Page 43 - Drumul_socialismului_1988_11

^g. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 6

/ W ; Spre româneasca, dulcea libertate • Diak. * liric
• 13,00 Tete
La sfîrşit de s
Ningea pe tricolor nespus de blind
taţii • Laureat
carpatic dor prin pulberea măruntă
Porţile Albei astfel sărutate îngenunchea cu fruntea-i milenară ţile Unirii, cet
tivalului naţioi
S-au fost deschis măreţului colind La Alba cea pietroasă însuşi cerul tarea Românie
De contopire şi de libertate. în pietatea albei lui veniri desenului anin
încredinţa dreptăţii Adevărul compozitor, C<
definitivei, întru Neam, Uniri raru, propune
Venit-au din ţinuturi transilvane
GÎNDURI PENTRU REVITALIZAREA ACTIVITĂŢII CORALE HUNEDORENE die în primă
Trimişii unui crez nestrămutat Sărutul Nunţii-a fost atunci ninsoarea Cîntecul cuvi
Şi neaua fulguia peste sumane şi clopotele albe din cetate Telesport •
Trebuie creat un climat favorabil Scriind poemul marelui văleat melodiau prin suflete chemarea muzical • V
spre româneasca, dulcea libertate. tâmina politici
închiderea pr
— Conduceţi corul de sală unde, în perioada cont însă de posibilităţile Ningea pe latineşte dinspre ţară • 19,00 Tele
cameră al Direcţiei sanita­ septembrie-—iulie, marţea formaţiei, de principiul Şi-n ţară iarna săvîrşea o nuntă EUGEN EVU 19,20 Sub trio
re judeţene, a cărui acti­ şi vinerea, facem repetiţii paşilor mici, în sensul a- roşu steag • 1
vitate este cunoscută nu cu toate vocile. Avem şi bordării treptate, de la enciclopedia
numai publicului devean, aici şi în spital, unde cu uşor spre greu, a unor Micul ecran |
ci, prin intermediul emi­ diverse prilejuri dăm con­ piese care să pună noi mici • 20,1
siunilor de radio şi tv., certe, cîte o pianină. Par­ probleme, pentru perfec­ fără nume.
întregii ţări. Care este ticipăm la festivalurile co­ ţionarea tehnicii de in­ concurs de
cheia succesului acestei rale de la Lugoj, Blaj, terpretare. Este nevoie, de şoarâ • 21,0!
fornţaţii, clasată pe locul Braşov, acest lucru fiind asemenea, ca repertoriul Gh. Dima, care, deşi nu tistic. „Reint
ti în faza naţională a pre­ deosebit de stimulativ pen­ sa aibă echilibru şi varie­ Un episod (II) dispuneau de profesio­ • 22,05 Telej
cedentei ediţii a Festiva­ tru că presupune o con­ tate tematică, şă fie di­ nişti, şi-au închinat viaţa 22,15 Melodii
lului „Cîntarea Româ­ centrare maximă în con­ vers ca scriitură corală Nu ştiu dacă proasta un meloman fervent. educaţiei muzicale a po­ • 22,30 Inchidi
niei' , tovarăşe Nicolae fruntarea cu alte forma­ reputaţie muzicală a celor Existau în schimb in vre­ porului. E o menire a că­ gramului.
