Page 26 - Drumul_socialismului_1988_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9

Sporirea producţiei de cărbune • Caleidoscop ştiinţi­ cinematografic „Poveşti­
fic. „Ştiinţa şi cunoaş­ le copilăriei pe ecran".
terea împotriva obscu­ Acţiunea, care a'inclus
(Urma.'e din pog. 1) economie relativă de per­ la forumul lor democra­ rantismului" s-a intitu­ şi proiecţia filmului
sonal de 29 persoane, re­ tic şi revoluţionar: a lat caleidoscopul ştiin­ „Unde eşti copilărie ?",
■ DEZBATE!
ducerea cheltuielilor to­ Extinderea utilizării insta­ ţific găzduit de Cinema­ »ro ncjlunilo
nizare a producţiei. Re­ tale cu G,9 milioane lei, laţiilor elevator de încăr­ tograful „7 Noiembrie" 1988, a avut, din nou lu­ s-a bucurat de interes do săptămîna
dăm, în continuare, cî- iar a celor materhale care a cărbunelui mărunt Petroşani. Dezbaterile — crări ale artistei hune- în riadul tinerilor cine­ educaţi.'*! „Oi
tcva dintre aceste date i cu 5,7 milioane lei. de pe fluxurile de trans­ la reuşita cărora au co­ dorene Leliţia Gavrilă: fili prezenţi. vatră i 1 cultu
® în etapa din 1987, pro­ _ Pe acest an, care port. (S-au realizat 3 laborat Rodica Oancea, „Floarea şerpilor", „Ola­ nenscă" la cii
tul „Flacăra"
gramul de modernizare a este situaţia înfăptuirii instalaţii de acest fel rul în satul Ioneşti", • Colocviu de istorie. tato a avut
avut un număr de 14 mă­ programului de moderni­ pentru benzile de trans­ instructor la Centrul de „Noul Piteşti". Recunos- . în cadrul Centralei terea „Adoles
suri, care au fost aplicate port nr. 3 şi 7, urmînd cultură şi creaţie „Cîn- cută pentru modalitatea T.A.G.C.M. Deva s-a or­ treaptă a defi
tudiullor şi i
la termenele stabilite • zare ? să se mai construiască şi tarea României" Petro­ exprimării în imagini ganizat colocviul de lor". Filmul
Eficienţa lor cumulată s-a — Din cele 11 măsuri, altele pentru benzile nr. şani, şi prof. Mioara Şo­ artistice pe sticlă, ar­ istorie „70 de ani de „DeclarnUe de
ma — au fost urmate
măsurat în: producţie prevăzute pe acest an, 1 şi 8. Eficienţa: o eco­ de un program de filme tista tinde spre perfor­ la f ă u r i r e a statu­ o întregit fer
nea.
marfă suplimentară — un număr de 6 sînt sca­ nomie de circa 3 per­ documentare: „Natura manţe şi în pictura în lui naţional unitar
14,5 milioane lei, econo­ dente pînă la această soane pe fiecare insta­ — o uriaşă farmacie", ulei pe pînză. (Ion român". Colocviul a fost
mie relativă de personal dată. La adunarea ge­ laţie şi reducerea efor­ „Inimi fragile" ş.a. Cârjoi). organizat de Centrul de
— 20 de persoane, eco­ nerală a reprezentanţilor tului fizic) o Realizarea cultură şi creaţie „Cîn-
nomii înregistrate la chel­ oamenilor muncii pe se­ unui sistem mecanic de o Expoziţia naţională o Dialog cinemalogra. tarea României" „Con­
tuieli totale — 4,8 mili­ mestrul I au mai fost încărcare a vagoanelor cu structorul", în colabora­ « 19,00 Te
oane lei, din care cele ma­ înscrise în programul de bolţari şi descărcarea de artă naivă, ediţia a fie. La cinematograful re cu Muzeul judeţean 19,25 Industri
teriale 4,2 milioane lei. modernizare încă două mecanică a vagoanelor XX-a, jubiliară, de la „Unirea" din Petroşani Deva. grame prio
Piteşti din octombrie
s-a desfăşurat dialogul
— De la aplicarea ini­ măsuri. Deci, putem vor­ C.F.R. cu nisip şi balast. 19,45 Omul
ţială a celor 14 măsuri de bi, în acest * moment, de Fără să ne propunem tea o 20,00
modernizare — preciza aplicarea a 8 măsuri de a trage concluzii, trebuie Cum se realizează preluarea cran pentru
