Page 47 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 47
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Implicare mai fermă în realizarea undere şi
sarcinilor economico-sociale e munca! Es Dl
13
„Noul comitet ales va Avem multe domenii în ţionării profesionale ă oa (Urmore din pag. f) căţi şi împrăştiaţi de ro indicatorii de plan (efec-
acţiona cu mai multă răs- care este necesar să ne menilor muncii, întăririi ţile tractoarelor şi. ale că tive total, matcă şi cel de v * 11,2
-pundere şi fermitate pen perfecţionăm activitatea şi ordinii şi disciplinei; îm inginerul şef al I.E.E.L.I.F. ruţelor. Gaii, lăsaţi liberi natalitate) nu, prea mai lor • Te
tru materializarea integra în care organizaţia noas bunătăţirii activităţii de Deva — prezent aici să între şirele de fin, păşţeau . sînt multe lucruiri de fă- ghiozdar
lă a importantelor sarcini tră de sindicat trebuie să protecţie a muncii. impulsioneze finalizarea în voie. Faptul că unita cat pentru realizarea lor vacanţă*
ce revin colectivului în a- se regăsească mai mult". Rcferindu-se la aceste ultimelor lucrări. tea şi-a asigurat un sur integrală pînă la finele a- 12,25 i
cest an şi în actualul cin Este evident că sîht mul probleme, Dinu Mariches- Animalele ies în timpul plus de fibroase şi grosie- • nului, în schimb se poate datorie !
cinal. In tot ce întreprin te probleme de soluţionat cu, Ioan Popa, Alexandru zilei la păşunat, dar sea re faţă de necesar (mai şi trebuie făcut mai mult satului
dem, ne vom raporta la în cadrul inspectoratului. Mihăiiescu, Fii ianon Laza, ra şi dimineaţa li se asi ales că la suculente exis în vederea sporirii produc- • 13,05
cerinţele şi exigenţele pu Atît darea de seamă, cît Bir© ICarol, Adrian Leu- gură hrană suplimentară. tă un însemnat minus fa ţiei de lapte. nicat:
se în faţa sindicatelor de şi cei care au participat cean, Elena Doboş, Geta Ferma livrează la fondul ţă de prevederi) n.u în ■ C.A.P. RAPOLTU prînx •
secretarul general al parti Crăciunel, Doina Georges- de stat şi cel de autoapro- seamnă că ele să niu fie MARE. La programul din filmat p
dului, tovarăşul Nicolae cu, Elena Albu au arătat vizionăre 170—180 1 lapte gospodărite cu grijă maxi zootehnie a- participat Flo- Aradului
Ceauşescu". In continuare, Conferinţe pentru că materializarea sarcini zilnic — 6 cantitate mică mă. De asemenea, trebuie rica Sicoe, preşedinta coo cin tec u Iu
în cuvântul său rostit _ la dare de seamă lor ce le revin depinde în încă. De aceea, trebuie să sporească eforturile tu perativei, care a vegheat Desene
Conferinţa organizaţiei sin bună măsură şi de adopta depuse eforturi serioase turor pentru creşterea pro la buna lui desfăşurare. sec - ii
dicale de la Inspectoratul şi alegeri ale rea unui stil de muncă di pentru creşterea acesteia. ducţiei de lapte, întrucît Interlocutoarea ne spunea: ţii * Tel
silvic judeţean, preşedin sindicatelor namic, combativ, de afir Unitatea are furaje sufi e<a se află în scădere de „Am intrat în stabulaţia pentru <
1
tele comitetului sindicatu- marea mai puternică a ciente pentru viitoarea la începutul lunii. animalelor cu un bogat uşoara
lc', Constantin Lupaş, a organizaţiei sindicale în stabulaţie a animalelor, ■ A.E.I. BOBÎLNA. Pro stoc de furaje, cu ferma nită a
relevat responsabilitatea la dezbateri au subliniat întreaga activitate produc dar o mare parte din a- gramul de după-amiază a bine pregătită din toate Moment j
şi exigenţa cu care parti necesitatea creşterii contri tivă. cestea — cocenii de porumb început la timp, prezent la punctele de vedere. Avem, însorit •
cipanţii la dezbateri au buţiei sindicatelor la rea Intr-un asemenea context şi paiele — sînt depozitate datorie fiind întregul co de asemenea, un colectiv ai ecrar
