Page 39 - Drumul_socialismului_1988_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Adunări generale ale oamenilor muncii
2!
Certitudini pentru îndeplinirea gi ŢESĂTURI,

TAJE, CFMFECŢ
STE PLAI • In
sarcinilor de plan do profil ale Cc
vel
meşteşugăreşti
nou", din lluned
Colectivul Ţesătoriei de prinderii devene, restanţe­ pe schimbul A (Steluţa realizează zilnic
tricotaje,
confec
mătase Deva a acţionat le la acest capitol fiind Martin, firârpasâ) ® Re- articole de maro
permanent, cu toate for­ datorate doar neasigurării introducerea şi reactivarea peste plan, toate
ţele, pentru îndeplinirea ţesăturii crude de către celor şapte cercuri ale puse la dispoziţi
părătorilor.
La
in condiţii bune a s'arcl-' Fabrica de mătase Lupeni. calităţii (Ecaterina- Pârău, tricotaje, confec
nilor de plan şi angaja­ Din discuţiile purtate C.T.C. inlerfazic) ® Au brăcămlntc, coc
mentelor asumate în în­ de oameni în forumul lor fost, în perioada care a şi-a realizat in pla t
luni
zece
trecerea socialistă. însă democratic şi revoluţionar trecut din 1988, realizate do 125 la sută,
datorită unor condiţii mai a reieşit angajarea ple­ 7 articole noi, 49 de de­ produse de mari
puţin favorabile — în­ nară a întregului colectiv sene noi şi 201 de poziţii s-n ol>|inut un
loric
peste
de
deosebi, în ce priveşte a- coloristice noi, iar ponde- oanc lei. In ace
provizionarea cu materii rc(i produselor de calitate rioadă au fost r
prime şi materiale pentru superioară a crescut cu rate materialo
însumînd
bile
anumite capacităţi de 0,1 la sută. Este necesar, 200 000 lei, s-an
producţie — au existat şi în continuare, să fie pus misit importante
de
în perioada care a trecut un accent deosebit pe ca­ tăţl gaze energie
şi
natural
din acest an o serie de litate (ing. Valentina De- No| construcţii pe străzi noi în Hunedoara. tre cele mai ha
rămîneri în urmă în rea­ hel, şeful Colectivului de crătoare se nun
lizarea indicatorilor de creaţie). ria Irinuţ, Ilen
Elena
Vi
Erdey,
plan. Trebuie precizat — pentru a materializa in­ Şi ceilalţi vorbitori — Răspunderea şi exigenţa — cerinţe cob. Aurelia
aşa cum a făcut-o şi da­ dicaţiile, tezele şi orientă­ maiştrii Petru Katzander, Valerin Mănărăz
rea de seamă prezentată rile formulate de secreta­ Emil Olar, Viorel Lucaci, lele. (VASILE
RAŞ, corespund
în recenta adunare gene­ rul general al partidului, ec. Petru Vărcuţi — au de fiecare zi ale activităţii de partid
rală a oamenilor muncii t o v a r ă ş u l Nicolae punctat probleme impor­
— că la toţi indicatorii Ceauşescu, pentru a face tante, prioritare pentru
principali au fost obţi­ din 1989 un an exemplar (Urmare din pag. 1) ton tip PC, sîrmâ pentru problemelor de fond ale 'I'ELEVIZ
nute creşteri însemnate pe linia îndeplinirii sar­ îmbunătăţirea activităţii. trăgătorii şi altele. Ne- activităţii economice şi
faţă de perioada cores­ cinilor ce revin unităţii Practic, acestea au fost specialiştilor, a tuturor realizarea structurii sorti­ vieţii interne de partid.