interlocutoarea — şi pînă organizare şi moderni­ să remarcăm contribuţia e 20,10 Inal
în prezent s-au obţinut: za re. directă a acţiunilor de dere patriota
un plus de 27 milioane Am notat cele două modernizare la creşterea laptelui de la producători ? ţionară a
lei la producţia marfă, o măsuri propuse de oameni producţiei do căi bune. pentru viite
20,35 T<
•
Am însoţit maşina de o electropompă, aşa că ei — Gheorghe Sabău, „Credit pent
preluare a laptelui, la operaţia durează puţin. Livius Bodea şi alţii. Can­
volanul căruia se afla Ii cerem lăptăresei Ilea­ titatea zilnică de lapte ranţă" de
Alexandru Nagy, pe tra­ na Ciuculescu, care n-are este mică faţă de posibi­ Dem. lonaşci
seul ce l-a parcurs pentru halat şi nici cu ce să lităţile ce le are satul. Din frumuşel
a vedea cum se derulea­ scrie formularul ce ve- Intrăm, la C AP. Băcia. • 21,50 Tel
ză această activitate. buie completat cu acest Şoferul ‘claxonează înde­ 22,00 închide
La Vîlcele şoferul, îm­ prilej — foaia de expe­ lung, dar abia după multe gramului.
preună cu Tit Munteanu, diţie. în ziua aceea s-au minute vine spre maşină
şeful de fermă,' verifică preluat 380 1 lapte, cu un un om. Este paznicul de
dacă laptele nu este aci­ procent de grăsime de zi al fermei. Pe avizul CîMjM
dulat, apoi bidoanele se 3,5. de expediţie nu este în­
deşartă în cisternă şi ma­ — N-aţi făcut proba gră­ scris procentul dc grăsi­ DEVA : S
(Pat
şina iese pe poartă. Nu simii, de unde ştiţi că me. Mirela Vasiu, econo­ Ncmcsis Vasiliok
ţie
face ' decît cîţiva zeci de este atîta ? mista fermei, era ocu­ HUNEDOARA
metri şi opreşte în drep­ — O facem la câteva pată __ cum ni se spune pe 13 ui ovare
tul unei porţi. zile odată. Şi apoi mer­ — cu alte treburi. Sub­ nilor (M<‘ '■ *v
Vani..
— De aici ridic zilnic gem pe încredere. liniem că orice ar fi avut (Modern -
— ne spune şoferul — 70— La C.A.P. Batiz se de făcut, la preluarea da negrului t
80 1 de lapte, chiar mai preiau 246 1 lapte. La laptelui trebuia să asiste, căra); PI
mult. această operaţie nu par­ iar actele se cor întoc­ Să-ţi vorbe
mine
(Part
Ne iese în întîmpinare ticipă economista fermei mite în regulă. xandr Nevski
o femeie — Silvia Para, — aşa cum ar fi firesc Aspectele relatate evi­ brie) ; Joc
EU
(Unirea);
colectoare din satul Bă- şi necesar — ci soţul a- denţiază că mai există linii Bărăgan
ţălari, care ne spune că cesteia. Nici aici nu se unele deficienţe în acti­ tural) ; VUEC
Toan Voica a adus pînă face analiza laptelui, tot vitatea de preluare a rea de mest
şi în camera de pom an dă a blocurilor 3 şi t energetice de la Centrala termoelectrică teafărul); E<
Mintia se munceşte cu hotă rîre în vederea asigurării bunei funcţionări a instala­ acum 850 1 lapte de vacă, încrederea stă la baza re­ laptelui, nerespectîndu-se năţ'vui de ş
ţiilor. Fie că este vorba dc şeful de tura Lnscu Macra, ori de operatorii Cornel Cor- Simion Grecu, Ilie Moţa laţiei între producător şi peste lot normele stabi­ rul) , PETRII
coş, Octavian Pîrvulescu, ori Teodor Varga, ei toţi se află cu abnegaţie muncitorească Viorel Trif şi alţii au beneficiar. lite în acest sens. Fireş­ duri, lauri.
în avanposturile luptei pen rru energie. (Muncitoresc)
predat şi ei cantităţi în­ în satul Petroni oprim te, atît producătorii, cît SA : C a s l
semnate. la o poartă. Olivia Mag- si beneficiarul — 1.1.L. au (Muncitoresc)
datoria să înlăture grab­
La următoarea oprire
Vastă şi permanentă activitate de primenire a oraşului — ferma din Băţălari a da, colectoarea, ne dă nic neajunsurile de na­ Corsarul Sosc
BRAD:
28 1 lapte şi ne spune
(.'
