Page 25 - Drumul_socialismului_1988_11

o 4
' V
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNlfT-VÂ I

Eforturi susţinute pentru

SOCIALISMUL se mai execută, în aceas­ Iului, o arătură de cali­ toamnă, cu excepţia exe­
încheierea arăturilor adinei

care
lucrări
Singurele
tate".
cutării ogoarelor, au fost
mecaniza­
Intr-adevăr,
agricole
C.U.A.S.G.
din
turile adînci au mai ră­
QBGAN AL COMITETULUI JUDETEAIM HUIUEDOARA AL P G tă perioadă, în unităţile torii Laslo Iiamza, Dorin finalizate. Dar şi ară­
Pestişu Mic sînt arăturile Pop, Puiu Radu, Vasile mas de efectuat — arăta
adinei de toamnă şi ferti­ Dilot şi Nicolae Vlaicu, Tatian Bălţanu, ingine­
a
lizarea ogoarelor cu în­ care munceau cu plugu­ rul şef al unităţii — pe
grăşăminte naturale. Ho- rile în brazdă, se stră­ aproximativ opt hectare.
tărîţi să traducă în viaţă duiau să menţină vite- Ca urmare cei trei me­
Anul XL, nr. 9 634 MARŢI, 8 NOIEMBRIE 1988 4 pagini — 50 bani chemările şi indicaţiile zele de lucru stabilite, canizatori — Andrei şi
cuprinse în Mesajul adre_ să nu facă nici un ra­ Gheorghe Tamaş, Cornel
sat oamenilor muncii din bat de ia calitatea lucru- Bande — încheie arătu­
agricultură do tovarăşul lui. rile într-o zi bună do
Nicolae Ceauşescu, secre­ lucru.
4ri 4ntredq<i qctiyiiqie economico-socialâ ^ tarul general al partidu­ De asemenea, la C.A.P.
lui, cu prilejul „Zilei C.U.A.S.C. Pestişu Mare, mecaniza­
recoltei", mecanizatorii, PESTIŞU MIC torii Sabin Ciupe, Luca
TEZELE DIN APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL cooperatorii şi specialiştii Ilacicu, Ioan Ciorogaru,
din acest consiliu unic
Petru Duma şi Ioan Abor*
acţionează cu hărnicie şi în acelaşi timp, echi­ dencei au încheiat ogoa­
NICOLAE CEAUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNII răspundere la arat, trans­ pe de cooperatori mun­ rele pe G0 de ha din cele
portul şi administrarea ceau la împrăştierea gu­ 75 prevăzute. Urmăriţi
FAPTE! REVOLUŢIONARE P IS IB » gunoiului de grajd pe o- noiului transportat în îndeaproape de Ioan Fur­
goare, pregătind . temei­
ca, inginerul şef al uni­
cîmp. Aurelia Crişan, se­
nic recolta anului ur­ cretarul organizaţiei de tăţii, ei s-au străduit şi
mător. partid, preciza că ou fost au reuşit să execute o
Prin acţiuni de modernizare — printre unităţile cu re­ duse în cîmp 800 tone de lucrare de cea mai bună
C.A.P. Boş se numără
calitate, la adîneimea pre­
de
gunoi
care
grajd,
y zultate bune la executa­ acum se împrăştie pe ul­ văzută în tehnologii.
sporirea producţiei de cărbune rea ogoarelor. „Mai exact timele suprafeţe din cele C.U.A.S.C. Pestişu Mic o-
In unităţile agricole din
— prăciza Petrişor Mir-
20 de ha planificate. Din­
cea, inginerul şef al uni­ tre cooperatorii care şi-au goarele au fost executate
tăţii, care coordona for­ adus o contribuţie însem­ pe 450 ha din cele 5G0
Este de la sine înţeles cordală mai multă aten- mentată metoda de ex­ maţia de mecanizatori a-
că aplicarea oricărei mă­ ţie înfăptuirii progra­ ploatare cu susţinere me­ fîată în cîmp, la arat — nată la executarea acestei prevăzute să fie realizate
suri de organizare şi mo­ mului de organizare şi talică în felii pe înclina­ pînă acum am încheiat lucrări, secretarul comi­ în această toamnă. Deci,
dernizare a producţiei nu modernizare a activităţii re, iar începînd din a- ogoarele pe 70 de ha din tetului de partid îi men­ există toate condiţiile ca
se face doar de dragul de producţie, cit şi a cest an se aplică în mod cele 80 planificate. Toate ţiona po Ştefan Constan­ pe întreaga suprafaţă pla­
tin, Simion Armie, Romu-
înnoirii, ci din motive programului privind nor­ curent. Unul dintre rezul­ plugurile sînt dotate cu nificată arăturile adînci
mult mai tememice, din marea economico-finan- tatele pozitive ale meto­ lus Moiso, Ioan Morarii, să se încheie pînă la ter­
dorinţa de a fi atinse ciară, cu toate prevede­ dei.- îl constituie, de scormonitor, acest lucru Simion Mărilă şi alţii. menul stabilit.
