Page 36 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 36
636 • JO|, 10 NOIEMBRIE 1988 Pag. 3
Constituirea statului român modern şi rolul sau
AUTOBAZA TRANSPORT AUTO
m în impulsionarea luptei de eliberare HUNEDOARA
res- naţională a românilor ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
: mc-
;rafic
>r de (Urmare din pag. 1) aceleaşi hotare de păzit, Următorii paşi pe drumul o exercitau evenimentele • şoferi pentru transportul de călători,
•oniâ-
carc aceleaşi dureri de trecut, realizării aspiraţiilor sale ce se desfăşurau în Prin marfă: interurban şi local, posesori ai
ucccs lăţii româneşti de la mij acelaşi viitor de asigurat naţionale vor fi, aşa cum cipatele dunărene au în
r de locul veacului treciut, care şi, în sfîrşit, aceiaşi misie era firesc — şi istoria a ceput să ţină sub o per permisului de conducere gradele B,
fost luptau pentru înfăptuirea C, D, E.
iecţia de îndeplinit". dovedit-o —, cîştigarea in manentă observaţie pe
>i“. unui viitor liber şi neatîr- La 24 ianuarie 1859, în dependenţei şi desăvîrşi- fruntaşii politici ai româ
nat al românilor înmănun entuziasmul şi prin con rea operei a cărei bază nilor şi în general su încadrarea se face în conformitate cu pre
cheaţi într-un singur stat. tribuţia maselor celor fusese pusă în anul 1859. pravegheau cu atenţie sta vederile Legii 12/1971 şi Legii 57/1974,
Susţinerea pe plan in mai latrgi, se înfăptuia U- Unirea Principatelor a a- rea de spirit a populaţiei
UE ternaţional a profundelor ruirea Principatelor Româ vut un puternic ecou în române. Un raport din precum şi alte acte normative de ordine in
aspiraţii ale poporului ne. Marile înfăptuiri din rândurile populaţiei din 1859 făcea largi referiri terioară.
nostru a avut meritul de a istorie se localizează, de toate provinciile româ asupra „repercusiunilor pe
al • crea un larg curent de obicei într-o singură zi, neşti, care aştepta acum care evenimentele din Informaţii suplimentare se primesc zilnic
pro- opinii în favoarea drep deşi cele mai multe din cu şi mai multă încre Principatele dunărene le la sediul autobazei, biroul personal.
19,45 tului poporului român la tre ele s-au petrecut în dere momentul favorabil au asupra naţiunii româ
if ului existenţă de sine stătă tr-un timp mai îndelungat .pentru a se uni cu „Ţara", ne din provinciile aus
Ro- toare. Această aspiraţie şi şi au avut, pe parcurs şi înfăptuirea unirii a avut, triece, în special din
licul acest drept al poporului alte momente sau date de asemenea, un larg ră Transilvania", enunţînd
mici nostru aveau să fie ex semnificative. Astfel, Uni sunet în întreaga Eu totodată măsurile ce tre COOPERATIVA DE PRODUCŢIE,
ne-a primate într-un tot unitar rea Moldovei cu Munte ropă îndeosebi în cercu buiau a fi luate în ve
îi • şi sugestiv de marele pa nia s-a fixat în conştiin rile democratice. derea contracarării efec ACHIZIŢII, DESFACEREA MĂRFURILOR
Jre- triot Mihail Kogălniceanu, ţa publică românească la Prin reproducerea ştiri tului şi a influenţei pe O R Ă Ş T I E
duc- care de la tribuna diva 24 ianuarie 1859, zi în care lor şi a articolelor care care o exercita Unirea
2zâ, nului ad-hoc din Moldova a fost ales domnitor al sprijineau cauza unirii principatelor asupra ma strada N. Bâlcescu, nr. 8
de declara : „Dorinţa cea mai Ţării Româneşti Alexandru Principatelor Române, în selor româneşti de dinco
reşti mare, cea mai generală, Ioan Cuza. Transilvania s-a format un lo de Carpaţi. Lupta pen încadrează de urgenţă următorul
irşo- aceea hrănită de toatş Din dorinţa poporului curent de opinie care tru unire din Principa personal:
i • generaţiile trecute, acea român şi peste capul unor privea atent, cu interes tele Române găseşte în
lun- care este suflul genera forţe retrograde se reali şi simpatie lupta fraţilor Transilvania şi în general • lucrător gestionar la raionul încălţă
ana- ţiei actuale, acea care, za unirea, reală a celor lor de dincolo de Carpaţi. în teritoriile aflate sub minte femei, Complexul „Palia"
1,50 împlinită, va face fe două principate. Reali Acest interes şi această stăpînirea habsburgică „un
In- ricirea generaţiei actuale, zarea parţială a unităţii simpatie s-au transformat teren propice îii ideea u- • vînzător pentru raionul încălţăminte
i. acea care, împlinită, va de stat prin Unirea Mol în anul 1858—1859 în ma nui viitor stat daco-ro- femei.