I.A.S. Haţeg — laptele că cel mai mult au pre­ tura celor semnalate. călătoare ORAŞ'
^ie);
(Urmare din pag. 1) asociaţiei nr. 2. ..La ac­ a-1 face mai frumos, mai se împinge în cisternă cu dat pînă acum consătenii TRAiAN BONDOR reginei pirat
ţiuni obşteşti cum au fost atrăgător şi-au pus am­ tria); Pădu
Mitic!)
(FU
aşa cum gu făcut şi cei săparea.unor şanţuri pen­ prenta pe chipul oraşului. OAG1U-BAI:
de pe strada Cîmpului, tru introducerea conduc­ Cu dragostea şi meticulo­ bastră (Cent
şi
crt
care au participat în nu­ telor de gaz metan şi zitatea cu care-si împli­ tură Românie
rea
măr mare la acţiunile ob. instalarea aparaturii de nesc munca de ceferişti Sania albast;
şteşti organizate în scopul . joacă pentru copii — ne ori dc modelatori în mar­ BRAZI: Se
finalizării lucrărilor de spune Iile Stoica — lo­ mură, simerienii îşi în­ LAN : Vi
(Centrul d'
canalizare. în jurul unor cuitorii clin blocurile de grijesc şi localitatea, iar creaţie „C
blocuri din cartierul 30 pe strada 23 August au cele cîteva „pete" de pe nlei“>
Decembrie, zonele verzi participat in număr în­ faţa curată a zonelor prin greş aur
sînt acoperite cu frunze semnat. Se simte însă- care am trecut pot fi in- Vîna. Ol i\<
mina).
uscate, florile tîrzii • de nevoia extinderii locului ' lăturate. Cu aportul orga.
ornament s-au uscat. Pe de joacă, avînd în vedere nizaţiilor care au obligaţia
alocuri gardul viu îm­ că avem în asociaţia noas­ să aplice legea în cazul S®RONC
prejmuitor este „căptuşit" tră mulţi mici locatari" celor care distrug cu
cu hirtii, pungi, resturi Am inserat câteva as­ rea intenţie bunurile co­ Rezultatele
de ţigări şi chibrituri. pecte din vasta şi perma­ mune, dar şi printr-o opi­ cepţionale <
— Pentru întreţinerea nenta activitate de pri­ nie colectivă hotărilă a 1 brie 1988 :
curăţeniei — ne spune- menire a cartierelor aşe­ cetăţenilor de bună-cre- fa;
loan Popa, preşedintele zării. în ansamblu, în­ dinţă, a tuturor celor care Extr. I: 1,
asociaţiei de locatari nr. făţişarea urbei s-a schim­ integrează activitatea ob­ In peisajul localităţii Gt! oagiu a apărut un nou bloc de locuinţe confortabile pen- 4:i, 31. 25.
Extr. a II
3 — avem nominalizaţi bat mult. Hărnicia lo- ştească în preocupările lor tru oamenii de aici. 37. 29, 21.
Extr. a III
cetăţeni pe fiecare scară. cui lorilor ei, dorinţa de de zi cu zi. 15, 17, 14, 2
Cei mai mulţi sînt recep­ FAZA
t i v i , Ne creează unele F.xtr. a l\
probleme locatarii de pe 1 30, 11, 41.
Extr. a \
scările B şi C din blocul I Angajare fermă, rezultate bune în îndeplinirea planului 31, 38. 27.
8. Extr. a V
Numeroase lucrări edi • t . 21, 22, 28.
rond
litar-gospodăreşti au fost ^ (Urmare din pag 1) lele de Hotare ale uzine­ tă direcţie - consumul de pal, ia-pt pentru care s-a preluată de specialişti in 751 826 lei. total
executate şi în cad'U) t lor de preparare, peste tot, lemn de mină ia 1 000 to­ adresat conducerii minei. proiectarea unor astfel dc
detaliată
in
cele
planul capătă forme ma­
i-a
Aceasta
ne de minereu extras s-a
lucrări,
recomandat
- \ piind din Tezele elaborate teriale printr-un efort unit redus cu 6 mc. să-şi aleagă o temă teh­ mai mici amănunte, s-a
j
de secretarul general al al întregului colectiv. Re­ Cea mai importantă nică sau organizatorică, făcut comanda pentru pre­ \! VREiv
O NOUA FERMA p a r t i d u l u i , tovarăşul zultatul ? Pe măsura efor­ contribuţie la dobindirea căreia să-i dea' o soluţie fabricatele necesare la
Nicolae Ceauşescu, in a- utilă producţiei. I.M.C. Bîrcea şi s-a trecut | Pentru iv.
