Page 30 - Drumul_socialismului_1988_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9

Sporirea producţiei de cărbune • Caleidoscop ştiinţi­ cinematografic „Poveşti­
fic. „Ştiinţa şi cunoaş­ le copilăriei pe ecran".
terea împotriva obscu­ Acţiunea, care a ’ inclus
(Urma.e din pog. 1) economie relativă de per­ la forumul lor democra­ rantismului" s-a intitu­ şi proiecţia filmului
sonal de 29 persoane, re­ tic şi revoluţionar: o lat caleidoscopul ştiin­
ducerea cheltuielilor to­ Extinderea utilizării insta­ ţific găzduit de Cinema­ „Unde eşti copilărie ?“, ti DEZBATE!
nizarc a producţiei. Re­ tale cu 6,9 milioane lei, laţiilor elevator de încăr­ tograful „7 Noiembrie" 1988, a avut, din nou lu­ s-a bucurat de interes Ire acţiunile
do săptămînă
dăm, în continuare, ci- iar a celor materiale care a cărbunelui mărunt Petroşani. Dezbaterile — crări aie artistei hune- în rîndul tinerilor cine­ cducatJ.*«î „O;
leva dintre aceste date i cu 5,7 milioane lei. de pe fluxurile de trans­ la reuşita cărora au co­ dorene Letiţia Gavrilă: fili prezenţi. vatră , ' cultu
« In etapa din 1907, pro­ port. (S-au realizat 3 „Floarea şerpilor", „Ola­ nească" la cit
_ Pe acest an, care
gramul de modernizare a este situaţia înfăptuirii instalaţii do acest fel laborat Rodica Oancea, rul în satul Ione.şti", • Colocviu de istorie. tul „Flacăra"
tale a avut
instructor la Centrul de
avut un număr de 14 mă­ programului de moderni­ pentru benzile de trans­ cultură şi creaţie „Cin- „Noul Piteşti". Recunos­ în cadrul Centralei terea „Adolos
suri, care au fost aplicate zare ? port nr. 3 şi 7, urmînd cută pentru modalitatea T.A.G.C.M. Deva s-a or­ treaptă a defi
tarea României" Petro­
tudinllor şi <
la termenele stabilite • să se mai construiască şi şani, şi prof. Mioara Şo­ exprimării în imagini ganizat colocviul de lor". Filmul
Eficienţa lor cumulată s-a — Din cele 11 măsuri, altele pentru benzile nr. artistice pe sticlă, ar­ istorie „70 de ani de „Declaraţie de
măsurat în: producţie prevăzute pe acest an, 1 şi 8. Eficienţa: o eco­ ma — au fost urinate tista tinde spre perfor- la f ă u r i r e a statu­ a întregit fer
nea.
marfă suplimentară — un număr de 6 sînt sca­ nomie de circa 3 per­ de un program de filme manţe şi în pictura în lui naţional unitar
14,5 milioane lei, econo­ dente pînă la această soane pe fiecare insta­ documentaro: „Natura ulei pe pînză. (Ion român". Colocviul a fost
mie relativă de personal dată. La adunarea ge­ laţie şi reducerea efor­ — o uriaşă farmacie", Cârjoi). organizat de Centrul de
— 20 de persoane, eco­ nerală a reprezentanţilor tului fizic) 8> Realizarea „Inimi fragile" ş.a. cultură şi creaţie „Cîn- |T elevi:
nomii înregistrate la chel­ oamenilor muncii pe se­ unui sistem mecanic de o Expoziţia naţională o Dialog cinematogra. tarea României" „Con­
tuieli totale — 4,8 mili­ mestrul I au mai fost încărcare a vagoanelor cu structorul", în colabora­ • 19,00 Te
oane lei, din care cele ma­ înscrise în programul de bolţari şi descărcarea de artă naivă, ediţia a fie. La cinematograful re cu Muzeul judeţean 19,25 Industri
teriale 4,2 milioane lei. modernizare încă două mecanică a vagoanelor XX-a, jubiliară, de la „Unirea" din Petroşani Deva. grame prio
Piteşti din octombrie
s-a desfăşurat dialogul
— De la aplicarea ini­ măsuri. Deci, putem vor­ C.F.R. cu nisip şi balast. 19,45 Omul
ţială a celor 14 măsuri de bi, în acest' moment, de Fără să ne propunem tea e 20,00
modernizare — preciza aplicarea a 8 măsuri de a trage concluzii, trebuie Cum se realizează preluarea cran pentru
interlocutoarea — şi pînă organizare şi moderni­ să remarcăm contribuţia • 20,10 Inal
în prezent s-au obţinut: za re. directă a acţiunilor de dere patriotir
un plus de 27 milioane Am notat cele două modernizare la creşterea laptelui de la producători ? ţionarâ a
lei la producţia marfă, o măsuri propuse de oameni producţiei do căi bune. pentru viite
• 20,35 T.