face fericirea generaţiei vii dovei şi Ţării Româneşti nifestaţii cu un caracter mân". Această idee, ex
toare, este Unirea Principa- a constituit elementul pronunţat antihabsburgic, primată încă în Adunarea Încadrarea se face cu respectarea legilor
. telor într-un singur stat, fundamental, de însemnă în agitaţii de solidaritate de la Blaj din 1848, nu nr. 22/1969, 12/1971 şi 57/1974, republi
i-- o unire care este firească, tate covî-rşitoare în dez cu lupta pentru cauza uni
legiuită şi neapărată, pen voltarea viitoare a socie rii şi fapt deosebit de im şi-a pierdut nici cînd cată.
tru că în Moldova şi tăţii româneşti. Pornind portant, în conturarea u- actualitatea, la împlinirea Informaţii suplimentare la compartimen
Valahia sin tem acelaşi ei nu s-a renunţat nici
tra- de la temeliile acestui nui curent de masă a că odată numai că înfăptui
*ada popor, omogen, acelaşi măreţ act istoric, poporul rui dorinţă era unirea tul plan-retribuire-personal, telefon 41716.
IA : nume, aceiaşi limbă, ace nostru a purces la înfăp într-un singur stat nu rea ei a fost doar amî-
*dul iaşi religie, aceiaşi isto tuirea unui program care numai a Moldovei şi Ţării nată. Presa progresistă
rie, aceiaşi civilizaţie, a- să-i dea posibilitatea a- Româneşti, ci şi a surorii din diferite ţări elogia • VlND Dacia brealt. Hu
iile dîrzenia românilor şi e- nedoara, telefon 17935. (6234)
Le- celeaşi instituţii, aceleaşi firmării sale ca naţiune acestora Transilvania. fortul depus pentru făuri
rley legi şi obiceiuri, aceleaşi deplin constituită- şi inde Autorităţile locale şi rea statului naţional uni • VlND maşină tricotat
sri : teme şi speranţe, aceleaşi pendentă, stăpînă pe des centrale din Transilvania tar şi îndemna popoarele Passap Combi cu posibilităţi
;pre trebuinţe de îndestulat, tinele şi pe hotărârile sale. bănuind influenţa pe care care aveau de rezolvat
ndr jacard. Informaţii Hunedoara,
e) ; probleme asemănătoare^ să telefon 18367. (7/379)
Jni- urmeze exemplul români ANIVERSĂRI
a- „Sîntem în măsură să revitalizăm lor. • VlND convenabil Dacia
:ul- într-o apreciere de stră • DRAGA Mihaela Anghc- 1300 roşu 28, stare perfectă.
)ar- lucită sinteză asupra în (oiu, îţi dăruiesc toate florile Hunedoara, telefon 12989, du
ui); din lume împreună cu urări pă ora 16. (6/380)
îcat actul de cultură“ semnătăţii. istorice a Uni le mele de bine, acum, cînd
tfl : rii Moldovei ou Muntenia
2te- înainte de a trece pra în 1859, tovarăşul Nicolae împlineşti 20 do ani. „Lă D E C E S E
>rea tima oră" al I. M. Vulcan, taraf cu solişti (I. Paras- Geauşescu subliniază! mulţi ani Alexandru bo
aua gul Centrului de cultură care repetă, în sala rezer chiv), dansuri populare, „Prin acţiunea lor energi ziei. (6239) • COLEGII de Li Balastie-
:a : şi creaţie „Cîntarea Româ vată lor, sub conducerea tematic şi modern, cu că, masele populare au ra 3 Deva sînt alături do
Mi- niei" din Vulcan am ză inginerului Emanoil Gol- formaţiile de muzică u- dejucat, deopotrivă ma • CU prilejul aniversării MihâUescu Vcronica în cli
Lo- bovit o clipă în preajma goţiu. şoară „Rockton", „Ulti zilei de naştere, dragă Da pele grele pricinuite de dece
ISOPENCU
sul
mamei
ANAS
Pa- acestui aşezămirut, ascul- Prezenţă activă în viaţa ma oră" şi „Bendis", bri nevrele unor cercuri reac niela îţi Levinte, din Hunedoa TASIA, exprimind compasiu-'
ra,
multă
dorim
sănătate,
Lmă tînd ritmurile orchestrale găzile artistice de la între ţionare interne, ca şi in fericire, realizarea tuturor ne şi sincere condoleanţe fa
întreprinderii miniere Pa-
r ce răzbăteau din încăpe roşeni, care de 15 ani îşi prinderile miniere Vul tenţiile unor puteri euro dorinţelor. „La mulţi ani !“. miliei greu încercate. (6229)
rile sale. Zăbovind, am can şi Paroşeni, cu grupul pene care îşi vedeau stîn- Soţul Ioan şi fiul Adrian.
