Page 4 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 4
Pdg. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 628 $ MARTI, 1 NOIEMBRIE 1988
i
IP JE T C ]L a 5] CONCURSUL „FONDUL PĂCII" - 1989
Comitetul Naţional concursul constituie o
pentru Apărarea Păcii amplă acţiune de edu
dul unui avion, al Crucii DIN Ţ Ă R I L E S O C I A L I S T E din Republica Socialistă care politică şi patrio
Roşii Internaţionale. România organizează un tică a maselor populare
O PHENIAN. — în. verificate rezerve însu- nou concurs pe bază de din ţara noastră.
sg WASHINGTON. - Na electrificarea economiei rnînd 2,68 miliarde tone. buletine „Fondul Păcii" Concursul, organizat în
va cosmică multifuncţiona rurale a R.P.D. Coreene într-o primă fază a lu — 1989 cu tema : „Româ întreaga ţară prin co
P LISABONA. - La Li un rol important revine.' crărilor, de punere în va. nia — Ceauşescu : un mitetele judeţene, muni
sabona s-au încheiat lu lă americană „Atlantis", şi centralelor electrice loare a rezervelor respec nou mod de gîndire şi cipale şi orăşeneşti pen
crările celui de-al lll-lea care urma să fie plasată do capacităţi mici şi me tive, se construiesc o ex de rezolvare a proble tru apărarea păcii, se
Congres al Mişcării de pe orbită la sfîrşitul lunii dii. UHlizind resurse hi ploatare la zi cu o capa melor dezarmării şi pă va desfăşura în perioa
mocratice a femeilor din noiembrie, vă fi instalată draulice ori eoliene, ele citate anuală de 120 mi cii". da noiembrie 1988 — 31
Portugalia. Din ţara noas pe rampa de lansare cu o sînt deosebit de renta lioane tone, o instalaţie întrebările sînt inspi mai' 1989.
tră a participat o dele întîrziere de 48 de ore bile. de preparare a cărbune rate din iniţiâtivel-ş şi Buletinele, de concurs
gaţie a Consiliului Naţio faţă de termenul stabilit în districtul Sinyan.g, lui, o termocentrală de contribuţiile României se pot procura prin co
nal al Femeilor.- iniţial. Această decizie a din provincia ’Pyeumg de 200 000 kW, precum şi ar socialiste, ale tovară mitetele judeţene, muni
Congresul a adoptat un fost luată ca urmare a sud, de pildă, există con tere de comunicaţie şi alte şului Nicolae Ceauşescu cipale şi orăşeneşti pen
program de acţiune pri diţii favorabile pentru facilităţi. privind noul mod de. tru apărarea păcii, prin
vind asigurarea principa unor defecţiuni mecanipe construirea de astfel', de gîndire şi de rezolvare întreprinderi şi institu
lelor drepturi ale femeilor descoperite de specialişti centrale. în ultimii trei O BERLIN. — In sud- ţii, unităţi ale coopera
portugheze. - a anunţat un purtător and, aici au şi fost rea vestul R.D. Germane, în . a problemelor majore ţiei şi aşezăminte cul
de cuvînt al N.A.S.A-. lizate şapte asemenea vecinătatea oraşului Tam- ale vieţii internaţionale, turale do la oraşe şl
BB KABUL. - Luind c - unităţi producătoare de' baclvDietharz, se află în încetarea cursei înarmă sate. în Capitală, pot
u
vîntul la Kabul, în cadrul gj BONN. - La chema energie electrică, utili-. construcţie un baraj înalt rilor şi trecerea la mă li procurate de la Co
sesiunii Consiliului Naţio-, rea Comitetului de coor zîndu-se micile cursuri de 74 m, cea mai înaltă suri reale de dezarmare, mitetul municipal Bucu
nai (Parlamentul), pre donare al organizaţiilor de apă. Centrala nr. 1 construcţie de acest gen transpunerea în viaţă a reşti pentru apărarea
şedintele Republicii Afga vest-germane ale militan din Sinyang a fost con din ţară — informează a. idealurilor de pace, in păcii," str. Biserica Am-
nistan,. Najibullah, a pro ţilor pentru pace, în struită pe rîul Pycung- genţia A.D.N. în spatele dependenţă şi progres, zei,. nri 29, şi de la co
pus convocarea, sub egida R. F. Germania continuă weun în decurs de nu barajului se va: forma un ale fiecărui popor. rn iteteleNpentru apărarea
N.U., a unei conferinţe campania începută în ur mai cinci luni. Puterea lac de acumulare cu o Prin conţinutul său, păcii ale - sectoarelor.
