tg.
următoarele rezultate :
special al O.N.U. împo­ Aceasta a fost concluzia Washington s-a încheiat Di na mo — Flacăra Moreni Mureş.
triva apartheidului a întîlnirii sovieto—americane 3—1 (3—1) şi • Sportul stu­ Partidele vor începe la ora
dat publicităţii o decla­ ga MOSCOVA. - La Pa­ a oamenilor de ştiinţă din cea de-a Xl-a rundă a denţesc — Steaua o—I (0—2). M ,00.
raţie în care îşi exprimă latul Congreselor din U.R.S.S. şi S.U.A., desfă­ negocierilor eleno - ameri­
îngrijorarea în legătură Kremlin a avut loc sîmbă- şurată în oraşul Samar- cane privind statutul ba­
cu hotărirea autorităţilor tă adunarea festivă a re­ kand din Asia centrală so­ zelor militare ale S.U.A.
rasiste de la Pretoria de prezentanţilor oamenilor vietică. In cadrul întruni­ în Grecia, fără ca părţile
a interzice, pe o perioa­ muncii şi ai forţelor ar­ rii, cunoscuţi oameni de să fi ajuns la un acord. teietin ’ riitiesî
dă de o lună, publicaţia mate din garnizoana Mos­ ştiinţă din cele două sta­ Au fost examinate pro­
,.Weekly Mail", din R.S.A. cova, consacrate celei te, inclusiv laureaţi ai bleme legate de statutul
NAŢIUNILE UNITE 5 de-a 71-a aniversări a Premiului Nobel, au exa­ bazei militare aeriene a- Apăraţi-vă regulamentar, deoarece e-
(Agorpres). — Comitetul Marii Revoluţii Socialiste minat probleme ale secu­ menicane Helennikon şi xistă situaţii (ceaţă, nin­
pentru probleme econo­ din Octombrie, transmite rităţii internaţionale şi de acordul — ce urmează . singuri viaţa, sori, ploi • torenţiale) cînd
mice şi financiare al ce­ agenţia TASS. stăvilirii cursei aberante să fie încheiat anul a- stimaţi pietoni ! cei do la volan nu vă pot
lei de-a 43-a sesiuni a în prezidiul adunăni au a înarmărilor — relatea­ cesta — privind baza de observa decît' la mică
Adunării Generale a luat loc M. S. Gorbaciov, ză agenţia TASS. comunicaţii Nea Makri, distanţă. Pe timpul nopţii
Cele mai sigure traver­
-O.N.U. a adoptat cu ma­ secretar general al C. C. sări ale arterelor rutiere vizibilitatea scăzută spo­
joritate de voturi un al P.C.U.S., preşedintele P SAN JOSE. - Pre­ bazele navale şi aeriene sînt cele efectuate, pe tre­ reşte pericolul accidentării.
proiect de rezoluţie pri­ Prezidiului Sovietului Su­ şedintele Republicii Costa din Creta, precum şi alte cerile special amenajate, Şi dv„ stimaţi tineri, tre­
vind acordarea de aju- prem al U.R.S.S., alţi Rica, Oscar Arias, a apre­ 20 de instalaţii şi obiec­ iar în intersecţiile sema­ buie să ţineţi seama de
- tor poporului palestinian, conducători de pairtid şi ciat că „Situaţia economi­ tive militare mal mici. forizate, la culoarea ver­ aceste riscuri atunci cînd
care, în condiţiile men­ de stat sovietici. că dificilă cu care se de ’ a semafoarelor. Tra­ vigoarea tinerească vă în­
® ATENA. - Dialogul
ţinerii ocupaţiei israelic- confruntă America Cen­ dintre Grecia şi Turcia este versarea drumurilor, prin deamnă la nesăbuinţă. Din
nc, nu-şi poate dezvolta m VIENA. - In capi­ trală constituie un nou Util şi de dorit pentru am­ locuri lipsite de vizibili­ relaţia om-maşinâ. cea
o economie naţională. tala Austriei s-a deschis element care reclamă rea­ bele părţi, se arată într-o tate vă expune unor mari din urmă va fi prima în
Pentru aplicarea cea de-a IV-a ' Conferinţă lizarea urgentă a întilni- declaraţie oficială dată riscuri. Deosebit de pe­ toate cazurile. Daniela
internaţională pentru reu- rii centroamericane la riculoase sînt traversările Calciu, din Petrila, o tî-
rezoluţiei 435 nificarea independentă şi nivel înalt", informează publicităţii la Atena. A- prin faţa ori prin spatele rîârâ de 16 ani, s-a aven­
cest dialog trebuie să se
a Consiliului paşnică a Coreii. Reuniu­ agenţia Prensa Latina. desfăşoare într-o atmosfe­ uiior vehicule staţionate, turat în traversarea stră­
nea se înscrie în contex­ deoarece apariţia inopina­ zii -în fugă şi fără o