au spune răspicat cuvîmtul jenite, prin crearea unui (6197) • BUNICII Radu Aristotc!
ita- urmărit şi noua faţă a în mijlocul acestui har studioului „Z“ (recitatori, stat naţional rom.ân, pla şi Doina, surioara A:.‘-reia şi
:g: exteriorului aşezămîntului, nic colectiv, brigada ar teatru). E o activitate nurile expansioniste în • TOATE florile din lume străbunica Pleter Rafila re
încetarea
din
gretă
ii : datorată recentei sale pri tistică, îndrumată cu sta intensă pe care ne stră această parte a continen pentru Geanina Filipescu, as •Iui RADUCU CRISTIAN şl-1 viaţă a
18-a
prinde a
1E- meniri. Ne-am bucurat. tornică pasiune de topo- duim s-o menţinem şi în tăzi, cînd buchetul vieţii. ga vor plînge neîncetat. (6288)
roafă
Fe
în
re- Necesitatea reparării şi perioada sezonului rece, tului. Unirea principate ricire, sănătate, succes şi „La
1A: zugrăvirii lui, ca şi re- graful Dumitru Saghiu, re cînd vor lua amploare lor a avut o uriaşă însem mulţi ani Nenea Cornel. • OAMENII muncii do la
mâ vitalizarea activităţii cul- petă pentru a pune in manifestările culturale. Gu nătate pentru evoluţia so- (6180) Filiala C.E.C. Hunedoara slut
lor
tura.l-educative, au fost scenă noul text „Nu fil primele zile ale noului cial-politică a poporului alături de colega marea Petres-
măm. să ne amuzăm".
cu
Arladna,
durere
Ia
de repetate ori semnalate an, biblioteca se va muta nostru, ea a deschis noi V I N Z Ă R pricinuită de decesul fiului
Şi iată că, prin sprijinul in spaţiul care se pre perspective dezvoltării for el RADU CRISTIAN şi trans
fami
mit
sincere
condoleanţe
ţelor de producţie, anga
oltcit-Club.
•
► real al conducerii Între Aşezâmîntul găteşte acum, unde vom jării României pe drumul I Deva, VlND urgent bloc D 3, liei. (6235)
Zamflrescu,
prinderii miniere Vulcan avea posibilităţi de des civilizaţiei moderne, con I apartament 16, după ora 17.
fiul
şi al comitetului sindica de cultură - făşurare a acţiunilor cu stituind un moment epocal ' (6286) Adrian şi nora Stanca cu ini
cu
•
SOŢIA
Florlca
din tului, edificiul de cultură centru al educaţiei cartea, care acum le or în procesul plămădirii mile zdrobite de durere a-
• VlND avantajos aparta
din acest important cen ganizăm doar la cămine statului naţional unitar ment ultracentral, dulap com nunţă că în data de 8 no
tru muncitoresc şi-a recă patriotice, le ; pentru nefamilişti". binat, bufet bucătărie, două iembrie 1988 a încetat din
30, român". viaţă mult iubitul nostru soţ
pătat ambianţa cuvenită, revoluţionare — Viitoarea bibliotecă corpuri lemn natur. Deva, Şi tată MITROI TUDOR, în
iar colectivul care coor va avea lăcaşul în sala telefon 16918, 11233, orele 17— vîrstă do 54 ani. înmormîn-
21. (6233)
10, donează activitatea educa nouă. Am reuşit să fina tarea va avea loc vineri, n
tivă (director Gheorghe Formaţia, care in faza lizăm reparaţiile la aco • VlND mobilă bucătărie noiembrie 19S8, ora 13, la ci
Popa
mitirul
Şapcă-IIune-
Udangiu) a dat un impuls judeţeană a precedentei periş, iar pînă lâ sfîrşitul modulată, garnitură cuier, doara. Lacrimi şi flori pe
însufleţitor întregii munci, ediţii a Festivalului na anului se vor încheia nou, linoleum pînzat, nou. mormîntul tău. Vei rămîne
Deva, telefon 13801, 22861.