’-riniciţionale în proble- mă cu citeva săptămîni . ei . este de 120 kilovolţi capacitate de 21 milioane
m'!e Afganistanului, în pentru prevenirea izbuc
amperi. O altă centrală mc. în acelaşi timp, va fi
cadrul căreia să fie reafir nirii unui război catas de 14 kVa foloseşte e- modernizat barajul aflat VREMEA ÎN NOIEMBRIE
mare şi consolidate statu- trofal, care ar pune în nergia oferită de apele în apropiere, construit în
<"il Afganistanului de ţară pericol soarta întregii o- î-îului Ogang. secolul trecut. După cum comunică me se vor sitila, în gene
--alniată şi neutră, pre- meniri. Mişcările pentru în următorii doi-trei Dezvoltarea pe care o Institutul de Meteorolo ral, între 5 şi- 15 grade.
c"m şi demilitarizarea ţării.
pace din întreaga ţară se ani, în acest, district vor cunosc oraşele din sud- gie şi Hidrologie, în luna Dimineaţa şi soVra se va
3
E ) în Cisiordania şi Gaza pronunţă pentru intensi fi construite alte zece vestul R.D. Germane este noiembrie, în sudul şi produce ceaţă. V
vestul ţării se vor
înre
- '-- to ii ocupate de ficarea, pînă la sfîrşitul hidrocentrale cu putere * însoţită de o cerere-cres- în intervalul 11Ă-20 .no
r
;
mică ori medie.
- au fost semna- anului în curs, .a acţiu cîndă de apă potabilă. gistra temperaturi norma iembrie, vremea vă • fi u-
'"î ultimele 24 de nilor vizind eliberarea Realizarea proiectului de le şi, pe alocuri, mai scă medă. Vor cădea precrpi^
O BEIJING. — La la Tambach-Dietharz va
c- — -ri demonstraţii ale Europei de toate mijloa Panjin, localitate din' zute decît cele obişnuite, taţii sub formă de ploaie >
ovr 'uţ'sî palestiniene, re- cele de distrugere in . provincia Liaoning, a ■ permite livrarea suplimen în celelalte zone tempe şi, izolat, ninsoare, mai
raturile se vor situa pu
p ' - da forţa militare masă. avut loc inaugurarea şan-' tară a 90 000 mc de apă ţin peste valorile nor însemnate cantitativ în
cri 3 rri liriistraţiei israelie- gŞ3 ATENA. - Primul mi tierului unui mare corn- ' potabilă pe zi. male. Regimul pluviome sud-vesluil ţării. Vîntul va
ne. Dună cum informea nistru al Greciei, Andreas plex pentru ' producerea O BERLIN. — După tric va fi normal în cea prezenta intensificări pînă
ză agenţia Kuna, un de Papandreu, va efectua o etilenci. cum- s-a anunţat la Ber mai mare parte a terito la tare în sudul şi estul
monstrant din oraşul Beii vizită în Turcia, la în Lucrările de construc lin, fiola comercială a riului. în nordul şi cen ţării. Temperaturile mi
Sahcur a fost împuşcat. ceputul anului viitor — ţie vor fi finalizate în R.D. Germane dispune la trul ţării, cantităţile de nime vor fi cuprinse îri
In urma incidentelor gra a anunţat, la Atena, un 1990, precizează agenţia . ora actuală de nave cu precipitaţii vor fi mai tre minus 4 şi plus 6 gra
ve care s-au produs în purtător de cuvînt al gu China Nouă. o capacitate totală de de, local mai scăzute, iar,
vernului elen, citat de a- Noua unitate a indus-, mici decît cele obişnuite, cele maxime între 4 şi lv -
această localitate, autori 1,8 milioane tdw. Anul iar pe alocuri, în sud- grade. Dimineaţa şi sea
tăţile israeliene au insti genţia China Nouă. triei chimice chineze va trecut, precizează agenţia vest, uşor mai mari.