de Securitate ră favo ■abilă, care să prealabilă asigurare A
tul eforturilor vizînd solu­ 8S PARIS. - După cum tă pe carosabil nu poate
nitAZZAVILLE 5 (Ager- ţionarea pe cale paşnică, au declarat la Paris re­ permită elaborarea unor fi sesizată de conducăto­ fost surprinsă de un auto­
•pres). — Secretarul gene­ la o dată cit mai apro­ prezentanţii Centrului na­ măsuri de încredere şi rii autovehiculelor afla­ turism care rula cuminte
ral al S.W.A.P.O. (Orga­ piată, a problemei core­ ţional de cercetări spa­ găsirea unor noi domenii te în depăşire, decît prea pe str. Republicii şi, pen­
nizaţia Poporului din ene, transmite agenţia ţiale al Franţei, pregăti­ de interes comun, se re­ tîrziu. în asemenea situa­ tru un timp, a rămas să
mediteze la ceea ce se
Africa de Sud-Vest), Toivo ACTC. rile pentru zborul comun levă în documentul men­ ţii conducătorii de auto­ putea întimpla dacă...
Va Toivo, - a condamnat La conferinţă iau parte sovieto-francez au intrat ţionat. La rîndul său, mi­ vehicule trebuie să adop­ contactul cu maşina ar fi
regimul minoritar rasist reprezentanţi guvernamen­ in faza finală. In cadrul nistrul grec al afacerile te o manieră de şofat pre­ fost mai dur. Acum po­
de la Pretoria pentru a- tali ai unor partide poli­ zborului, la bordul staţiei externe, Karalos Papoulias, ventiv. Aşa a procedat vesteşte semenilor săi
mînarea punerii în apli­ tice şi organizaţii obşteşti orbitale „MIR" urmează a declarat, într-o confe­ Petru Ioan-Tirică, care. la despre... norocul Ce l-a
care a rezoluţiei 435 a de pe toate continentele, să fie efectuate 14 expe­ rinţă de presă, că orga­ volanul autocamionetei avut.
Consiliului de Securitate Inclusiv delegaţii ale rienţe ştiinţifice şi teh­ 21-IID-3179 (Autobaza Am prezentat cazuri în
al O N U . cu privire la R.P.D. Coreene şi forţelor nologice. O atenţie im­ nizarea unei noi întilniri I.T.'A. Brad), şi-a luat care norocul a surîs, a
independenţa Namibiei. . democratice din Coreea portantă va fi acordată între premierii elen şi turc măsuri de precauţie atunci fost prezentă şansa de a
După cum transmite din se află în atenţia celor cînd a observat în faţa supravieţui. Aceasta a
de Sud, precum şi repre­
Brazzaville agenţia Nanipa zentanţi ai unor organi­ cercetărilor medicale, stu­ două guverne. sa pe strada Moţilor din învins nesăbuinţa şi im­
dierii stării cosmonauţi­
Press, S.W.A.P.O. a acu­ zaţii internaţionale. lor în imponderabilitate. oraşul de pe Criş, un auto­ prudenţa, dar... întune­
zat oficial R.S.A. de a se Unul. din momentele cele buz oprit în staţie. Şi-a ricul se lăsase definitiv
deda „la noi tactici" pen­ 13 MOSCOVA. - Oame­ mai importante ale viito­ Luat măsuri extreme de peste municipiul Deva. La
tru a împiedica exercita­ rului zbor va fi ieşirea în adfeso prudenţă, pentru că nu­ ferestre luminile se stin­
rea dreptului inalienabil nii de ştiinţă pot şi trebuie mai aşa viaţa lui Gheor- geau una cîte una. For­
al poporului namibian la să contribuie la rezolva­ spaţiul cosmic şi instala­ ghe Neamţu (miner la fota stradală se liniştise
a u todetermi.nare... I.M. Barza) a putut conti­ do mult. Doar Lei, colo,
nua fără să fie lezată. cîte un pieton singuratic
G. N. a coborît din auto­ păşea agale pe trotuar
buz şi, fără o prealabilă îndreptîndu-se spre casă
Animale din vremea străbunilor noştri - zimbrii asigurare, a devenit un în asemenea situaţii ten­
pieton imprudent, angajin- taţia de a nerespecta pre­
du-se în traversarea dru­
Relieful geografic, com­ te, multe dintre ele ase­ ţ urii o cele mai dezvolta­ uneori, indivizii slăbiţi, mului, prin faţa acestuia. vederile legale creşte,
ponenţa, ca şi răspîndi- mănătoare celor paleoli­ te slut auzul şi mirosul, în timpul celor două Autocamioneta, care se crescînd totodată şi peri­
rea florei şi faunei ţării tice. văzul fiind însă. bine a- războaie mondiale zim­ afla în depăşire, a fost colul accidentării.