1
(armonico-acordică şi po­
fcobescu ? ţii valoroase, o atmosferă lifonică). în repertoriul din Zărneşti şi Bran va H mea sa intelectuali cu rei importanţă n-a încetat
— Ca în orice domeniu, de concurs care obligă, nostru figurează vreo 80 fost o realitate sau doar foarte înaltă pregătire, nici azi. Şi nu va înceta,
pentru a realiza ceva do mai ales că evoluezi în de piese din muzica româ­ una dintre micile maliţiozi­ care-şi siirşcQU zilele iară de fapt, niciodată. Căci H l N E M i
in ciuda mijloacelor mo­
calitate trebuie multă faţa unui juriu de spe­ tăţi ale orgolioşilor bra­ a fi auzit vreodată altceva derne de care dispunem,
muncă. Muncă şi preci­ cialitate, foarte exigent nească şi universală, pa­ şoveni. Fapt este însă că decît Fur Elise, cîntată la discuri, casete, televiziu­ DEVA : Ago
zie. Conduc această for­ O problemă deosebit de triotică, preclasică şi cla­ reacţia de obtuzitate o pian de vreo domnişoară. niu (Patria)
maţie de la înfiinţare şi importantă este repertoriul. sică, unele Interpretate în lui loan Meţiamj in- Iaţa Şi poate nici atît. Marea ne, radio, în ciuda fap­ (Arta); HUŞ
limbile italiană sau spa­
unii membri ai săi acti­ — în ce constă impor­ niolă. unei capodopere beetho- muzică cultă cutreiera în­ tului că putem asculta in Omul de pe
Capucinilor (
vează de atunci, deci de tanţa repertoriului ? veniene, departe de a li că saloanele, iar atunci direct orice muzică, din A); dana
orice parte a lumii, mai
ern
15 ani. Am beneficiat de — Alegerea sa ţine de — Ce credeţi că ar tre­ singulară in epocă, işi are intilnim incă şi azi feno­ 1-11 i negrulu
genda
condiţii bune de pregă- cultura muzicală a diri­ bui făcut pentru a impul­ adevărata explicaţie în ur­ mene de obtuzitate in Iaţa (FlaCăra); PE
!ire, la Centrul de cul­ jorului, de gustul acestuia, siona activitatea corală mătoarea propoziţie a LeiyL<AA/\' | marii muzici. Am auzit, Să-tl vorbe?
tură şi creaţie „Cîntarea în alegerea repertoriului hunedoreană, pentru ca memorialistului: „Con­ nu mai departe decît in­ mine (Parîrig);
Nevslti
1
]
României“ Deva, avem o dirijorul trebuie să ţină aceasta să atingă noi cote certe şi opere nu auzise". tdJd M IlHm tr-un film realizat în ur­ Regina (7 N
valorice ?
eînlece
Se află disimulat in a-
rea);
— Pentru aceasta trebuie ceasta constatare un as­ mă cu vreo cincisprezece terizează LUPENI
străbi
CRONICA LITERARĂ să se implice mai mult toţi pect al acelor vremi pe cînd pătrundea in săli ani, un personaj afirmind turai); VULC.
(t
tamentul
factorii responsabili, care care foarte puţini dintre preţurile prohibitive o ţi­ cu deplorabilă suficienţă LONEA : Sam
că lui nu-i place „muzica
pot impulsiona această ac­
rul);
ilie Sălceanu Umbra slugerului Theodor tivitate. Şi o pot face do­ noi ii mai realizăm azi. neau încă departe de asta cu Sol major şi fa de soare petril.
„marele public". Arta abia
Să ne gindim doar la con­
(Mi
ANINOASA :
vedind mai mult interes secinţele enorme ale fap­ începea să se democrati­ minor", lui să i se dea — seriile I-II
„d-aiea,
noastre".
