Page 35 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 35
636 • JO|, 10 NOIEMBRIE 1988 Pag. 3
Constituirea statului român modern şi rolul său
AUTOBAZA TRANSPORT AUTO
m în impulsionarea luptei de eliberare HUNEDOARA
res- naţională a românilor ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
: me-
;rafic
)r dc {Urmare din pag. 1) aceleaşi hotare de păzit, Următorii paşi pe drumul o exercitau evenimentele • şoferi pentru transportul de călători,
•omâ-
care aceleaşi dureri de trecut, realizării aspiraţiilor sale ce se desfăşurau în Prin marfă; interurban şi local, posesori ai
ucces taţii româneşti de la mij acelaşi viitor de asigurat naţionale vor fi, aşa cum cipatele dunărene au în
r de locul veacului trecut, care şi, în sfîrşit, aceiaşi misie era firesc — şi istoria a ceput să ţină sub o per permisului de conducere gradele B,
fost luptau pentru înfăptuirea C, D, E.
lec|ia de îndeplinit". dovedit-o —, cîştigarea in manentă observaţie pe
)i“. unui viitor liber şi neatîr- La 24 ianuarie 1859, în dependenţei şi desăvîrşl- fruntaşii politici ai româ
nat al românilor înmănun entuziasmul şi prin con rea operei a cărei bază nilor şi în general su încadrarea se face în conformitate cu pre
cheaţi 'intr-un singur stat. tribuţia maselor celor fusese pusă în anul 1859. pravegheau cu atenţie sta vederile Legii 12/1971 şi Legii 57/1974,
Susţinerea pe plan in mai largi, se înfăptuia U- Unirea Principatelor a a- rea de spirit a populaţiei
iE ternaţional a profundelor ndrea Principatelor Româ vut un puternic ecou în române. Un raport din precum şi alte acte normative de ordine in
aspiraţii ale poporului ne. Marile înfăptuiri din rîndurile populaţiei din 1859 făcea largi referiri terioară.
nostru a avut meritul de a istorie se localizează, de toate provinciile româ asupra „repercusiunilor pe
al • crea un larg curent de obicei într-o singură zi, neşti, care aştepta acum care evenimentele din Informaţii suplimentare se primesc zilnic
pro- opinii în favoarea drep deşi cele mai multe din cu şi mai multă încre Principatele dunărene le la sediul autobazei, biroul personal.
19,45 tului poporului român la tre ele s-au petrecut în dere momentul favorabil au asupra naţiunii româ
ilului existenţă de sine stătă tr-un timp mai îndelungat .pentru a se uni cu „Ţara", ne din provinciile aus
Ro- toare. Această aspiraţie şi şi au avut, pe parcurs şi înfăptuirea unirii a avut, triece, în special din
iicul acest drept al poporului alte momente saiu date de asemenea, un larg ră Transilvania", enunţînd
mici nostru aveau să fie ex semnificative. Astfel, Uni sunet în întreaga Eu totodată măsurile ce tre COOPERATIVA DE PRODUCŢIE,
ne-a primate într-un tot unitar rea Moldovei cu Munte ropă îndeosebi în cercu buiau a fi luate în ve
îi • şi sugestiv de marele pa nia s-a fixat în conştiin rile democratice. derea contracarării efec ACHIZIŢII, DESFACEREA MĂRFURILOR
Jre- triot Mihail Kogălniceanu, ţa publică românească la Prin reproducerea ştiri tului şi a influenţei pe O R Ă Ş T I E
duc- care de la tribuna diva 24 ianuarie 1859, zi în care lor şi a articolelor care care o exercita Unirea
szâ, nului ad-hoc din Moldova a fost ales domnitor al sprijineau cauza unirii principatelor asupra ma strada N. Bălcescu, nr. 8
de declara : „Dorinţa cea mai Ţării Româneşti Alexandru Principatelor Române, în selor româneşti de dinco
reşti mare, cea mai generală, Toan Cuza. Transilvania s-a format un lo de Carpaţi. Lupta pen încadrează de urgenţă următorul
irşo- aceea hrănită de toate Din dorinţa poporului curent de opinie care tru unire din Principa personal:
i • generaţiile trecute, acea român şi peste capul unor privea atent, cu interes tele Române găseşte în
lun- care este suflul genera forţe retrograde se reali şi simpatie lupta fraţilor Transilvania şi în general • lucrător gestionar la raionul încălţă
ana- ţiei actuale, acea care, za unirea, reală a' celor lor de dincolo de Carpaţi. în teritoriile aflate sub minte femei, Complexul „Palia"
1,50 împlinită, va face fe două principate. Reali Acest interes şi această stăpînirea habsburgică „un
în- ricirea generaţiei actuale, zarea parţială a unităţii simpatie s-au transformat teren propice în ideea u- • vînzător pentru raionul încălţăminte
i. acea care, împlinită, va de stat prin Unirea Mol în anul 1858—1859 în ma nui viitor stat daco-ro- femei.