noastre poartă amprenta Datele actuale se refe­ dapţat luminii crepuscu­ brii din parcuri au fost oprită la timp, iar G, N. B-dul Decebal din Deva
glaciaţiilor, care, în ur­ ră Ţa zimbrul de şes, de lare. Animal bănuitor, aproape total exterminaţi şi-a continuat nepăsător era cufundat în linişte,
mă cu cca. 500 000 de origine poloneză, care o- evită omul. Viteza pe de soldaţi, iăf indivizii drumul. Pentru gestul o- în traversarea acestei
ani, au marcat începutul dinioară locuia codrii Li­ care o dezvoltă în atac răzleţiţi prin împreju­ menesc al şoferului. îi mari artere rutiere s-a
ultimei ere geologice cu­ tuaniei şi Poloniei, în şi în goană este impre­ rimi au fost doborîţi de mulţumim lui şi celor angajat pensionarul I. U..
noscute, era cuaternară. aceasta din urmă rezis- sionantă pentru greuta­ către branconieri. care i-au educat acest în virstâ de 66 ani. Se
în timpul cuaternarului tînd pînă astăzi numai tea zimbrului, galopînd Protejaţi în mod spe­ comportament în trafic. grăbea sâ-i ducă soţiei
se desăvârşeşte configu­ datorită protecţiei de ca­ eu capul cobori t şi cu cial în scopuri vînălo- cele trebuincioase şi, in
raţia reliefului Pămîntu- re s-a bucurat. Faţă de coada întinsă, în salturi rc.şti încă din anul 1700, Imprudenţa şi nesăbu­ graba sa bătrînească, nu
lui şi se restabileşte trep­ efectivul cel mai ridicat inţa vă poale costa viaţa, s-a gîndit nici un mo­
tat clima actuală. de zimbri europeni era stimaţi pietoni. Folosiţi in ment la pericolul ce-1
deplasarea dv. mumai tro­
Mamiferele au jucat <3 MATERIE aceia din pădurile în­ tuarele şi respectaţi re pîndeşte dacă se hazar­
O
dează în traversarea stră­
rolul col mai însemnat tinse de la Bialowieza guiile elementare de cir­ zii fără să se asigure. A
în fauna cuaternarului. (R.P. Polonă). Din aceas­ culaţie. Facem acest apel
Unele au fost animale tă rezervaţie, în anul tuturor pietonilor certaţi făcut acest lucru n.u nu­
mai fără o asigurare prea­
de climă caldă, altele de acesta, zimbrul carpatin de peste 3 m lungime, 1958 a.u fost aduşi zim­ cu disciplina stradală, labilă, dar şi prin loc in­
climă rece (de tundră, aparţinea unui ecotip oa­ sărind cu uşurinţă obsta­ brii Podarele (5 ani) şi care, oricînd, pot deveni terzis. A pătruns în par­
de stepă, ori de regiuni recum diferit, deosebiri­ colele. Agilitatea sa este Polonka (7 ani) şi intro­ victimele unor acte necu­ tea carosabilă printre
temperate, împădurite). le datorîndu-se condiţii­ deosebită, animalul de- duşi în rezervaţia cine­ getate. Colective de oa­ două maşini staţionate şi
Din circa 70 de specii de lor specifice regiunii plasîndu-se cu uşurinţă getică din pădurea Sli- meni ai muncii din uni­ a continuat traversarea,
mamifere care a>u trăit montane în care trăia, po terenul stîncos sau vuţ, de lingă Haţeg. în tăţi economice, întreprin­ fiind surprins de un auto­
în Europa în timpud cua­ cu altitudini variind în­ abrupt al pantelor mun­ primăvara anului • 1959 deri şi instituţii, acordaţi turism. O izbitură puter­
ternarului, 15 specii au tre 800 şi 1800 m. ţilor. Umblă eu plăcere s-a născut viţelul Ro­ o mînă de ajutor salva­ nică şi victima a rămas
dispărut complet. Alte în' apele puţin adinei în man, urmat în aprilie toare semenilor dv. ! Asis­ în inconştienţă. De ce tre­