analizat activitatea desfă lizarea integrală a produc au fost aduse în atenţie şi în şire rău alcătuite, fapt lectiv de îngrijitori şi lu de îngrijitori harnici, ou ţa tele<
şurată de la alegerile pre-, ţiei fizice, gospodărirea preocupările comitetului ce v duce (dacă nu se crători din formaţia de experienţă îndelungată în 15,00 In
a
cedente şi pînă în prezent, raţională a fondului fores şi grupelor sindicale pen iau măsurile de cuviinţă) furajare. Activitatea era îngrijirea animalelor, cum gramului
şi ■ au stabilit direcţiile de tier, extinderea suprafeţe tru desfăşurarea unei per la deprecierea lor. Vineri îndeaproape coordonată de sînt Maria Luţescu, Simo- jurnal «
acţiune în perspectivă. lor împădurite cu specii n-am găsit pe nimeni din medicul veterinar Aurel na Bacrău, Ileana Oiah, rea Roit
De fapt, trăsătura gene autohtone de mare valoa manente activităţi, politi- conducerea cooperativei şi Anighel, şeful fermei zoo Silvia Mărunt ş.a.". ţării, coi
rală a dării de seamă şi re economică, promovarea co-ideologice şi educative, fermei la activitatea din tehnice. Adăposturile au Desfăşurând u-se în de bit • 2
a dezbaterilor a fost aceea în mai mare măsură a re sportive şi de agrement. zootehnie (? !). Mai subli fost temeinic pregătite plină ordine şi disciplină tic: „P
a găsirii de noi forme şi generărilor naturale, valo Şi în aceste domenii, dez niem că trebuie să se rea pentru iernat. Şi totuşi, programul de grajd s-a în ale ora:
mijloace, noi modalităţi rificarea superioară a fruc baterile au subliniat ne lizeze împrejmuirea fermei au mai rămas restante u- cheiat în timpul prevăzut. ţie a C
de a angaja cu mai mare telor de pădure, a vînatu- voia unei mai intense şi zootehnice şi a bazei fu mele probleme ce trebuie Animalelor li s-au admi Patru •
forţă şi eficienţă sindica lui, extinderea mecanizării mai consistente activităţi, rajere, să se facă mai mul rezolvate de urgenţă. Este nistrat hrana prevăzută lebre dii
tele în realizarea sarcini lucrărilor silvice, creşterea îndeosebi este vorba de tă ordine în incintă, să se vorba de centrala termică, în raţiile furajere, vacilor Telejurm
lor ce. revin silvicultorilor perfecţionarea planificării coordoneze mai bine acti care nu funcţionează încă ou lapte dîndu-li-se şi un chiderec
din judeţul nostru. productivităţii muncii etc. şi organizării acţiunilor, de vitatea cotidiană în secto- din cauza cazanelor spar- supliment de coceni tocaţi,
D asemenea, a fost ex
Cu atât mai meritoriu NI,
acest lucru, cu cit, la ni primată cerinţa unei mai finalizarea lor cu un plus
de eficienţă.
rodnice activităţi pe linia
velul unităţii, în acest an creaţiei ştiinţifice şi teh • 19,
au fost obţinute rezultate nice, calificării şi perfec VALENTIN NEAGU 19,25 I
bune la majoritatea indi grame p
catorilor : 106 la sută la Ctitorii
împăduriri, 100 la sută la aur ® :
regenerări naturale, 106,3 doric în
la sută la export, benefi Producţia fizică — Din lur
ciile — 107,6 la sută, 100 • 20,55 1
la sută la tăieri de îngri ia nivelul capacităţilor penden
jire, 135 la suită la produc ţe ale
ţia unităţilor silvice ş.a. o 21,
„Rezultatele dobîndite existente! muncito
ne situează pe un loc de lonară
mijloc în întrecerea pe (Urmaifl din pog t) ţiile celorlalţi participanţi -2i,35 (
ţară dintre inspectora la dezbateri : Mi.rcea Duşa, ţie, d
tele silvice — subli (ing Eugen Stoicoi, direc Ion Petrescu, Mi/rcea Pă- Versuri
nia Gheorghe Tomoia- voluţion
torul uzinei nr. 1). „Pro
gă, inspectorul şef. Acest ducea de fontă cenuşie a răian, Nicolae Vonica, Oc- lejurnal
tav’an Vinrtilă, alţi munci
lucru nu ne mulţumeşte, fost influenţată negativ de tori, maiştri şi ingineri derea t
