Page 33 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 33
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA !
Buna gospodărire, chibzuiala -
JUDUUL HUMOOSM
îndatoriri ale întregului colectiv
• Prin eforturile perseverente ale întregului co vederea reducerii consu
lectiv, de la începutul anului s-au economisit 6 837 mului de energie electri
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C MWh energie electrică, în condiţiile realizării prin că — sublinia mg. Mir-
cipalilor indicatori de plan la producţia de ciment,
cea Crişan. Pe baza unor
ST AL CON S I LI U LUI PO P U L A R J U D E T E A N var, piatră de gips • Faţă de perioada corespunză modernizări aduse la mo
toare a anului trecut s-a consumat mai puţin cu rile de ciment, a siste
4,2 MWh la 1 000 tone de ciment produs • Un am mului de dozare a mate
plu program de măsuri pentru încadrarea în nor riilor prime, a eleva
Anul XL, nr. 9 636 JOI, 10 NOIEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani mele de consum energetice se înfăptuieşte nea toarelor (care au fost tre
bătut • Comisia tehnică energetică acţionează cu cute pe covoare de cau
rezultate bune în toate secţiile şi atelierele, la ciuc), creşterea indicilor
fiecare loc de muncă. de utilizare a morilor de
ciment este cu 6 tone pe
— Aşa cum a indicat giei electrice la fiecare oră mai mare faţă de
secretarul general al parii, loc de muncă. De fapt, aceeaşi perioadă a anului
dului, tovarăşul Nicolae aşa cum s-a indicat, vom trecut. De asemenea, prin
Ceauşescu, la recenta şe dezbate aceste probleme evitarea funcţionării în
dinţa a Comitetului Poli în toate organizaţiile de gol a capacităţilor de pro
tic Executiv al C. C. al ducţie, ci numai în sar
P.C.R., problema produ cină maximă, la parame
cerii, furnizării, transpor ÎNTREPRINDEREA trii proiectaţi, reuşim să
tului şi folosirii energiei PENTRU LIANŢI ne încadrăm în normele
electrice este vitală pentru de consum stabilite, să
buna desfăşurare a între D EVA economisim o însemnată
gii activităţi economico- cantitate de energie elec
sociale, pentru dezvoltarea trică pe tona de produs
economiei noastre naţio partid. Cum sîntem o uni finit — ciment şi var.
nale — ne spunea tovară tate mare consumatoare de — Aş vrea să arăt că şi
şul George Grozav, se energie electrică, vom în şedinţele grupelor noas
priorităţile muncii de partid cretarul comitetului de chibzui asupra unor noi tre sindicale problema re
partid de la I. L. Deva, măsuri care să asigure c- ducerii consumului de
preşedintele consiliului oa conomisiirea energiei elec energie electrică, a eco
Una dintre marile răs aliniat din mers acestor Ţinînd seama de marile menilor muncii. La noi trice, prevenirea oricăror nomisirii ei este dezbătu
punderi ale organelor şi cerinţe şi exigenţe, ne-a'm responsabilităţi pe care în întreprindere, în orga căi de a o risipi. tă cu toată răspunderea —
organizaţiilor de partid reevaluat munca, posibi le avem faţă de economia nizaţiile de partid, s-a ma împreună cu inginerul completa tehnicianul prin
este conducerea activităţii lităţile şi realizările, am naţională, realităţile şi nifestat multă preocupare Mircea Crişan, şeful ser cipal Laurenţiu Nistor,
economice. Referin,du-se la stabilit măsurile necesa specificul activităţii noas în această direcţie, dova viciului mecano-energetic preşedintele comitetului
