Page 29 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 29
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢt-VĂ ?
Eforturi susţinute pentru
SOCIALISMUL Singurele încheierea arăturilor adinei
toamnă, cu excepţia exe
lului, o arătură de cali
care
lucrări
se mai execută, în aceas
finalizate.
tă perioadă, în unităţile tate". mecaniza cutării ogoarelor, au fost
Intr-adevăr,
ară
şi
Dar
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL agricole din G.U.A.S.G. torii Laslo I-Iamza, Dorin turile adinei au mai ră
Pestişu Mic sînt arăturile Pop, Puiu Radu, Vasile mas de efectuat — arăta
?&0 IU SIliU LUI P O P U1AR *1U fiETE A N adinei de toamnă şi ferti Ditot şi Nicolae Vlaicu, Tatiana Bălţanu, ingine
lizarea ogoarelor cu în care munceau cu plugu rul şef al unităţii — pe
grăşăminte naturale. Ho- rile în brazdă, se stră aproximativ opt hectare.
tărîţi să traducă în viaţă duiau să menţină vite Ca urmare cei trei me
Anul XL, nr. 9 634 MARJI, 8 NOIEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani chemările şi indicaţiile zele de lucru stabilite, canizatori — Andrei şi
cuprinse în Mesajul adre_ să nu facă nici un ra Gheorghe Tama.ş, Cornel
sat oamenilor muncii din bat de la calitatea lucru Bande — încheie arătu
agricultură de tovarăşul lui. rile într-o zi bună de
Nicolae Ceauşescu, secre lucru.
tarul general al partidu De asemenea, la C.A.P.
lui, cu prilejul „Zilei C.U.A.S.C. Pestişu Mare, mecaniza
recoltei", mecanizatorii, PESTIŞU MIC torii Sabin Ciupe, Luca
TEZELE DIN APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL cooperatorii şi specialiştii Petru Duma şi Ioan Abor*
Ciorogaru,
Ioan
Ilacicu,
din acest consiliu unic
acţionează cu hărnicie şi In acelaşi timp, echi dencei au încheiat ogoa
NlGOLÂE CEAUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNII răspundere la arat, trans pe de cooperatori mun rele pe 00 de ha clin cele
portul şi administrarea ceau la împrăştierea gu 75 prevăzute. Urmăriţi
Şl FAPTEI REVOLUŢIONARE gunoiului de grajd pe o- noiului transportat în îndeaproape de Ioan Fur
goare, pregătind . temei
ca, inginerul şef al uni
nic recolta anului ur cîmp. Aurelia Crişan, se tăţii, ei s-au străduit şi
organizaţiei
cretarul
de
mător. partid, preciza că au fost au reuşit să execute o
Prin acţiuni de modernizare — printre unităţile cu re duse în cîmp 800 tone de calitate, la adîncimea pre
lucrare de cea mai bună
C.A.P. Boş se numără
care
grajd,
gunoi
de
1 zultate bune la executa acum se împrăştie pe ul văzută în tehnologii.
sporirea producţiei de cărbune rea ogoarelor. „Mai exact timele suprafeţe din cele C.U.A.S.C. Pestişu Mic o-
In unităţile agricole din
— preciza Petrişor Mir-
20 de ha planificate. Din
cea, inginerul şef al uni tre cooperatorii care şi-au goarele au fost executate
tăţii, care coordona for adus o contribuţie însem pe 450 ha din cele 500
Este de In sine înţeles cordală mai multă aten mentată metoda de ex maţia de mecanizatori a-
că aplicarea oricărei mă ţie înfăptuirii progra ploatare cu susţinere me flată în cîmp, la arat — nată la executarea acestei prevăzute să fie realizate
suri de organizare şi mo mului de organizare şi talică în felii pe înclina pînă acum am încheiat lucrări, secretarul comi în această toamnă. Deci,
tetului de partid ii men
dernizare a producţiei nu modernizare a activităţii re, iar începînd din a- ogoarele pe 70 de ha din ţiona pe Ştefan Constan există toate condiţiile ca
se face doar de dragul de producţie, cît şi a cest an se aplică în mod colo 80 planificate. Toate tin, Simion Armie, Romn- pe întreaga suprafaţă pla
înnoirii, ci din motive programului privind nor curent. Unul dintre rezul plugurile sînt dotate cu ius Moise, Ioan Morarii, nificată arăturile adinei
mult mai ţomemice. din marea economico-finan- tatele pozitive ale meto scormonitor, acest lucru Simion Mărilă şi alţii. să se încheie pînă la ter
menul stabilit.