. vin umuui, mcLonici o electropompă, aşa că ei — Gheorghe Sabău,
preluare a laptelui, la operaţia durează puţin, Livius Bodea şi alţii. Can­ „Credit pent
volanul căruia se afla îi cerem lăptăresei Ilea­ titatea zilnică de lapte ranţă" de
Alexandru Nagy, pe tra­ na Ciuculescu, care n-are este mică faţă de posibi­ Dem. lonaşci
seul ce l-a parcurs pentru halat şi nici cu ce să lităţile ce le are satul. Din frumuşel
a vedea cum se derulea­ scrie formularul cc tre­ Intrăm, la C.A.P. Băcia. • 21,50 Te!
ză această activitate. buie completat cu acest Şoferul claxonează înde­ 22,00 închide
La Vîlcele şoferul, îm­ prilej — foaia de expe­ lung, dar abia după multe gramului.
preună cu Tit Munteanu, diţie. în ziua aceea s-au minute vine spre maşină
şeful do fermă, verifică preluat 380 1 lapte, cu un un om. Este paznicul de iCjWEfVÎ
dacă laptele nu este aci­ procent de grăsime de zi al fermei. Pe avizul
dulat, apoi bidoanele se 3,5. de expediţie nu este în­
deşartă în cisternă şi ma­ — N-aţi făcut proba gră­ scris procentul do grăsi­ DEVA : s
şina iese pe poartă. Nu simii, de unde ştiţi că me. Mirela Vasiu, econo­ Ncinesis (Pat
Vasiliok
ţie
face ■ dccît cîţiva zeci de este atita 7 mista fermei, era ocu­ HUNEDOARA
metri şi opreşte în drep­ — O facem la cîteva pată __ cum ni se spune pe Bule van
tul unei porţi. zile odată. Şi apoi mer­ —- cu alte treburi. Sub­ nilor (Mo 1 '
<v
Van-..
— De aici ridic zilnic gem pe încredere. liniem că orice ar fi avut (Modi-ni -
— ne spune şoferul — 70— La C.A.P. Batiz se de făcut, la preluarea da negrului i
PI
80 1 de lapte, chiar mai preiau 246 1 lapte. La laptelui trebuia să asiste, căra); vorbe
Să-ţi
mult. această operaţie nu par­ iar actele se cer întoc­ mine (Pari
Ne iese în întîmpinare ticipă economista fermei mite în regulă. xanclr Nevski
o femeie — Silvia Para, — aşa cum ar fi firesc Aspectele relatate evi­ brie) ; Joc
colectoare din satul Bă- şi necesar — ei soţul a- denţiază că mai există (Unirea); EU
linii Bărăgan
ţălari, care ne spune că cesteia. Nici aici nu se unele deficienţe în acti­ tural); VXJEC
loan Voica a adus pînă face analiza laptelui, tot vitatea de preluare a rea de mest
şl în cnmera de pomandă a blocurilor :i şi l energetice de Ia Centrala termoelectrică laptelui, nerespectîndu-se ceafărul); E<
Mintia se munceşte cu botă rîre în vederea asigurării bunei funcţionari a instala­ acum 850 1 lapte de vacă, încrederea stă la baza re­ năt'^ul de .ş
ţiilor. Fie că este vorba do şeful de tură I.nscu Macra, ori de operatorii Cornel Cor- Simion Grecu, Ilie Moţa laţiei între producător şi peste lot normele stabi­ rul) , PETRII
coş, Octavian J’îrvuiescu, ori Teodor Varga, ei toţi se află eu abnegaţie muncitorească Viorel Trif şi alţii au beneficiar. lite în acest sens. Fireş­ duri, lauri.
in avanposturile luptei pentru energie. (Muncitoresc)
predat şi ei cantităţi în­ în satul Petroni oprim te, atît producătorii, cit SA : C a s l
semnate. ia o poartă. Olivia Mag- şi beneficiarul — I.l.L. au (Muncitoresc)
Vastă şi permanentă activitate de primenire a orăşelul — ferma din Băţălnri a da, colectoarea, ne dă datoria să înlăture grab­ Corsarul Sosc
La următoarea oprire
BRAD:
nic neajunsurile de na­
28 1 lapte şi ne spune
I.A.S. Haţeg — laptele că cel mai mult au pre­ tura celor semnalate. călătoare (.’