La C.A.P. B uit uri toate
obiective şi deziderate e- rile lor. pildă, economisirea a permiţîndu-se să execu­ lucrările din campania de
tăm o bună af în-a re a so- -
conomice deosebit de — Vă rugăm, tovarăşe circa 22 mc la 1 000 to­ MIRCEA LEPĂDATU
importante. „La noi — ne ne de cărbune.
mărturisea inginerul Va- Brigada condusă de mi­
leriu Temelie. directorul I.M. VULCAN nerul Ioan Bologa este
tehnic al I. M. Vulcan — una dintre formaţiile care
ţelul suprem urmărit prin extrage cărbunele prin
fiecare înnoire şi perfec­ director, să exempli­ metoda amintită. „Mun­
ţionare tehnică îl consti­ ficaţi eficienţa moderni­ cesc cu ortacii mei —
tuie creşterea producţiei zărilor de la I.M. Vulcan, ne spune şeful de briga­
de cărbune. întregul nos­ printr-una din măsurile dă — într-un abataj fron­
tru colectiv de muncă aplicate. tal cu susţinere metalică
este conştient de acest — Mina noastră are pe înclinare. Este vorba
fapt şi este animat, în condiţii geologice grele, de abatajul nr. 9, stratul
acelaşi timp, de dorinţa îndeosebi datorită încli­ V, blocul VIII, din cadrul
fierbinte de a materia­ nării la circa 50 de gra­ sectorului V. Metoda de
liza neabătut ideile, te­ de a straturilor de căr­ extracţie pe care o folo­
zele şi orientările sta­ bune. S-a’ prevăzut în sim s-a extins, în pre­
bilite de secretarul gene­ programul de moderniza­ zent, în mai multe aba­
ral al partidului, tova­ re îmbunătăţirea metodei taje şi dă rezultate bune.
răşul Nicolae Ceauşescu, de extracţie, fapt care a Noi avem, de la începu­
la şedinţa Comitetului fost realizat în timp tul acestui an, un plus
Politic Executiv al C. C. scurt, de către specialiştii de 318 tone de cărbune"
al P.C.R. din 29 aprilie întreprinderii noastre. Din partea tovarăşei
a.c. S-a precizat, cu a- Spre finele anului 1987, subinginer Odeta Stoica,
cest prilej, că trebuie a- de pildă, a fost experi- de la biroul programarea
şi urmărirea producţiei,
am primit noi informaţii
) cu privire la programul
Angajare fermă, rezultate de organizare şi moder-
bune în îndeplinirea marin negoită întreprinderea de prepa rare a cărbunelui l.upeni. Maistrul Adalbert Ilampli şi
muncitorul spălător specialist Alexandru LSeldcan verifică încă o dală reglajul maşinii
planului (Continuare in pag. o 2-o) do zejaj. Foto NICOLAE GHEORGttl'j
AW.V.V, , A\ , AVAV , AVA%V.VA , .W. , AV,V,V, , ,V. , ,W.V.V.W.VA‘.V»VJV,V. , .VAW, , .V. , .V.V,V.W.V.V.W.