dorinţa de a fi atinse ciară, cu toate prevede dei, îl constituie, de permiţîndu-se să execu La C.A.P. Builuri toate
obiective şi deziderate e- rile lor. pildă, economisirea a tăm o bună afina re a so-- lucrările din campania dc
conomice deosebit de — Vă rugăm, tovarăşe circa 22 mc la 1 000 to MIRCEA LEPĂDATU
importante. „La noi — ne ne de cărbune.
mărturisea inginerul Va- Brigada condusă dc mi
leriu Temelie. directorul I. M. VULCAN nerul Ioan Bologa este
tehnic al I. M. Vulcan — una dintre formaţiile care
ţelul suprem urmărit prin extrage cărbunele prin
fiecare înnoire şi perfec director, să exempli metoda amintită. „Mun
ţionare tehnică îl consti ficaţi eficienţa moderni cesc cu ortacii mei —
tuie creşterea producţiei zărilor de la I.M. Vulcan, ne spune şeful de briga
de cărbune. întregul nos printr-una din măsurile dă — într-un abataj fron
tru colectiv de muncă aplicate. tal cu susţinere metalică
este conştient de acest — Mina noastră are pe înclinare. Este vorba
fapt şi este animat, în condiţii geologice grele, de abatajul nr. 9, stratul
acelaşi timp, de dorinţa îndeosebi datorită încli V, blocul VIII, din cadrul
fierbinte de a materia nării la circa 50 de gra sectorului V. Metoda de
liza neabătut ideile, te de a straturilor de căr extracţie pe care o folo
zele şi orientările sta bune. S-a- prevăzut în sim s-a extins, în pre
bilite de secretarul gene programul de moderniza zent, în mai multe aba
ral al partidului, tova re îmbunătăţirea metodei taje şi dă rezultate bune.
răşul Nicolae Ceauşescu, de extracţie, fapt care a Noi avem, de la începu
la şedinţa Comitetului fost realizat în timp tul acestui an, un plus
Politic Executiv ai C. C. scurt, de către specialiştii de 318 tone de cărbune"
al P.C.R. din 29 aprilie întreprinderii noastre. Din partea tovarăşei
a.c. S-a precizat, cu a- Spre finele anului 1987, subinginer Odeta Stoica,
cest prilej, că trebuie a- de pildă, a fost experi- de la biroul programarea
şi urmărirea producţiei,
am primit noi informaţii
I I cu privire la programul
j Angajare fermă, rezultate J de organizare şi moder-
j bune în îndeplinirea MARIN NEGOITĂ întreprinderea de prepa rare a cărbunelui Lupani. Maistrul Adalbcrt llampli şl
muncitorul spălător specialist Alexandru iîeldean verifică încă o dată reglajul maşinii
planului (Continuare in pag. a 2-o) do zeţaj. Foto NICOLAE GHEORGHIU
.V,VAV.W.VAW,VAVAV.V.V,W,’,V,V.V.V.V.V.V.V.%YAV.". 1 /.■.V a V/AV. , .V,-AV. , .VVAVAV.W.V.V.W.
De cum ajungi în comu- La mina Coranda-Cerlej, i
I irv, scoc/, ifinfi no Certej, simţi şi auzi aceiaşi mineri şi mese- ? Vastă şi permanentă activitate de primenire a oraşului
) pulsul industrial. Firesc, riaşi, definiţi mai mult 1
l localitatea este un centru prin lapte decît prin vor- ţ
minier specific moţimii, in be, au amplificat de ciie- ■ . Acum, în plină toamnă, rondourilor din faţa poş tivului imobil şi persona. măvară pomi ornamentali
e-
care lucrul la mină se im- va ori explorarea, explo o - J Simeria, cu parcurile şi tei şi Şcolii generale nr. iul S.G.C.L. „Inlro blo este Cuza Vodă. După
bina, cind mai armonios, tarea şi prelucrarea mine- \ zonele sale florale, se 2 au fost îngropaţi, aceeaşi cul 20 şi, respectiv, 19 şase luiu de la această
cit mai anevoios, cu o- reurilor. Şi, aceasta, doar ( prezintă vizitatorilor in lucrare fiind continuată şi 21, aflate încă în con-, acţiune, mulţi dintre a-
cupaţia de agricultor, pre in ciţiva ani. De aceea, / tr-o lumină roşeat-gâlbuie, de către o echipă a strucţic — precizează ceştia sînt acum rupţi de
dominant zootehnică. au şi schimbat denumirea ) sporită de ruginiul frun S.G.C.L. în zonele din Cornel Todea — se va către diferite persoane
La mină, ca la mină unităţii, aducind in prim- ţ zelor ce se aştern cu faţa unităţilor comer extinde parcul din Piaţa râu-voitoare, pe alocuri
lucrurile sînt mai ordona plan Coranda lată de Cer- , dărnicie peste oraş. în ciale şi de prestări ser Unirii, ceea ce va da un mai sînt denivelări. „In
te, mai sistematizate. Mul tej — semn al unor schim- i tr-o asemenea zi am fă vicii. Faţade bine îngri- plus de eleganţă, va spori cursul acestei luni, dacă
tă mişcare şi in subteran bări semniticdtive. ^ cut un raid prin locali timpul va permite — re
multă mişcare la suprala Şi in această localitate, 1 tate, însoţiţi de Cornel vine Cornel Todea —
ţă, aceasta insemnind ca ca de alilel in toate ora- ) Todea, tehnician la com Fiecare localitate, unitate, Ioc (ie muncă — peste pavajul actual se
rieră in plină deslăşurare, şele şi satele patriei, oa- j partimentul de gospodă \’a turna un strat de mix.