punzătoare a anului tre­ din planul naţional unic concentrate intr-un plan oamenilor muncii faţă de mentale la producţia de Ţinîncţ seama de nea­ • 19,00 Tele
cut. Astfel, producţia de dezvoltare economieo- de măsuri care s-a adop­ materializarea ritmică, in­ laminate s-a datorat şi junsurile existente, comi­ 19,25 invâţâmîn
marfă înscrisă în bilanţul tat în cadrul adunării tegrală a planului la toţi slabei preocupări a orga­ tetele de partid, organiza­ cetare - prod
aferent perioadei care a socială a ţării. Iată, generale respective şi din indicatorii. nelor şi organizaţiilor de ţiile de bază vor exercita 19,45 Cineclub
trecut din acest an este punctate în continuare, care desprindem trei idei La şedinţele Comitetului partid, cadrelor tehnice şi un control mai exigent a- prezen*" activă
mai mare cu 16,5 la sută doar cîteva din ideile şi principale: • Asigurarea Politic Executiv al C. C. specialiştilor din oţelării supra întregii activităţi, ca pc -edu
decît cea realizată în eta­ propunerile formulate de materiei prime în struc­ al P.C.R. din septembrie pentru încadrarea în pro­ vor coordona mai bine 20,00 Micul ec
1
pa corespunzătoare a anu­ vorbitori! • Îmbunătăţi­ tură • Corelarea indica­ şi octombrie a.c., secreta­ gramele sortimentale zil­ munca tuturor comunişti­ tru cei mici
lui 1987, producţia fi­ rea aprovizionării locuri­ torilor planului fizic şi rul general al partidului, nice. Este necesar să sub­ lor şi cadrelor de con­ Copiii cintă
zică — cu 20 la sută, pro­ lor de producţie cu mate­ a producţiei marfă cu con­ t o v a r ă ş u l Nicolae liniem că deficienţele în ducere. Acestora le vom partidul • 20
ductivitatea muncii a cres­ riale şi accesorii cum diţiile reale de asigurare Ceauşescu, a atras din activitatea economică s-au încredinţa sarcini precise voltarea bazei
cut cu 16,8 la sută ş.a. sînt: săbii de bătaie, pi­ a producţiei prin coopera­ nou atenţia că în unele produs pe fondul slăbirii şi vor informa periodic terii prime şi
De fapt, şi în acest an chere, suveici etc. (mais­ sectoare de activitate con­ disciplinei, ordinii şi răs­ în adunările generale ale tice, utilizarea
producţia fizică s-a reali­ trul Ion Ciocan) • Com­ re • Asigurarea contracte­ tinuă să se manifeste o punderii, a deselor încăl­ organizaţiilor do bază şi lă, responsabil
lor pentru 1989, proporţio­
zat integral pentru capa­ pletarea numărului nece­ nal, pe grupe de ţesături. serie de stări negative şi cări ale instrucţiunilor în şedinţele de birou a- teriilor prime
citatea de ţesut a între­ sar de lăcătuşi şi sudori a cerut să se ia toate mă­ tehnologice, folosirii ne- supra felului în care ac­ rialelor, comfc
surile în vederea desfă­ corespunzâtoare a timpu­ ţionează. şi energiei •
MARIN NEGOIJĂ şurării ritmice a produc­ lui de lucru. zele din oprili
Avînd in vedere toate
ţiei, asigurării unui flux Chiar dacă in cadrul acestea, comitetul de partid şi însufleţitor
continuu al activităţii pro­ unor activităţi s-a abor­ pento' perf'
„Maistrul — cadru de I IN ATENTIA ductive, astfel incit din nu s-a pătruns în esenţa al C. S. Hunedoara va întreg., activită
dat o tematică adecvată,
1
acţiona ferm pentru ca
primele zile ale fiecărei
Contribuţia Ro
cerinţele
conducer e cu rol PUBLICULUI luni planul să fie realizat problemelor şi nu s-a pus exigenţele din şi aprilie să preşedintelui
Tezelor
la toţi indicatorii.
accentul pe lipsurile şi
Ceauşescu la
CINEFIL Aceste aprecieri critice neajunsurile proprii. în se regăsească în centrul rea marilor
esenţial în producţie* 4 Pentru publicul cine­ sîn.t pe deplin valabile şi această situaţie este les­ muncii politice şi organi­ ale contempc
ne de înţeles că spiritul
zatorice, să se afirme con­
pentru activitatea colec­
la făurirea u:
fil din Deva, întreprin­ tivului nostru. In această de exigenţă şi fermitate cret în îmbunătăţirea ra­ mai bune şi i
(Urmare din pag 1) tivităţii productive, stilul derea cinematografică perioadă nu au fost reali­ revoluţionară este înlo­ dicală a activităţii noas­ te • 21,25 Un
de muncă al maistrului, judeţeană organizează, zate sortimente de mare cuit cu justificări, iar mă­ tre, să ducă la întărirea terie, viaţă
unităţile economice ale personalitatea sa de con­ în perioada 12 noiem­ importanţă pentru econo­ surile adoptate au avut răspunderii, a ordinii şi Telejurnal
oraşului Petrila, se va ducător modern al pro­ brie — 4 decembrie, la mia naţională, printre care un caracter general, care disciplinei la fiecare loc
desfăşura în perioada cesului de producţie, Sala sporturilor, pro­ ţagle pentru ţevi, oţel be­ nu au vizat rezolvarea de muncă.