specii do mamifere din Descrieri ale zimbrului căutarea ierburilor frage­ 1961, de viţelul Retezat. tentele medicale Nicoleta buie să plătească aşa
pleislocenul Europei şi-au carpatin nu sînt multe. de sau se scufundă printre Zimbrii Podarele. Polon­ Cherecheş şi Floarea Ho- scump I. U. ? Adresăm în­
schimbat ariile lor geo­ Ştiinţifică şi mai com­ ka şi Roman, după moar­ morodean (Spitalul muni­ trebarea şi acelora care
grafice: unele au migrat pletă este descrierea pc rogozuri şi trestii, vara, te, au fost naturalizaţi şi cipal Hunedoara), ingine­ prin gesturi 'şi fapte se
spre nord sau către zona care De Serres (1815) o ca să se apere de insec­ astăzi pot fi văzuţi în rii Dumitru Crişan şi Do­ aseamănă cu victima. Este
alpină a munţilor Euro­ face zimbrului „Miska“ te şi să se răcorească. cadrul unei diorame la rin Moncea, şoferul Ioan timpul să vă gîndiţi, sti­
pei, iar altele spre sud. din Călimării: „mai ma­ Glasul taurului este un secţia de ştiinţele' natu­ Iftimie şi electricianul
re decît' un bou, dar nu mormăit profund şi sfo­ rii a Muzeului judeţean maţi pietoni. Prea mulţi
Veritabil relict glaciar, cu mult, însă mai masiv, răitor. Hrana este alcă­ Ştefan Nicolae (I.A.C.R.S. dimtre noi plătesc scump
zimbrul (Bison bonasus Hunedoara-Deva. Hunedoara), economista imprudenţa !
L.) a fost mai puţin cu­ mai robust; voluminos tuită din muguri; lujeri Astăzi, „animalul cel Cristina Anea-Sîrbu (I.M. Nu traversaţi niciodată,
noscut şi urmărit. Greu în special în partea an­ şi scoarţă fragedă, muş­ mai maiestuos din fauna Hunedoara) şi şoferul Flo- stimaţi pietoni, în fugă.
accesibil datorită modu­ terioară a corpului, aco­ chi şi licheni, ciuperci noastră terestră, ^simbol rian Rotariu (T.C.M.M. De­ prin faţa autovehiculelor
lul de viaţă ascuns, la perit cu păr lînos, avind şi fructe, preferind me­ al naturii în întreaga va) sînt doar cîţiva din­ aflate în mers. Nu lăsaţi
scutul codrilor şi mlaşti­ şi o coamă dezvoltată şi rele şi perele sălbatice, grandoare şi integritatea tre cei mai recenţi pie­ pe seama şoferilor grija
nilor greu de străbătut., o barbă ce alîrnă". pe care le doboară cu sa" poate fi considerat toni cu abateri de la re­ de a vă proteja, apăra­
zimbrul a fost un vînat Coarnele scurte cresc coarnele, din arbori. Duş­ salvat de la distrugere, gulile de circulaţie; ţi-vă singuri sănătatea şi
căutat de vînătorii spe­ încovoiate oblic şi spre manii naturali ai zim­ d ove din du-şi puternica Pe timp nefavorabil se viaţa.
cializaţi în prinderea lui, înainte. Ochiul este rela­ brilor sînt lupul, rîsul sa vitalitate. impune să priviţi atent
nu fără primejdii, cu tiv mic, pupila brună-în- şi, uneori, ursul. Aceştia de-â lungul arterei rutie­ MILIŢIA JUDEŢULUI
gropi şi capcane feluri­ chisă, botul negru. Sim- atacă numai tineretul ş , ; Prof. MARCELA BALAZS re, chiar şi atunci cînd HUNEDOARA,
traversarea se efectuează Serviciul circulaţie
COLEG'UL DE REDACŢIE • Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Ciodei. Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Nicolae Tircob. 14065
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIAi 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane t 11275, 12157, 11585. Telexi 72283. TiPARULi Tipografia Deva, str. 23 August, nr.275.