în ziua documentării noas ţional „Cîntarea Româ lucrările de reatnenajare (6185) veşnic în amintirea noastră. (6232)
tre, fiecare încăpere era niei" cucerise un loc frun a sălii — ne încredinţează
ocupată de activităţi poli- taş cu spectacolul „As tovarăşul Ilie Diaconu, pre • VlND avantajos cameră • PROFUND impresionaţi
tico-educalive ori de repe pecte, aspecte", contri şedintele Comitetului sin combinată puţin folosită, bi de dispariţia prematură a fi
rou. Hunedoara, telefon 15161.
nostru
MITROI
tiţiile formaţiilor artistice. buia acum la alcătuirea dicatului de la I. M. Vul (6287) nului Hunedoara, sîntem TUDOR,
ală
din
în încăperea rezervată unui nou text. can. în noile condiţii, turi de familia îndurerată, îi
se formaţiei muzicale „Roc- sîntem în măsură să revi • VlND Dacia ncridicată. transmitem sincere condolean
se în încăperea de alături, talizăm întreaga activita Hunedoara, riaţn Florilor, nr. ţe şl întreaga compasiune.
va kton" a Prepara ţiei căr confecţionera Eugenia Ur 1/5, după ora 17. (6167) Familia Dumltrache Gheorghe
ib. bunelui Coroeşti, strunga ni uz, instructor şi solistă te politico-educativă, ac din Deva. (6232)
ne rul Mircea Moldovan (con a formaţiei de dans mo tul de cultură desfăşurat • VlND Dacia 1300, neridi
tre aici să aibă rezonanţele cată. Orăştie, telefon 11810. A FAMILIA Bistran Nico
:'a- ducătorul formaţiei) re dern a clubului, e preo aşteptate în rândul oame (6199) lae şl Viorica aduc un ultim
in- peta, alături de colegii cupată de costumaţia for • VlND video rocorder îndurerat omagiu cuscrului
cal săi de muncă (strungari maţiei pe care o pregă nilor muncii. Akay 250 H Q şi casete înre lor MITROI TUDOR, păstrîn-
pe — Există o preocupare gistrate. Telefon 957/50513, du du-i o vie şl frumoasă a-
de şi lăcătuşi) şi de activita teşte, iar bibliotecara Ma pă ora 15. (6195) mintire. (6232)
îii te artistică : fraţii Norbert rin Iacomir e mereu în sporită din partea tuturor
de • şi Dan Baban, Nicolae treruptă de la lucru pen factorilor locali — apre • VlND Dacia 1300, neridi a familia Moza vasile şi
Trif şi Vasile Hirşan. „Ne tru a da relaţiile solici ciază tovarăşul Aurel cată. Hunedoara, tolefon Ottlia regretă dispariţia ful
va pregătim, noua ediţie a tate de numeroşi artişti Bîrlea, prim-secretar al 12017. (0198) gerătoare şi prematură a ce
la- Festivalului naţional ,;Cîn- amatori veniţi la repeti Comitetului orăşenesc de lui care a fost MITROI TtJ-
DOR. (6232)
ab partid Vulcan, pentru ca • VlND urgent apartament
'Ul tarea României" trebuie ţiile care s-au intensificat activitatea. politico-edu-
cu onorată cum se cuvine" — în ultima vreme. „în noua trei camere, cărămidă. Deva, A FIICA Maria, ginerele
ştefan,
Cătă
nepoţii
sînt de părere prietenii ediţie a festivalului — cativă şi cultural-artistică I.P.S.R.U.M. Deva. Ope telefon 20774. (6196) Ştefan, Alina şi Adrian profund
lin,
Virginia
muzicii, membrii forma ne spune M, Iacomir — să se desfăşoare la cote ratoarea introduce în Sarami- îndureraţi anunţăm Încetarea
nescu
Insta
apartament
două
•
ţiei „Rockton". Aceleaşi ne-am înscris cu două calitative, Intr-un spaţiu laţia de probe rapide cî- camere, VlND cărămidă, pivniţă, din viaţă a scumpei noastre
ambiant pe care îl pre
mame,
FLOAREA,
BUCIU
in
formaţii corale mixte (în
S gin.duri ne împărtăşesc şi limba română şi maghiară) supune şi trebuie să-l teva eşantioane de oţeluri aragaz. Alba Iulia, strada E- vîrstă de 76 ani. Inmormînta-
şi fonte pentru turnare.
colegii lor întru frumos
rea va avea loc vineri, 11 no
do
cimiti
— componenţii grupului dirijate de Fiilop Atila, ofere actul de cultură. Foto N. GHEORGHIU nerglci, 18, bloc 1, scara D, iembrie, din la capela F.minesou,
rului
strada
apartament 38, cazan Mitriţa.
vocal-inştrumen tal „Ul fanfară (Slrama Francisc), LUCIA LICIU (6173) Deva. (6230)