ORAŞ'
Vie);
(Urmare din pag. 1) asociaţiei nr. 2. „La ac­ a-1 face mai frumos, mai se împinge în cisternă cu dat pînă acum consătenii TRAIAN BONDOR reginei pirat
ţiuni obşteşti cum au fost atrăgător şi-au pus âm- tria); Pădu
Minch
(FU
aşa cum au făcut şi cei săparea.unor şanţuri pen­ prerita pe chipul oraşului. O AG IU-BAI:
do pe strada Cîmpului, tru introducerea conduc­ Cu dragostea şi meticulo­ bastră (Cent
care au participat în nu­ telor de gaz metan şi . zitatea cu care-şi împli­ tură şi crt
rea Românie
măr mare la acţiunile ob_ instalarea aparaturii de nesc munca de ceferişti Sania albast:
şteşti organizate în scopul .. joacă pentru copii — ne ori de modelatori în mar­ BRAZI: Se
finalizării lucrărilor de spune Ilie Stoica — lo­ mură, simerienii îşi în­ LAN : VI
(Centrul d'
canalizare. în jurul unor cuitorii din blocurile de grijesc şi localitatea. Iar creaţie „C
blocuri din cartierul 30 pe strada 23 August au cele cîteva „pete" de pe niei“> ' jN
Decembrie, zonele verzi participat in număr în­ faţa curată a zonelor prin greş ,»ur
sînt acoperite cu frunze semnat. Se simte însă- care am trecut pot fi in- Vuia. al d<
mina).
uscate, florile tîrzii • de nevoia extinderii locului 1 lăturate. Cu aportul orga.
ornament s-au uscat. Pe de joacă, avind în vedere nizaţiilor care au obligaţia
alocuri gardul viu îm­ că avem în asociaţia noas­ să aplice legea în cazul liPRONC
prejmuitor este „căptuşit" tră mulţi mici locatari" celor care distrug cu
cu hîrtii, pungi, resturi Am inserat câteva as­ rea intenţie bunurile co­ Rezultatele
de ţigări şi chibrituri. pecte din vasta şi perma­ mune. dar şi printr-o opi­ cepţionale <
— Pentru întreţinerea nenta activitate de pri­ nie colectivă hotărîtă a brie 1988 :
curăţeniei — ne spune- menire a cartierelor aşe­ cetăţenilor de bună-cre- fa;
loan Popa, preşedintele zării. în ansamblu, în­ dinţă, a tuturor celor care Extr. I: 1,
asociaţiei de locatari nr. făţişarea urbei s-a schim­ integrează activitatea ob­ 43, 31. 25.
Extr. a II
3 — avem nominalizaţi bat mult. Hărnicia lo­ ştească în preocupările lor 37, 20, 24,
cetăţeni pe fiecare scară. cuitorilor ei, dorinţa de de zi cu zi. Extr. a îl)
Cei mai mulţi sînt recep­ 15, 17, 14, 2
1 WZA
tivi.' Ne creează unele Extr. a I\
probleme locatarii de pe 30, 11, 41.
a \
Extr.
scările B şi C din blocul t Angajare fermă, rezultate burse în îndeplinirea planului 31, 38, 27.
8. Extr. a v
Numeroase lucrări edi ■ t . 21. 22. 28.
Fond total
1 i ta r-gosp odă roş ti au fost \ (Urmare din aag 1) lele de Hotare ale uzine­ tă direcţie - consumul de pal, fapt pentru care s-a preluată de specialişti in 751 826 lei.
executate şi in cadru) t - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - lor de preparare, peste tot, lemn de mină la 1 000 to­ adresat conducerii minei. proiectarea unor astlel da
i-a
Aceasta
planul capătă forme ma­
recomandai
^ prind din Tezele elaborate teriale printr-un efort unit ne de minereu extras s-a să-şi aleagă o temă teh­ lucrări, detaliată in cele
mai mici amănunte, s-a
redus cu 6 mc.
l de secretarul general al al întregului colectiv. Re­ nică sau organizatorică, făcut comanda pentru pre­
Cea
O NOUA FERMĂ ' p a r t i d u l u i , tovarăşul zultatul ? Pe măsura efor­ contribuţie mai la importantă căreia sâ-i dea- o soluţie fabricatele necesare la
dobindirea
\ Nicolae Ceauşescu, in a- Pentru a.