tuit restricţii de circula 9 ROMA. - Rata in livra 130 000 tone etile ADN, volumul bunurilor în prima decadă, vre ra se va semnala ceaţă.
ţie. Situaţia este atit de flaţiei a fost in Italia, in na, precum şi 125 000 transportate a totalizat mea va fi rece în primele Izolat, se va produce în
gheţ la sol.
încordată în teritoriile de luna octombrie, de 4,7 la tone PVC şi 40 000 tone peste 13 milioane tone. zile, apoi se va încălzi
în ultima decadă a
pe malul de vest al Iorda sută - a anunţat Biroul polipropilenă pe an. Se înregistrează o ex treptat. Cerul va fi varia lunii noiembrie, vremea
O BEIJING. — Un im
nului incit administraţia central de statistică din portant centru al indus tindere a formelor mo bil, mai mult noros în a va fi, în general, închisă.
militară israeliană a efec Romă. S-au înregistrat ma triei carbonifere chineze derne, eficiente de trans doua parte a intervalului. Vor cădea precipitaţii sub
tuat, în ultimele zile, a- jorări de preţuri, îndeo prinde contur la 100 km port. Se apreciază ast Vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie şi burni
preximativ 200 de arestări. sebi, |a îmbrăcăminte, sud-vest de Hohliot. Aici fel că ponderea traficu formă de burniţă şi ploa ţă, mai 'frecvent în a doua
alimente şi locuinţe. se află în curs do ame lui containerizat va spori ie care, în prima parte
H BAGDAD. - Irakul a najare bazinul carbonifer de la 30 la 50 Ia sută parte a perioadei, izolat
eliberat unilateral, dumi a intervalului, trecător, aceasta fransformîndu-se
Junggar, relatează agen pînă în anul-, 1990. De ă- se vor transforma în la- în lapoviţă şi ninsoare.
nică, 25 de prizonieri de ţia China Nouă, precizînd semenea, se folosesc din poviţă şi ninsoare. La Temperaturile minime vor
război iranieni, care au îOiiipS că în zona de prospec ce în ce mai multe nave munte va ninge. Vîntul va fi cuprinse între minus 2
părăsit Bagdadul la bor prezenta unele intensifi şi plus 8 grade, mai co
tare, de. 1022: Ianp, au fost specializate.
cări în sudul şi estul ţării. borîte în depresiunile
Temperaturile minime vor intramontane, iar cele
fi cuprinse între minus 2 maxime între 2 şi 12 gra
şi plus 8 grade* local mai
de. Se va produce ceaţă,
cotat ori cunoscuţi, de la
„S.O.S. Rasism u institutul de specialitate tineri, ca la Los Ange- coborîte în primele nopţi mai ales. în sudul şi estU
les. Poate că Genova, un
„ISPES", relevă- că „noii oraş „cu. părul alb", unde pînă la minus 10 grade, ţării.