noiembrie ,1988 — au­ sarcinile maistrului în iecţii ale unor filme
gust 1989' şi se va în­ perfecţionarea autocon- Deschiderea proiecţiilor ^INEfVIi
cheia cu un schimb de ducerii muncitoreşti, în se face . simbătă, 12
experienţă' organizat în organizarea şi desfăşura­ noiembrie, ora 18. cu Lucrări de calitate pentru obţinerea DEVA : Age
localitatea cu cele mai rea întrecerii socialiste producţia studiourilor t niu (Patria)
bune rezultate în acţiu­ între formaţiile de lucru franceze „Afacerea Pi- (Arta); HUN
nea de perfecţionare a şi întărirea disciplinei, got", care va ruila şbîn de producţii superioare î n anui viitor Omni de pe (
Capucinilor
maiştrilor. Temele vor atribuţiile maiştrilor şi data de 13 noiembrie A); vandana
fi susţinute de membri ale conducătorilor for­ In continuare se vor (Urmore din pog 1) Îngrăşăminte complexe sa măsurile pentru a obţine I-ll (Modern
ai biroului Comitetului maţiilor de lucru în apli­ prezenta filmele : „Vra fie transportate cît mai în 1989 recolte superioa­ genda negrul u
PE
(Flacăra);
municipal de partid, de carea hotărîrilor de partid ciul' seriile l-I I (15— re la unitatea de suprafaţă Să-ţi vorbe. 1 ,
specialişti cu o bogată şi legilor ţării, în res­ IG XI.), „Jandarmul şl viitoare. Suprafaţa pe repede şi depozitate în Această cerinţă se impune mine (Parîng);
experienţă din cadrul pectarea cu stricteţe a jandarmeriţele" (19—20 care s-au administrat în­ cele mai bune condiţii, atît la Cristur, cît şi la Nevslii (7 N
Regina cin teri
Combinatului minier normelor de protecţie a XI.), „Şeherezada" (22 grăşăminte organice a pînă cind urmează să fie Bîrcca Mică, întrucîl pro­ rea); LUPENI
„Valea Jiului" şi din u- muncii, preocupările pe —23 Xî.). „Omul clin ajuns la 16 ha, iar pe 20 administrate pe terenurile ducţiile realizate in 1988, lerizează străl)
cultivate cu orz şi grîu
nităţile de cercetare şi care trebuie să le aibă t, a ram ie" (26—27 XI ). ha s-nu aplicat îngrăşă­ ca şi în anii anteriori, de tura)); VULG.-
proiectare, din alte în­ maistrul în organizarea „Vandâna”, seriile 1-11 minte complexe. Condu­ Mihai Lăpugeanu, ingine­ cele două cooperative sînt tamcnt.ul (I
cerea cooperativei a mo­
rul şef al unităţii, no
I.ONEA ; Sam
treprinderi şi instituţii, petrecerii în mod plăcut (29—30 XI ) şi „Super- spunea că organul colec­ inferioare sarcinilor ce ru!); PETRII-
de cadre didactice ale şi util a timpului li­ poliţislul" (3—4 XII.) bilizat mijloace de trans­ tiv do conducere este ho- le revin şi posibilităţilor de soare (M>
ANINOASA :
Institutului de mine din ber, în cultivarea unui i i port şi forţe umane pen­ de care dispun — seriile 1-11
Petroşani şi vor fi ur­ comportament elico-mo- tru ea'circa 20 tone de târît să întreprindă toate resc); UU1C/
mate de discuţii. ral corespunzător in t torul do şei
— Vă rugăm să ne familie şi societate. zat); BRAD
soarelui
(Sto
vorbiţi despre conţinu­ Considerăm că organi­ 1 ORAŞTIE :
tul temelor ce vor fi zarea ciclului de con­ Expresia participării responsabile ia procesul instructiv-educativ Colombo (P
dezbătute în cadrul ci­ sfătuiri „Maistrul — euri în irtlms
clului de consfătuiri. cadru de conducere cu \ HAŢEG ; Sec
BRAZI:
cia);
— Temele, aşa cum au rol esenţial în produc­ (Urmare din pog t) culturală cu familia, pen­ apă, energie electrică rioara V licean u, Elena iubire — ser
fost cuprinse în pro­ ţie" corespunde actua­ tru că aici sînt probleme, („totul realizat prin auto- Iacob, Stela Iacob, Vero- CAL AN ; Flă<
(Cenţi
gram, se vor referi în lelor cerinţe ce se pun \ tarea ş.coiară şi profesio­ datorită fluctuaţiei mari dotare'" — tic spune prof n.ica Goja, Cătălin Arilel mori şi creaşi
tură
principal la ; sarcinile ce în-faţa organelor şi or­ \ nală este preocuparea per­ Numai printr-o angajare, Eugen Fleşer, făcînd de­ au făcut — ca şi ceilalţi Uomăn!ei“);
revin bazinului carboni­ ganizaţiilor de partid, de manentă a colectivului printr-o participare res­ monstraţii la panoul elec­ colegi ai lor — din mun­ Corsarul (Mur
fer al Văii Jiului în sindicat şi U T C. din \ nostru, ea nu are vacanţe, ponsabilă a fiecărui cadru tric cu structura atomu­ ca de dascăl crezul vieţii, Cineva acolo
Im;- « •—)!,.