face fericirea generaţiei vii dovei şi Ţării Româneşti nifestaţii cu un caracter mân". Această idee, ex
toare, este Unirea Principa a constituit elementul pronunţat antihabsburgic, primată încă în Adunarea încadrarea se face cu respectarea legilor
telor într-un singur stat, fundamental, de însemnă în agitaţii de solidaritate de la Blaj din 1848, nu nr. 22/1969, 12/1971 şi 57/1974, republi
o unire care este firească, tate covârşitoare în dez cu lupta pentru cauza uni şi-a pierdut nici cînd
legiuită şi neapărată, pen voltarea viitoare a socie rii şi fapt deosebit de im cată.
tru că în Moldova şi tăţii româneşti. Pornind portant, în conturarea u- actualitatea, la împlinirea Informaţii suplimentare la compartimen
Valahia sîntem acelaşi ei nu s-a renunţat nici
tra- de la temeliile acestui nui curent de masă a că odată numai că înfăptui
•ada popor, omogen, acelaşi măreţ act istoric, poporul rui dorinţă era unirea tul plan-retribuire-personai, telefon 41716.
IA : nume, aceiaşi limbă, ace nostru a purces la înfăp într-un singur stat nu rea ei a fost doar amî-
*dul iaşi religie, aceiaşi isto tuirea unui program care numai a Moldovei şi Ţării nată. Presa progresistă
rie, aceiaşi civilizaţie, a- să-i dea posibilitatea a- Româneşti, ci şi a surorii din diferite ţări elogia • VlND Dacia break. Hu
'iile celeaşi instituţii, aceleaşi dîrzenia românilor şi e- nedoara, telefon 17935. (6234)
Le firmării sale ca naţiune acestora Transilvania. fortul depus pentru făuri
ii ey legi şi obiceiuri, aceleaşi deplin constituită şi inde Autorităţile locale şi rea statului naţional uni • VlND maşină tricotat
MI : teme şi speranţe, aceleaşi pendentă, stăpînă pe des centrale din Transilvania tar şi îndemna popoarele
;pre trebuinţe de îndestulat, tinele şi pe hotărîrile sale. bănuind influenţa pe care care aveau de rezolvat Passap Combi cu posibilităţi
mdr jacard. Informaţii Hunedoara,
e) ; probleme asemănătoare^ să telefon 18367. (7/379)
Tni- urmeze exemplul români ANIVERSĂRI
a- „Sîntem în măsură să revitalizăm lor. • VlND convenabil Dacia
:ui- într-o apreciere de stră • DRAGA Mihaela Anghc- . 1300 roşu 28, stare perfectă.
jar lucită sinteză asuipra în )oiu, Iţi dăruiesc toate florile Hunedoara, telefon 12989, du
ul); semnătăţii. istorice a Uni din lume împreună cu urări pă ora 16. (6/380)
îcat actul de cultură" le mele de bine, acum, cînd
Ml : rii Moldovei ou Muntenia împlineşti 20 de ani. „La
ste- Înainte de a trece pra tima oră" al I. M. Vulcan, taraf cu solişti (I. Paras- în 1859, tovarăşul Nicolae DECESE
•rea Geauşescu subliniază! mulţi ani Alexandru bo
aun gul Centrului de cultură care repetă, In sala rezer chiv), dansuri populare, „Prin acţiunea lor energi ziei. (6239) • COLEGII do la balastie
:a : şi creaţie „Cîntarea Româ vată lor, sub conducerea tematic şi modem, cu că, masele populare au ra 3 Deva slut alături do
Mi- niei" din Vulcan am ză inginerului Emanoil Gol- formaţiile de muzică u- dejucat, deopotrivă ma • CU prilejul aniversării Mibăilescu Veronica în cli
lo- bovit o clipă în preajma goţiu. şoară „Rockton „Ulti nevrele unor cercuri reac zilei de naştere, din dragă Da pele grele pricinuite de dece
1SOPENCU
mamei
sul
ANAS
Hunedoa
Levinte,
niela
Pa- acestui aşezămînt, ascul- Prezenţă activă în viaţa ma oră“ şi „Benidis", bri ra, Iţi dorim multă sănătate, TASIA, exprlmind compaslu»'
imă tînd ritmurile orchestrale întreprinderii miniere Pa- găzile artistice de la între ţionare interne, ca şi in fericire, realizarea tuturor ne şi sincere condoleanţe fa
r ce răzbăteau din încăpe roşeni, care de 15 ani îşi prinderile miniere Vul tenţiile unor puteri euro dorinţelor. „La mulţi ani !“. miliei greu încercate. (0229)
rile sale. Zăbovind, am can şi Paroşeni, cu grupul pene care îşi vedeau stîn- Soţul Ioait şi fiul Adrian.