acest aspect, în expunerea re asigurării unei con tre s-a considerat că este dă şi economiile însemna al întreprinderii, am tre sindicatului pe întreprin
cu privire la perfecţiona duceri permanente şi e- necesar să acţionăm cu te pe care le înregistrăm cut prin mai multe atelie dere. Am stabilit respon
rea activităţii organizato fective a întregii activi mai mare forţă în coor de la începutul anului re, pe la diverse locuri sabili cu energia electri
rice, ideologice şi politi- tăţi economice. Pe zi ce donarea eforturilor de dc muncă : mori ciment, că pe locuri de muncă,
co-educative în vederea trece, aceasta este tot mai realizare a producţiei In perioada de iarnă, aşa cuptoare, cariera de calcar, lucrători dintre cei mai
creşterii rolului conducător diversă şi mai complexă. sortimentale, creşterea ca cum a cerut secretarul mori făină, reparaţii şi buni şi conştiincioşi, or-
al partidului în întreaga lităţii produselor, reali general al partidului, to întreţinere, expediţii, var
viaţă eConomico-socială zarea integrală a sarcinilor varăşul Nicolae Ceauşescu, GH. I. NEGREA
din 22—23 iunie a.c., se Conducerea la export şi încadrarea în va trebui să ne intensifi Pretutindeni există, după
cretarul general al parti economiei — normele de consum. De căm preocupările faţă de cum se poate constata,
dului, tovarăşul Nicolae sigur, conducerea de că buna gospodărire a ener preocupări deosebite în (Continuare in pag. o 2-o)
Ceauşescu, arăta că „Roiul preocupare centrală tre organizaţiile de partid
conducător al partidului a organizaţiilor a activităţii economice
înseamnă ridicarea răs de partid presupune la noi o mun
punderii comuniştilor în că mult mai diversă, în
întreaga activitate de con care, practic, nu este scă
strucţie socialistă. Toate Apar în fiecare moment pată nici o verigă, dar,
organele şi organizaţiile probleme şi sarcini noi, acum, gcestea sînt proble
de partid trebuie să ac se ivesc dificultăţi şi greu me majore care ne soli
ţioneze cu întreaga hotă- tăţi care, fără o inter cită la maximum calităţi-,
rîre pentru realizarea nea venţie promptă, fără o im le.
bătută a planurilor şi plicare responsabilă şi o — Cum se procedează
programelor din fiecare conducere permanentă din practic, care sînt formele
sector de activitate". [jartea celor 168 de orga prin care se acţionează ?
— Care sînit, din această nizaţii de bază, a celor — Am considerat, şi
perspectivă, tovarăşe Ioan peste 8 000 de comunişti, rămînem la convingerea
Oprescu, secretar adjunct n.u le-am putea soluţiona. că actul conducerii pre
cu problemele economice De fapt, în ultima pe supune, în primul rînd,
al comitetului de partid rioadă comitetul de partid o cunoaştere profundă a
de la Combinatul side din combinat a acţionat sarcinilor, a realităţilor
rurgic Hunedoara, preocu ferm pentru creşterea mai de la fiecare loc de mun
pările organelor şi organi accentuată a rolului con că, dar şi a greutăţilor,
zaţiilor de partid din ducător al organelor şi a nerealizărilor dinfcr-un
combinat, direcţiile prio organizaţiilor de partid domeniu sau altul. Expe
ritare de acţiune ? în cîteva domenii prio rienţa noastră arată că
— In primul rînd, tre ritare ale muncii siderur- numai pe această bază
buie să spun că ne-am giştilor hunedoreni. poate fi exercitată o coor
donare şi o conducere efi
cientă, efectivă şi activă.
VALENTIN NEAGU
campania agricolă de toamnă Bulevardul Victoriei din Vulcan — o emblemă a mo dernlzăril oraşelor Văii Jiului.