perioada 1988—1°90 şi Valea Jiului în scopul aşa cum munca de edu­ didactic ia efortul colec­ lui, la celelalte instalaţii rostul ei, angajarea. Inte­
în perspectivă, rolul ridicării nivelului de cu­ \ caţie nu poale să aibă pau­ tiv ne putem onora munca pe care elevii le folosesc
maistrului ca organizator noştinţe politico-profesio- s ze. Rezultatele bune din de educator, putem obţi­ curent la lecţii). Rezulta­ resul pentru înnoire şi per­
fecţionare fiind comun şi
şi conducător al procesu­ naie ale cadrelor de \ anii precedenţi, privind ne rezultate meritorii. tele angajării responsabile la cadrul didactic cu vechi ^REME
lui de producţie în mo­ conducere, în special al această orientare, ne sti­ Rezultatele despre care în formarea revoluţionară, state de activitate (prof.
bilizarea colectivelor mi­ maiştrilor şi şefilor de \ mulează (anul trecut am vorbeşte prof. Elena Dia- patriotică a elevilor sînt de matematică Adrian azi:
nereşti pentru înfăptui­ formaţii, ficţiunea fiind, \ realizat o clasă integrală conu sînt viabile la Şcoala viabile şi în activitatea Horhoinnu, aflat de aproa­ fi t<ece. Coi
planului,
Vînt
rea
relaţiile în acelaşi timp. un as­
în
interumane şi psihologia pect al modului cum \ la mineri la liceul de pro­ generală din Barbă ten ii cullural-educativă, elevii pe trei decenii la cate­ Temperaturile gei
Lupeni ului. Clasele, deve­
şcolii cucerind mereu ti­
fil), de fapt peste 70 la
vor fi cu prin
muncii cu oamenii în aplicăm în practică idei­ \ sută din absolvenţii cla­ nite laboratoare şi cabi­ tluri de laureat în Festi­ dră), şi la cel tînăr nus 9 şi mir
lificării şi perfecţionării cuprinse în Tezele din \ sei a VIU-a s-au integrat elevilor pentru însuşirea României", în ultima edi­ Isa Căpeţan). Regăsim, şi 4 şl 9 grade
vederea stabilizării, ca le, orientările şi sarcinile nete, stimulează interesul valul naţional „Cîntarea (prof. do fizică Nicolae Iar cele ma:
in cele două licee indus­
pregătirii personalului aprilie elaborate de se­ \ triale din oraş. Am început obiectelor, ca şi ambianţa ţie trei formaţii artistice in această şcoală, expre­ coborîte va în pe
ceaţa
muncitor,. necesitatea ca cretarul general al parti­ \ de pe acum vizitele cu caldă a fiecărei încăperi (dansul tematic mineresc, sia pregnantă a partici­ zero şl 2 gr;
maistrul să aibă o înal­ dului, tovarăşul Nicolae orchestra de muzică uşoa­ pării responsabile şi sub­ şi dimineaţa
tă pregătire politică şi Ceauşescu, cum ne pre­ \ elevii la mina-şcoală, la — de la cabinetele multi­ ră, feeria muzicală „Vi­ stanţiale a colectivului în zonele jo
întreprinderile miniere, la
claselor
ale
funcţionale
profesională. aceasta gătim să întîmpinâm a- \ preparaţia cărbunelui. In­ I—IV, unde preocuparea trina cu păpuşi") clasîn- didactic la procesul in-
fiind o garanţie a con­ propinta plenară a O C tensificăm acţiunile de învăţătoarelor este impre­ du-se pe locul I pe ţară, structiv-educativ, la ampla
ducerii competente a ac­ al P C li educaţie revoluţiona r-pa- sionantă. la laboratorul de iar dansul modern, pe lo­ şi nobila muncă de for­ E8
trioticâ, moral-civică ' şi chimie cu instalaţii de gaz. cul II.- învăţătorii Ma­ mare a elevilor.