De cum ajungi in comu­ La mina Coranda-Certej, 1
na Certej, simţi şi auzi aceiaşi mineri şi mese- 1 Vastă şi permanentă activitate de primenire a oraşului
pulsul industrial. Firesc, riaşi, definiţi mai mult 1
localitatea este un centru prin fapte decit prin vor- ^
minier specific moţimii, in be, au amplificat de cîie- t Acum, în plină toamnă, rondourilor din faţa poş­ tivului imobil şi persona. măvară pomi ornamentali
care lucrul la mină se îm­ va ori explorarea, exploa- 1 Si meri a, cu parcurile şi tei şi Şcolii generale nr. iul S.G.C.L. „Intre blo­ este Cuza Vodă. După
bină, cind mai armonios, tarea şi prelucrarea mine- ţ zonele sale florale, se 2 au fost îngropaţi, aceeaşi cul 20 şi, respectiv. 19 şase luni de la această
cit mai anevoios, cu o- reurilor. Şi, aceasta, doar l prezintă vizitatorilor in­ lucrare fiind continuată şi 21, aflate încă în con-, acţiune, mulţi dintre a-
cupaţia de agricultor, pre­ in ciţiva ani. De aceea, J tr-o lumină roşcat-gălbuie, de către o echipă a strucţic — precizează ceştia sînt acum rupţi de
dominant zootehnică. au şi schimbat denumirea ) sporită de ruginiul frun­ S.G.C.L. în zonele din Cornel Todea — se va către diferite persoane
La mină, ca la mină, unităţii, aducind in prim- i zelor ce se aştern cu faţa unităţilor comer­ extinde parcul din Piaţa râu-voitoare, pe alocuri
lucrurile sint mai ordona­ plan Coranda faţă de Cer- , dărnicie peste oraş. în­ ciale şi de prestări ser­ Unirii, ceea ce va da un mai sînt denivelări. „In
te, mai sistematizate. Mul­ tej — semn al unor schim- i tr-o asemenea zi am fă­ vicii. Faţade bine îngri- plus de eleganţă, va spori cursul acestei luni, dacă
tă mişcare şi in subteran, bări semmiicdtive. ţ cut un raid prin locali­ timpul va permite — re­
multă mişcare la suprala- Şi in această localitate, ţ tate, însoţiţi de Cornel vine Cornel Todea —•
\ă, aceasta insemnind ca­ ca de altlel in toate ora- ) Todea, tehnician la com­ Fiecare localitate, unitate, toc de muncă — peste pavajul actual se
rieră in plină desfăşurare, şele şi satele patriei, oa- ' partimentul de gospodă­ Va turna un strat dc mix.
ine de preparare, ate­ menii se pregătesc să în- 1 rie comunală şi locativă TINE GOSPOD \HITE, ORDONATE ŞI CURATE turi asfaltice, avînd în
liere, luniculars şi altele tîmpine oprooialo Plenară } din cadrul Consiliului vedere că este o stradă
Nici nu bănui cum o lo­ a C.C. al P.C.R. prin im- ) popular orăşenesc. Aspec­ jite au blocurile 6, 7. 12, circulată, care duce la o
calitate, deocamdată lără pliniri noi, pregătiri ce se ^ tul străzilor 1 Mai, ion 13, 8. în acelaşi scop. al gradul urbanistic al ve­ importantă unitate econo­
chiului centru".
veleităţi deosebite, întru­ desfăşoară pe mai mul'e t Creangă. Progresului. Ilie înfrumuseţării, l blocu­ mică — la întreprinderea
a
neşte atitea ocupaţii şi planuri. Pină a ne refer- > Pintilie reflectă hărnicia rile 1 şi G s-au înlocuit Pe strada Teilor, 80 la „Marmura"
preocupări, o Irămîniare însă la aceste planuri vom \ cetăţenilor care, in orele vechile faţade, cele noi sută dintre locatari îşi Pe strada Aurel Vlaicu
generoasă pentru sluiirea sublinia un lapi ce se face 1 de repaus, se întrec pentru fiind executate cu terasit menţin curate trotuarele o echipă de lucrători do
unu' interes naţional (nu­ simţit pretutindeni, anu- J a da un chip cit mai şi placaj ceramic. Ar mai din faţa caselor, dar mai la S.G.C.L. montează bor­
ni m aici nevoia de mate­ me că organizaţiile de ) primenit propriilor gos­ fi necesar ca pe terenul sînt pe ici pe colo oor- durile şi balastează por­
1
rie primă) cu cel al liecă- partid au aşezat la teme- i podării şi acareturi, fa­ ţiuni nemăturate. iar ţiunea dintre ele. în ve­
rw om care lucrează m- Ha tuturor acţiunilor ce I ţadelor, spaţiilor cu cuprins între s e d i u l imaginea incintei ate­ derea betonării. Notăm
tr-un astfel de mediu com­ le întreorind concluziile şl 1 plante de ornament de pa S.G.C.L. şi blocul nr. 8 lierului de tăiat sticlă, că la unele lucrări pre­
plex. Prin fizionomia sa învăţămintele ce se des- I aliniamentul drumurilor. să fie definitivate aleile văzută din stradă, ca şi mergătoare ou contribuit
economică şi' socială ea r şi rondourile. lucrare la împrejmuirea deteriorată şi locuitorii acestei zone,
sugerează toarte bine ceea CORNEL ARMEANU \ Cele mai multe zone care consiliul popular a acestuia pun în umbră
ce înseamnă un minereu verzi de pe marginile trebuie să mobilizeze ne- faţa primenită a dru­ ESTERA SÎNA
complex. (Continuare în pag a 2-o) I străzii 23 August sînt întîrziat lucrătorii din mului Una dintre stră­
curate. îngrijite cu simţ unităţile comerciale si­ zile pe aliniamentele că­
gospodăresc. Trandafirii tuate la parterul respec- rora s-au plantat în pri­ (Continuare in pag. a 2-a}