Foto AL. TĂTAR
(Continuare In pag. a 2-a)
Efectuarea ogoarelor şi snorirea
rodniciei pămîntului-activităţi Constituirea statului român modern şi rolul său în impulsionarea
ca mobilizează toate forţele luptei de eliberare naţională a românilor
Perioada care a urmat
umane si mecanice revoluţiei burghezo-demo- noului mod de producţie nală, ţărănimea, clasa cea noiembrie 1857 a divanu
f capitalist, în conştiinţa mai numeroasă a societă lui ad-hoc al Moldovei,
cratice din 1848 a deschis maselor largi se produce ţii, ducea marea povară era cuvîntul milioanelor
Alît la C.A.P. Tîmpa, celor două unităţi agri Moldovei şi Ţării Româ o schimbare structurală. a tuturor greutăţilor. De de ţărani care nutreau
cît şi la Băcia eforturile cole. La C.A.P. Băcia a- neşti perspectivele unei Relaţiile sociale au în pe urma muncii ţărănimii speranţa că unirea celor
mecanizatorilor sînt con răturile adînci de toamnă largi dezvoltări economice. ceput fi văzute şi fil trăia marea boierime, care două ţări surori va fi
a
centrate la efectuarea a- s-au încheiat ieri pe cele Pe lingă extinderea mun însoţită de efectuarea unor
răturilor adinei de toam 235 ha planificate. La citorimii salariate şi îm reforme economice şi so
nă. La C.A.P. Tîmpa s-au C.A.P. Tîmpa mai sînt de bunătăţirea tehnicii manu 70 DE ANI DE LA FĂURIREA STATULUI ciale care să le dea po
aflat în brazdă, muncind ogorît circa 40 de ha. facturiere prin introdu NAŢIONAL UNITAR ROMÂN sibilitatea să participe cu
de dimineaţa devreme pînă cerea maşinilor şi înte drepturi egale la rezol
v
noaptea tîrziu, Dumitru deci lucrarea se poate în meierea mvăţâmîntului in_ varea treburilor obşteşti.
Căleală, Aurel Herta, cheia în cîteva zile. O dustrial, îşi face apariţia trate prin prisma unor se împotrivea oricăror Conştiinţa de sine a
Nicolae Gheaţă şi Ioan A- formaţie a Staţiunii de o presă şi literatură eco interese şi în înţelesul u- schimbări de teama pier românilor şi a intereselor
Wincuteanu, iar la Băcia mecanizare a agriculturii nomică de specialitate. nei ideologii mult mai derii privilegiilor şi a lor, activitatea ideologică
Condiţiile create de dez
— Aurel ITondra, Iosif din Simeria efectuează a- voltarea schimbului de largi. Suflul înnoitor al rangurilor. Doleanţele ex premergătoare anului 1859
Lorincs, Gheorghe Stan- fînarea terenului ce va fi mărfuri atît intern cît şi eliberării sociale, al ega puse de deputaţii clăcaşi au creat, aşa cum era şi
ciu, Paşca Onişor şi Eu semănat în primăvară. Pînă extern au constituit pre lităţii în drepturi şi al în divanul ad-hoc al Mol firesc, o puternică miş
gen Toma. Toate plugu în prezent au fost afinate misele începutului revo libertăţii a cuprins pătu dovei constituie unul din care unionistă, element
rile sînt dotate cu scor 15 ha din cele 58 de ha luţiei industriale în prin rile cele mai largi de la tre cele mai grăitoare e- catalizator a.l tuturor for
monitori, lucrarea fiind cipate şi trecerea la in oraşe şi-sate. ţelor progresiste ale socie-
coordonată îndeaproape de TRAIAN BONDOR dustria de fabrică. Paralel Lipsită de pămînt şi mij xemple referitoare la sal Prof. MARIA VÎRTOPEANU
tul produs în conştiinţa
Maria Baciu şi VLsirin cu dezvoltarea clasei bur loace de muncă, de orice maselor ţărăneşti. Petiţia
Dragoş, inginerii şefi ai (Continuare in pag. a 2-a) gheze şi cu ascensiunea drept sau libertate perso expusă în şedinţa din 9 (Continuare in pag, a 3-a)