'ine de preparare, ate menii se pregătesc să în- 1 rie comunală şi locativă BINE GOSPODĂRITE, ORDONATE Şl CURATE turi asfaltice, avînd in
liere, luniculars şi altele timoine aprooiato Plenară } din cadrul Consiliului vedere că este o stradă
Nici nu bănui cum o lo o C.C. al P.C.R. prin im- ) popular orăşenesc. Aspec jite au blocurile 6, 7, 12, gradttl urbanistic al ve circulată, care duce la o
calitate, deocamdată fără pliniri noi, pregătiri ce se ţ tul străzilor 1 Mai, ion 13, 8. în acelaşi scop. al chiului centru". importantă unitate econo
veleităţi deosebite, întru deslăsoară pe mai muha i Creangă. Progresului. Ilie înfrumuseţării, la blocu mică — la întreprinderea
neşte ofilea ocuoaţii şi planuri. Pînă a ne reler ' Pintilie reflectă hărnicia rile 1 şi 6 s-au înlocuit Pe strada Teilor, 80 la „Marmura “
:
preocupări, o Irămintare însă la aceste planuri vom ţ cetăţenilor care, în orele vechile faţade, cele noi sută dintre locatari îşi Pe strada Aurel Vlaicu
generoasă oentru slujirea sublinia un Icipt ce se face l de repaus, se întrec pentru fiind executate cu terasit menţin curate trotuarele o echipă de lucrători da
unui interes naţio tal Inu- simţit pretutindeni, anu- ) a da un chip cît mai şi placaj ceramic. Ar mai din faţa caselor, dar mai la S.G.C.L. montează bor
nvm aici nevoia de mate me că organizaţiile de 1 primenit propriilor gos fi necesar ca pe terenul sînt pe ici pe colo ooi - durile şi balastează por
rie primă) cu cel ai fiecă partid au aşezat la teme- 1 podării şi acareturi, fa ţiuni nemăturate. iar ţiunea dintre ele. în ve
rui om care lucrează m- Ha tuturor acţiunilor ce i ţadelor, spaţiilor cu cuprins între s e d i u l imaginea incintei ate derea betonării. Notăm
tr-un astlel de mediu com le întreprind concluziile şl i plante de ornament de pe S.G.C.L. şi blocul nr. 8 lierului de tăiat sticlă, că la unele lucrări pre
plex. Prin fizionomia sa învăţămintele ce se des- I aliniamentul drumurilor să fie definitivate aleile văzută din stradă, ca şi mergătoare au contribuit
economică şi' socială ea şi rondourile. lucrare la împrejmuirea deteriorată şi locuitorii acestei zone,
sugerează toarte bine ceea CORNEL ARMEANU Cele mai multe zone care consiliul popular a acestuia pun în umbră
ce înseamnă un minereu verzi de pe marginile trebuie să mobilizeze ne- faţa primenită a dru ESTERA ŞINA
complex. (Continuare in pag o 2-0) străzii 23 August sînt întîrziat lucrătorii din mului Una dintre stră
curate. îngrijite cu simţ unităţile comerciale si zile pe alinianientoie -ă-
gospodăresc. Trandafirii tuate la parterul respec- rora s-au plantat în pri (Continuare in pag. a 2-aJ