ac spune răspicat cuvînitul jenite, prin crearea unui (6197) • BUNICII Radu AristotC!
ita- urmărit şi noua faţă a în mijlocul acestui har studioului „Z“ (recitatori, stat naţional român, pla şl Doina, surioara A'..‘„‘.reia şl
:g: exteriorului aşezământului, nic colectiv, brigada ar teatru). E o activitate nurile expansioniste în • TOATE florile din lume străbunica Pleter Hafila re
încetarea
gretă
viaţă
a
din
:i : datorată recentei sale pri tistică, îndrumată cu sta intensă pe care ne stră această parte a continen pentru Geanina Filipcscu, as -Iul RADUCU CRISTIAN şi-l
prinde a 18-a ga
1E- meniri. Ne-am bucurat. tornică pasiune de topo- duim s-o menţinem şi in tăzi, cînd buchetul vieţii. Fe vor plînge neîncetat. (6288)
in
roafă
re- Necesitatea reparării şi perioada sezonului rece, tului. Unirea principate ricire, sănătate, succes şi „La
IA: zugrăvirii lui, ca şi re- graful Dumitru Saghiu, re cînd vor lua amploare lor a avut o uriaşă însem mulţi ani Nenea Cornel. • OAMENII muncii do la
mâ vitalizarea activităţii cul- petă pentru a pune în manifestările culturale. Gu nătate pentru evoluţia so- (6186) Filiala C.E.C. Hunedoara sin!
lor
tural-educative, au fost scenă noul text „Nu fil primele zile ale noului cial-polLtică a poporului alături do colega marea l’etres-
măm să ne amuzăm".
cu
la
durere
Arladna,
de repetate ori semnalate an, biblioteca se va muta nostru, ea a deschis noi V I N Z Ă R pricinuită de decesul fiului
Şi iată că, prin sprijinul în spaţiul care se pre perspective dezvoltării for el RADU CRISTIAN şi trans
Oltcit-Club.
real al conducerii între Aşezămîntul găteşte acum, unde vom ţelor de producţie, anga Deva, VlND urgent bloc D 3, mit sincere condoleanţe fami
liei. (6235)
zamfirescu,
prinderii miniere Vulcan avea posibilităţi de des jării României pe drumul I I apartament 16, după ora 17.
civilizaţiei moderne, con
şi al comitetului sindica de cultură — făşurare a acţiunilor cu stituind un moment epocal ' (6286) Adrian şi nora Stanca cu ini
•
SOŢIA Flori ca cu fiul
clin tului, edificiul de cultură centru al educaţiei cartea, care acum le or în procesul plămădirii mile zdrobite de durere a-
• VlND avantajos aparta
din acest important cen ganizăm doar la cămine statului naţional unitar ment ultracentral, dulap com nunţă că în data de 8 no
tru muncitoresc şi-a recă patriotice, le : penitru nefamilişti". binat, bufet bucătărie, două iembrie 1988 a încetat din
30, român". viaţă mult iubitul nostru soţ
pătat ambianţa cuvenită, revoluţionare —■ Viitoarea bibliotecă corpuri lemn natur. Deva, şi tată MITROI TUDOR, în
iar colectivul care coor va a vea lăcaşul în sala telefon 16918, 11233, orele 17— vîrstă do 54 ani. Inmormîn-
21. (6233)
10, donează activitatea educa nouă. Am reuşit să fina tarea va avea loc vineri, 11
tivă (director Gheorghe Formaţia, care în . faza lizăm reparaţiile la aco • VlND mobilă bucătărie noiembrie 19S8, ora 13, Ia ci
mitirul
Şapcă-IIunc-
Popa
Udangiu) a dat un impuls judeţeană a precedentei periş, iar puiă lâ sfârşitul modulată, garnitură cuier, donra. Lacrimi şi flori pe
însufleţitor întregii munci, ediţii a Festivalului na anului se vor încheia nou, linoleum pinzat, nou. mormîntul tău. Vei rămîno
Deva, telefon 13801, 22861.