d-ale
tului că pe vremea aceea
Primul roman a lui llie tonilor săi, negustorii Ghiţă pentru desfăşurarea- acti­ nu exista nici unul dintre zeze şi la ea, mai ales Rostită iară intenţii sati­ rose); de URIC,
la muzică, n-aveau acces
şei
torul
Sălceanu, premiat la con­ Opran, Nicolau Răducanu, vităţii unei formaţii şi mijloacele de înregistrare - cu unele excepţii - decît rice şi intr-un Ulm cu pre­ zat) ■ : BRAD
cursul de debut al Editurii Fota Popovici, Ţenoviei, înainte de momentul a- şi transmitere . a muzicii, elitele. De ce să ne mi­ tenţii artistice, o asemenea soaie,ui (Sie
Dacia, izbuteşte să însu­ călăuziţi cu toţii de ace­ pariţiei ei pe scenă. Dacă care ne sînt nouă atît de răm atunci că un fecior afirmaţie nu poale li dc- ORA ŞTIE : (P;
Colombo
fleţească cu o vigoare me­ leaşi generoase idealuri ar sta de vorbă cu membrii familiare. Datorită mij­ de ţărani din Zărneşti, Iară cit profund întristătoare, euri în inimă
morabilă una din pe­ privitoare la „slobozenia" unei formaţii, aceştia s-ar loacelor de transport În­ studii muzicale speciale, in contrast cu ea, iniţia­ GEOAGIU-BA1
(■
rioadele tulburi din isto­ neamului este refăcută- simţi mai responsabili pen­ cete şi incomode, chiar şi chiar ajuns in virlul ierar­ tiva unui .Gh. Dima, care, pe comori cr
şi
cultură
ria neamului românesc. bucată cu bucată, din tru ceea ce fac, văzînd turneele erau rare. O hiei sociale, n-a fost ca­ in 1898, ocazionează cu tarea R o n
■ atenţia autorului nu so mărturisirea pe care Regep interesul manifestat pen­ operă, un concert puteau pabil să guste o capo­ Un ansamblu de amatori, HAŢEG : Sec
BRAZI:
rezumă nici pe departe la paşa, valah la origine, tru activitatea lor. S-ar ii ascultate numai la faţa doperă beethoveniană ? prima audiţie românească cia); — ser
iubire
încercarea de recreare a i-o face înainte de moarte crea un climat favorabil locului. Dar de cîte ori loan Meţianu şi-a avut a Missei Solemnis de CAI.AN : Flăc
acelor fapte ce se ştiu lui Constandin, călugăr care ar stimula mişcarea in viaţă iţi puteai permite meritele sale culturale, dar Beethaven, işi dobindeşte mori (Centr
mai mult sau mai puţin ajuns pandur şi om de corală. De asemenea, ar un asemenea lux ? E ştiut nia avut cultură muzicală. adevărata semnificaţie şi tură şi creaţi
din manualul de istorie, încredere a lui Theodor. fi bine dacă, în diferite că I. L. Caragiale călăto­ A fost situaţia a mii şi mii ne apare, din perspectiva României");
Corsari " 'Muri
in speţă revoluţia Ini Figura centrală care zone ale judeţului, s-ar rea de la Berlin la Leipzig de intelectuali ai acelui de azi, de-a dreptul im­ Cineva io
l’udor Vladimiirescu, ci focalizează toate persona­ organiza concerte corale, anume pentru a asculta timp. Cu atlt mai mult se punătoare. heşte ) .mini
ţinteşte un lucru mult mai jele, în jurul căreia gra­ măcar de două ori pe an. concertele simfonice de cuvine apreciată strădania
;reu de surprins, de vitează o întreagă lume, acolo. Caragiale era insă unor mari muzicieni, ca RADU CIOBANU \ S pect;
: ransfonnat în materie ■ este aceea a lui Tudor Interviu realizat de l
■pică _ procesul tainic, Vladimiroscu, care, pe VIORICA ROMAN
subtil, al înfiripării vii­ parcursul povestirii, do- Sala sporii
municipiul
j;
toarei- mişcări menite să bîn.deşte dimensiuni le­ luni, li noie
răstoarne din temelii rîn- gendare. O forţă covîrşi- de la orele 17
iuiala nedreaptă a ţării. toare emană din făptura da unui spccl
susţinui
Dar ceea ce e uimitor în slugerului, oamenii, ani­ CRONICA FILMULUI Scena şi oamenii ei cepţic cîntarea
cuta
acest roman vine din pu­ malele se opresc ca hip­ zică uşoară
terea lui de a prezenta notizaţi de privirea a- De peste gescu, Nicolae Chereji, ocări u.