Numeroase episoade do vedesc că şl in Italia riscă săraci", imigranţi din se nasc foarte puţini co cînd se va produce bru
să se răspîndească intole ranţa etnică, din cauza ţări ale lumii a treia în pii, să nu se transforme, mă. Temperaturile maxi (Agerprcs)
extremei drepte — gata să meargă pe urmele va Italia, sîn.t. tot mai nu odată cu prezenţa imi
lului „efectului Le Pen“. Un grup de intelectuali, meroşi. în ciuda legii granţilor de culoare, in
progresişti, între care se află şi cunoscuţi oameni care îngrădeşte imigra tr-un' loc al intoleranţei,
de c u l t u r ă , a hotărît să reacţioneze, lan- ţia, în ţara au rămas ca vecina franceză Mar
sînd o ainpiă campanie antirasistă. clandestin, 750 000 din silia, Poate... CENTRUL DE CULTURĂ ŞI CREAŢIE
tre cei sosiţi. „Astfel, în „Proiectul Italia — Ra- „ClNTAREA ROMÂNIEI" DEVA
Sezonul balnear italian De data aceasta pole următorii cinci ani, flu sism“» fiare are ca ga
la mare a cunoscut,. în mica sezonului estival, xul imigraţiei spre Italia ranţi. n<ume cunoscute (CASA DE CULTURĂ)
vara trecută, din nou nu a avut ca temă mo îşi va spori mult ritmul. ale vieţii politice şi cul
prezenţa vînzătorilor am delul costumelor de baie, • Vor trebui create con- turale italiene,- are în
bulanţi de culoare, care vedere, Intre altele, o A N U N Ţ A
străbat zilnic kilometri propunere de anchetă
parlamentară» o întîlni- Deschiderea unui curs de
Întregi de nisip cu între D I N P R E S A S T R Ă I N Ă re între rectorii univer
barea „vu cuinpra ?" sităţilor italiene pe a- 9 Dans de societate.
(cumpăraţi ?), pusă în ceastă temă, cursuri spe Se pot înscrie tineri şi tinere, între 16
tr-o italiană slîlcitâ- A- ci o temă foarte serioa diţii pentru a-1 regle ciale pentru cadre didac
sesorul comunal de la să şi delicată: convieţui menta" — se apreciază tice, prezentarea unei şi 22'ani, avînd înălţimea între 1,65 şi
Genova le-a dat însă la rea interetnieă în viito la „CNR“ (Consiliul Na bogate reviste a presei, 1,75 m.
150 de comercianţi a-lbi rul imediat. ţional al Cercetării). comentate, cu privire la
şi italieni permise în Şi, pentru „a pregăti" Poate că mai avem episoadele de intoleran De asemenea, se fac înscrieri la forma
exclusivitate, graţie că aceste dezbateri, a fost timp. Poate că, zguduiţi ţă împotriva imigranţi ţiile de :
rora numai ei pot fi vîn- invitat într-o vizită, Ia de experienţa franceză a lor cuprinzînd articole — dansuri populare (ansamb'>.l ,,Sil-
zători ambulanţi pe pla Roma, cel care este con lui Le Pen, vom reuşi să semnate de nume presti
jele Rivierei. A fost, ast siderat liderul internaţio îngrădim explozia rasis gioase şi trimise apoi la vana")
fel, oficializată scoaterea nal al xenofobilor, Jean mului în Italia. Poate că diferite ziare. Aceste — teatru
în afara legii a străinilor Mărie Le Pen, oaspete Roma şi Milano vor pu propuneri au apărut ca
„vu cumpra". Oricine se al Mişcării Sociale Ita tea deveni oraşe multi- urmare a preocupărilor — recitatori.
poate adresa unui poli liene (partidul neofas rasiale fără să aibă loc datorate ascuţirii tensiu înscrierile se fac pînă la data de 15 no
ţist pentru a-i goni şi a cist). şi aici actele de violen nilor xenofobe. („L’Es-
ie sechestra marfa. Date furnizate de cer- ţă ale unor bande de presso" — Italia). iembrie 1988, între orele 8-13 şi 17-20,
COLEG'UL DE REDACŢIE : Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheoneo, Tiberiu Istrate (redactor şef). Gheorghe Povel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob. | M0G5 |
„REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA; 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane i 11275, 12157, 11585. Telext .72288. TIPARULi Tipografia Deva,, str. 23 August, nr.,275.