în ziua documentării noas ţional „Cîntarea Româ lucrările de reamenajare (6185) veşnic în amintirea noastră. (6232)
tre, fiecare încăpere era niei" cucerise un loc frun a sălii — ne încredinţează
ocupată de activităţi poli- taş cu spectacolul „As tovarăşul Ilie Diacon-u, pre • VlND avantajos cameră • PROFUND impresionaţi
tico-educative ori de repe pecte, aspecte", contri şedintele Comitetului sin combinată puţin folosită, bi de dispariţia prematură a fi
rou. Hunedoara, telefon 15161.
MITROI
nostru
tiţiile formaţiilor artistice. buia acum la alcătuirea dicatului de la I. M. Vul (6287) nului Hunedoara, sîntem TUDOR,
din
ală
în încăperea rezervată unui nou text. can. în noile condiţii, turi de familia îndurerată, îi
se formaţiei muzicale „Roc- sîntem în măsură să revi • VlND Dacia neridicată. transmitem sincere condolean
se în încăperea de alături, talizăm întreaga activita Hunedoara, Piaţa Florilor, nr. ţe şl întreaga compasiune.
va kton" a Preparaţiei căr confecţionera Eugenia Ur 4/5, după ora 17. (6167) Familia Dumitrache Gheorglie
îb. bunelui Coroeşti, strunga ni uz, instructor şi solistă te politico-educativă, ac din Deva. (6232)
ne rul Mircea Maldovan (con a formaţiei de dans mo tul de cultură desfăşurat • VIN» Dacia 1300, neridi
tre aici să aibă rezonanţele cată. orăştie, telefon 41810. S FAMILIA Bistran Nlco-
.’a- ducătorul formaţiei) re dern a clubului, e preo (6199) Ine şi Viorica aduc un ultim
în- peta, alături de colegii cupată de costumaţia for aşteptate în rîndul oame • VlND video rocorder îndurerat omagiu cuscrului
cal săi de muncă (strungari maţiei pe care o pregă nilor muncii. Akay 250 H Q şi casete înre lor MITROI TUDOR, păstrîn-
pe — Există o preocupare gistrate. Telelon 957/50513, du du-i o vie şi frumoasă a-
de şi lăcătuşi) şi de activita teşte, iar bibliotecara Ma pă ora 15. (6195) mintire. (6232)
îii te artistică : fraţii Norbert fia Iacomir e mereu în sporită din partea tuturor
de ■ şi Dan Baban, Nicolae treruptă de la lucru pen factorilor locali — apre • VlND Dacia 1300, neridi FAMILIA Moza Vasile şi
Trif şi Vasile I-Iîrşan. „Ne tru a da relaţiile solici ciază tovarăşul Aurel cată. Hunedoara, telefon Otllia regretă dispariţia ful
va pregătim, noua ediţie a tate de numeroşi artişti Bîrlea, prim-secretar al 12017. (6198) gerătoare şi prematură a ce
La- Festivalului naţional „Cân amatori veniţi la repeti Comitetului orăşenesc de lui care a fost MITROI TU
DOR. (6232)
ab partid Vulcan, pentru ca
-ui tarea României" trebuie ţiile care s-au intensificat activitatea. politico-edu • VlND urgent apartament
eu onorată cum se cuvine" — în ultima vreme. „în noua trei camere, cărămidă. Deva, • FIICA Marin, ginerele
Cătă
ştefan,
nepoţii
sînt de părere prietenii ediţie a festivalului — cativă şi cultural-artistică I.P.S.R.U.M. Deva. Ope telefon 20774. (6196) Ştefan, Alina şi Adrian profund
lin,
Virginia
muzicii, membrii forma ne spune M, Iacomir — să se desfăşoare la cote ratoarea introduce în Sarami- îndureraţi anunţăm Încetarea
nescu
Insta
două
apartament
•
ţiei „Rockton". Aceleaşi ne-am înscris cu două calitative, Intr-un spaţiu laţia de probe rapide cî- camere, VlND cărămidă, pivniţă, din viaţă a scumpei noastre
ambiant pe care îl pre
în
FLOAREA,
BUCIU
mame,
S gînduri ne împărtăşesc şi formaţii corale mixte (în supune şi trebuie să-l teva eşantioane de oţeluri aragaz. Alba Iulia, strada E- vîrstă de 76 ani. Inmormînta-
şi fonte pentru turnare.
colegii lor întru frumos
limba română şi maghiară)
rea va avea loc vineri, ll no
cimiti
— componenţii grupului dirijate de Fiilop Atila, ofere actul de cultură. Foto N. GHEORGHIU nergici, 18, bloc 1, scara D. iembrie, din la capela F.minescu,
de
rului
apartament 38, Cazan Mltriţa,
strada
vocal-inştrumental „Ul fanfară (Strania Francisc), LUCIA LICIU (0173) Deva. (6230)