rnenescut şi problemele cestuia. Vorbeşte rar, în Povestea dragostei trei decenii de Organizat <
cuvinte puţine, tăioase, E
cultură
majore ale omului din- ansamblul ioidoric „Arde­ Dorel Sparios, Petrică Lu- „Cîntarea Ro
paş
Aramă
Gheorghe
şi
leana"
otdeauna şi de pretutin- o prezenţă ce covtrşeşte. Unele filme, ca şi oa­ hazului, comicul anacronis­ al sindicatului Com­ tineretului di
leni : prietenia, fidelita- striveşte, fără a avea egal. menii, îmbătrînesc. Alte­ melor produce explozii de binatului siderurgic Hune­ şi dansatorii Petrică Pru- recitalul' extr
Urzice;
Aurei
;ea, dragostea, dorul de Aceasta, pentru că e mai le, tot ca şi oamenii, işi .rîs, săgeţile satirei găsesc doara aduce pe scenă co­ neanu, loan Erceanu, loan invit u pe po
libertate. înstrăinarea de mult decît un om, ne su­ poartă vârstele cu ele şi. pretutindeni ţin le—„vii *. iar mori de cintec şi dans Mihăiţă, Elena Pet-rovan, Stanca.
ii săi, mândria, curajul, gerează autorul cu fineţe. chiar dacă „ridurile" stân­ poantele (podul este con­ popular, Imprumutind pâr. Codruţa Macovei, Camelia
lovotamentul etc. în acest F însăşi providenţa în­ găciilor de odinioară au struit de extraterestri, se ticele din sufletele- inter­ Pi-rtea, împreună cu cei­
sens romanul poate fi citit trupată intr-un ins al că­ devenit mai adinei sînt zboară cu scara „în trep­ preţilor, acestea işi făuresc lalţi colegi de ansamblu.
>i ca un elogiu elocvent rui gînd necurmat stă în­ te") pulverizează peste drum spre inimile oameni­ Şensibilitatea interpre­
tdus autenticei prietenii tors fără contenire spre revăzute cu plăcere şi nos­ întreaga naraţiune aburul lor combinatului, lădndu-i tării cintecelor, varietatea N u merele
1 intre doi bărbaţi maturi, destinele ţării. Un aseme­ talgie, ori abia descoperite, ştiinţifieo-fnntastic adus din mai frumoşi spiritual. Orna- dansurilor, reprezentind tragerea din
oameni deosebiţi, slugerul nea bărbat pune în umbră cu un uşor aer do supe­ viitor. giindu-le faptele şi ole- toate zonele folclorice ale bric 1988 :
I:
i: xtr.
27.
Fheodor şi Regep paşa, gu­ toate celelalte personaje rioritate, de către genera­ Aluziv, parodie, ironic, rindu-le colegilor de mun­ ţării, minunatele şi diver­ 33, 02, 59, 72,
vernator ai insulei Ada- atunci cînd se iveşte. ţiile care întâlnesc un tre­ prolific pină la risipă in că clipe de destindere, sele costume populare au E xtr. a II-;
iv'aleh, dar legaţi printr-o Romanul este scris intr- cut aparţiirind altora, naiv fantezie comică, satiric la ansamblul aduce la rampă iăsat o impresie deosebi­ •19. 5, 39, 80.