DE PRODUCŢIE tului. Citeva cifre şi data acestor rezultate au adu­
prilie anul acesta. Adrian sînt edificatoare, in W s-o brigăzile conduse de Omul s-a apucat să cau­ la aplicarea soluţiei. As­ ) menţine roi
Vîi
La Petroşani a inco. Gligor, secretarul comite­ luni, producţia marfă a loan Buda, Ştefan Mura, te tema. A găsit-o. Apoi tăzi se lucrează efectiv la riabil. pînă
slab
put popularea c •u pui- tului de partid al minei fost depăşită cu 31 milioa­ Fănel Isac de la mina să-i găsească soluţia. A înfăptuirea ei, dovedindu- din nord-v
cuţe a unei noi ferme Coranda-Certej, consideră, ne lei. Băiaga, excavataristul Bo- găsit-o şi pe aceasta. De­ se pe cit de ingenioasă, turile mini
într
prinse
de producţii; d e găini pe bună dreptate, că a- In această perioadă co­ dor lanoş, operatorii pre­ spre ce era vorba ? Un puf pe atit de utilă şi econo­ minus 1 g
ouătoare, care aparţi­ cesf mod de a gindi şi lectivul unităţii o extras paratori Octavian Moca- vechi trebuie reintrodus în micoasă. Despre ea s-a maxime în’
no întreprinde ni de acţiona este absolut fi­ şi livrat peste plan 80 to­ nu, Nicolae Susan, meca­ circuitul productiv al sec­ auzit şi la alte unităţi mi­ de. Dlminc
ceaţa
duise
stat „Avicola” Mintia resc, intrucii orientările şi ne plumb, 18 tone zinc, 21 torului I Certej. întregul niere din ţară, cate şi-au la’ . şl cu c
Iii prima fază, în a- sarcinile izvorite din Expu­ tone cupru, 1 663 tone nicii de funlcular Constan­ schelet ai puţului era din trimis reprezentanţi pentru ncle joase.
ceas! ă săptămînă, se nerea tovarăşului Nicolae sulf etc. Totodată, planul tin Rută, Dumitru Bugnar, lemn, ceea ce presupunea a o vedea „pe viu" la faţa Ei) muni
înoht ■;ie popularea a 4 Ceauşescu se constituie in­ la producţia de piese de Angliei Fornădean, Ionică cheltuieli mari cu întreţi­ locului. dominant
hale cu 74 000 ] puicuţe. tr-o călăuză in ■ acţiune, Ciocoi ş.a. nerea lui, printr-un con­ La Coranda-Certej oa­ cer variabi
in f: mai ferma respee- iar înfăptuirea lor repre­ schimb a lost depăşit cu Nu de prea multă vre­ sum mare de lemn şi tor­ menii gindesc şi acţionea­ minant i
nord-vest.
ti vă avînd o cnpnci- zintă cei mai cald şi băr­ 1,22 milioane lei, iar cel me aici s-a petrecut un ţă de muncă. Subinginerul ză cu toată convingerea, semnala
ta te pentru 160 000 bătesc omagiu pe care de recondiţionate - cu fapt revelator pentru ati­ a mers din aproape in in spiritul ideilor şi orien­ cu chiclur
găiri i 1 n vesti - oamenii îl pot aduce parti­ 1,1 milioane lei. Prin per­ tudinea comunistă laţă aproape in ideea înlocui­ tărilor date de secretam/
i ouătoare.
ţin este realiz; !tâ de dului. fecţionarea tehnologiilor de muncă. Subinginerul rii acestui schelet cu ar­ general al partidului, tova­
con s truetori: de la In abataje şi in carie­ de lucru - căci există se­ Roman Bodrean dorea să mătură din prefabricate răşul Nicolae Ceauşescu 'zW A
T.A.i R.C.M. Deva. ră, in ateliere si la celu­ rioase preocupări in aceas­ devină subinginer princi­ din beton. Ideea a lost prin Tezele din aprilie.
\\r