DE PRODUCŢIE I prllie anul acesta. Adrian tului. Cîteva cifre şi date acestor rezultate au adu­ utilă producţiei. I.M.C. Birceo şi s-a trecut menţine re<
la aplicarea soluţiei. As­
Omul s-a apucat să cau­
în
riabil.
Vîi
La Petroşani a in ce. ] Gligor, secretarul comite- sînt edificatoare. marfă 10 s-o brigăzile conduse de te tema. A găsit-o. Apoi tăzi se lucrează efectiv la slab pînă
a
producţia
loan Buda, Ştefan Mura,
kmi,
put popularea cu pui­ ) tu lui de partid al minei fost depăşită cu 31 milioa­ Fă.nel Isac de Io mina să-i găsească soluţia. A înfăptuirea ei, dovedindu- din nord-v
turile mini
cuţe a unei noi ferme i Coranda-Certej, consideră, ne lei. Băiaga, excavataristul Bo- găsit-o şi pe aceasta. De­ se pe cit de ingenioasă, prinse într
de producţie de găini i pe bună dreptate, că a- In această perioadă co­ dor lanoş, operatorii pre­ spre ce era vorba ? Un puf pe atit de utilă şi econo­ minus i g
ouătoare, care aparţi­ 1 cest mod de a gindi şi lectivul unităţii a extras paratori Octavian Moca- vechi trebuie reintrodus in micoasă. Despre ea s-a maxime în 1
ne întreprinderii de ^ acţiona este absolut fi- şi livrat peste plan 80 to­ nu, Nicolae Susan, meca­ circuitul productiv al sec­ auzit şi la alte unităţi mi­ de. Dimine
du»?c ceaţă
stat „Avicola" Mintia / re sc, intrucii orientările şi ne plumb, 18 tone zinc, 21 torului I Certej. întregul niere din ţară, cate şi-au la‘ •/$! cu c
în prima fază, în a- ) sarcinile izvonte din Expu- tone cupru, 1 663 tone nicii de tunicular Constan­ schelet al puţului era din trimis reprezentanţi pentru neie joase.
ceaslă săptămînă, se ţ nerea tovarăşului Nicolae sulf etc. Totodată, planul tin Rujă, Dumitru Bugnar, lemn, ceea ce presupunea a o vedea „pe viu" la faţa Ea munt
încheie popularea a 4 i Ceauşescu se constituie în- la producţia de piese de Angliei Fornădean, Ionică cheltuieli mari cu întreţi­ locului. dominant
hale cu 74 000 puicuţe, ] tr-o călăuză in ■ acţiune, Ciocoi ş.a. nerea lui, printr-un con­ La Coranda-Certej oa­ cer variabi
în final forma respec­ \ iar Înfăptuirea lor repre- schimb a fost depăşit cu Nu de prea multă vre­ sum mare de lemn şi for­ menii glndesc şi acţionea­ minant i
tivă avind o capaci­ I zintă cel mai cald şi băr- 1,22 milioane lei, iar cel me aici s-a petrecut un ţă de muncă. Subinginerul ză cu toată convingerea, nord-vest.
semnala
omagiu
bătesc
care
pe
t a t e pentru 160 000 \ oamenii îl pot aduce parii- de recondiţionate — cu lapt revelator pentru ati­ a mers din aproape in in spiritul ideilor şi orien­ cu chiciur
găini ouătoare. Investi­ 1,1 milioane lei. Prin per­ tudinea comunistă lojă aproape in ideea înlocui­ tărilor date de secretarul
ţia este realizată de du lui. fecţionarea tehnologiilor de muncă. Subinginervl rii acestui schelet cu ar­ general al partidului, tova­
constructorii de la 1 In abataje şi in carie- de lucru — căci există se­ Roman Bodrean dorea să mătură din prefabricate răşul Nicolae Ceauşescu
T.A.G.C.M. Deva. , ră, in ateliere si la celu­ rioase preocupări in aceas-. devină suhinginer princi­ din beton. Ideea a lost prin Tezele din aprilie.