mză comună — elibera­ un registru grav, patetic, •şi fabulos în acelaşi timp. adresa „moravurilor pâ- noi lumini din cununa de tă asupra spectatorilor din F ond de
rea ţării de sub stăpîni- intr-un stil dens, viguros. Ce a însemnat un de­ mîntene", scăpărător în cint şi joc a ţării, in Doneţk (U.R.S.S.), unde 03] 088 iei, din
Ritmul glfîit de confesiu­
lui. re]port la
toate
• ■a fanariotă. ne agonică sporeşte încăr­ ceniu pentru filmul-basm dialogurile pline de şirete­ ale zilele de sărbătoare ansamblul ,,Ardeleana" a
fost invitat, in luna oc­
siderurgiştilor
hune-
Istoria devine sub con­ cătura emoţională a tex­ pe oare Ion Popescu Gopo nie şi haz popular, Gopo a doreai, integrîndu-se vieţii tombrie, să-şi etaleze va­
deiul lui Ilie Sălceanu un tului. Culoarea locală l-a dăruit „copiilor între completat cu un,ul dintre culturale a municipiului şi loarea interpretativă. Va­ Vremi
fel de cîinp arheologic in (insula Ada-Kaleh şi cele 7 şi 70 de ani" ? Acu-m, cele mai izbutite persona­ judeţului. loare pe care spectatorii
■are stau, straiuri peste două maluri ale Dunării, ca .şi atunci, ecranizarea je („extraterestra" Rodiea Prin dăruirea unor oa­ sovietici o cunoşteau din I’entru azi:
straturi, sentimentele oa­ sîrbesc şi românesc) şi după Ion Creangă („Po­ Mandache) galeria come­ meni cu dragoste şi respect turnee făcute anterior in va încălzi u
menilor, durerile lor, nă- temporală (început de se­ vestea porcului") dezvă­ diei, cinematografice ro­ pentru frumuseţea şi au­ această ţară, ca de altlel mai mult soi
zu-inţi şi aspiraţii, convin­ col, al XlX-lea) sini ex­ luie personalitatea unui mâneşti, a cochetat. cu tenticitatea folclorului nos­ şi in R.P. Bulgară, R.S.F. va sufla moi
nelf
geri şi hotărîri irevocabile celent. surprinse de un cineast pentru care, din idoea unui posibil, prin tru, ansamblul şi-a cişti- Iugoslavia, in Belgia şi de in intonsif
km/li
Din acest tumult interior limbaj puternic, bogat, viu. nestăvilită plăcere de a statură şi bonomie, Piedo- gat un bun renume, şi-a Turcia. Pretutindeni, an­ sud-est. Ti
se naşte istoria, pare că Reflecţia spre care în- fabula, un basm poate fi nc românesc şi a descope­ încununat activitatea cu samblul hunedorean este minime vor
minus
no spune autorul şi por­ deatnnâ citirea textului v mereu povestit „la zi". rit în studenta Diana laurii Festivalului naţional mesager al artei noastre între grade, iar
2
neşte dîrz Ia cercetarea este mai degrabă una pri­ ..Povestea dragostei" în­ Lupeş (Lupescu) un talent „Cîntarea României", in populare, argumentind prin mo între 3
lui temeinică. vitoare la condiţia uma­ cepe ca o operetă, trece devenit astăzi o certitu­ cea de-o Vi-a ediţie a sa varietatea programelor pe- mal ridicate
pin
O altă inovaţie a scriito­ nă, la soarta insului în spre carnaval cu scăpărări dine. obţinihd locul II pe ţară. zentate bogăţia loldoru- de deal Local
grade.
rului provine din unghiul vremuri de mari conflicte de feerie muzicală, pentru „Povestea dragostei", a- La toate aceste împliniri luj românesc, căruia prin- duce ceaţă.
munte,
,de atac" al materiei isto­ intre imperii si, mai puţin a sfîrşi. după formula ma­ semenea poveştii de la au contribuit dirijorul Voi- tr-o interpretare de suflet Ii La frumoasă,
rice Orieît ar părea de decît s-ai părea, o lec­ gică a basmului, cu „şi care porneşte. îşi poartă cu Stănescu, conducătorul îi sporeşte strălucirea. mai mult sc
ciudat viaţa de neconte­ ţie de „istorie secretă" au trăit fericiţi pînâ la viistHe cu sin ■ taratului, soliştii vocali şi va suflă mc
se va produ
nită trudă a lui Tudor adinei bătrineţe". dar. oda­ instrumentiştii Gabricla Bă- VIOLETA PĂDUREANU depunere de
Vladimireseu şi a prie- MARIANA LAZAR tă declanşat mecanismul GHEORGHE POGAN