pentru că poziţia deţinută nerespectarea întru totul din secţiile şi uzinele com
nu este la nivelul poten
ţialului de care dispunem. a prescripţiilor tehnologi binatului. Prin propuneri
le de îmbunătăţire a în
ce, a modului de pregăti
Tocmai de aceea, organele
şi organizaţiile sindicale re a materiilor prime, de tregii activităţi de produc Ferma 9 Aurel Vlaicu, a I.A.S. Sinieria. Adăposturi temeinic pregătite ..pentru DEVA
trebuie să se implice şi încărcarea furnalelor şi de ţie ei au dovedit interesul Iarnă, animale frumoase şi producţii mari dc lapte. Toate, rodul răspunderii cu care ntu (i
U ;
să acţioneze mai eficient neâşigurarea minereurilor major al întregului colec conducerea fermei şi colectivul dc lucrători de aici îşi fac datoria zilnic. O d,
în mobilizarea oamenilor în structura prevăzu* în tiv din C.S. „Victoria" Că Capifcini
în transpunerea în prac balanţă şi a aerului insu lău de a acţiona în conti rai oreş terii- . an im alei or. te şi de motorul electric în amestec cu borhot de A); (Mo
V:
I-U
tică a tot ceea ce ne-am flat în furnal" ' (maistrul nuare cu mai multă fer H C.A.P. .AUREL VLAI ars, al pompei de evacua sfeclă. Totuşi, producţia de genda n
propus şi putem, realiza. Pândele Miu, secţia a II-a mitate pentru realizarea CU. în linii mari, ferma re a dejecţiilor. Deşi s-au lapte care se livrează la (Flacăra]
furnale). „Nivelul scăzut produselor de bază la ni de aici a intrat în stabu strins în această vară şi fondul de stat (75—60 1 sa-ţi
mine (P,
al producţiei de energie velurile planificate şi de laţie destul de bine pre toamnă cantităţi mal mari pe zi) nu se ridică la ni Ncvski
electrică obţinută în cen bună calitate. Unele reu gătită. Spunem aceasta, de nutreţuri decît în anii velul posibilităţilor de ca rea); Li
Regina
Activitate tralele proprii a fost de şite din acest an — atin deoarece în unele adăpos precedenţi, totuşi, -la fi re dispune ferma, Sînt ne terizează
broase şi grosiere, ele nu
terminat de lipsa gazelor gerea, în unele perioade, turi, cei care au executat cesare eforturi din partea tural);
combustibile recuperate a volumului de producţie curăţenia şi văruirea pe sînt la nivelul necesaru întregului colectiv şi con lamentai
LONEA
susţinută pentru din uzinele nr. 1 şi nr. 2, planificat la secţia a II-a reţilor „au uitat" să cu lui. De aceea trebuie gos ducerii unităţii pentru rul); pi
podărite cu cea mai mare
reţe şi pînzele de păianjen
producţiei
creşterea
de
de fiabilitatea slabă a in furnale şi turnătoria de ce atîrnau pe tavan. Da grijă. Dacă în ce priveşte lapte marfă. de soar
ANINOd
creşterea stalaţiilor energetice, pre cilindri — demonstrează că n>u avem ce reproşa a- — serii]
cum şi de nefmalizarea u- că siderurgiştii din Călan supra modului în care s-a Din cele relatate sc poate vedea că în fermele resc);
torul
nor lucrări de investiţii, dispun de serioase rezer derulat programul de grajd zootehnice surprinse în ra idul nostru (cu excepţiile zat);
producţiei dintre care cea mai im ve care trebuie valorifica (început la timp şi îndea consemnate) pregătirile p entru iernatul animalelor soarelui
portantă rămîne aceea de te deplin, în aşa fel in proape coordonat de ingi au fost finalizate la timp şi cu răspundere, progra- GURABj
ascunsă
(Urmore din pog. 1) creştere a capacităţi’ de cit anul 1989, anul Con nera Elisabeta Iureş, şefa mul de grajd s-a desfăşu rat In condiţii optime, în ORAŞTI
prezenţa şefilor de ferme
tratare a apei de la C.E.T. gresului al XlV-lea al fermei), nu acelaşi lucru şi a personalului de spe Colombo
de energie electrică, mai nr. 2" (ing. Virgil Moro- partidului şi al celei de a îl putem spune despre fe cialitate. curi Sn
GEOAGI
cu seamă că, în 1989, I.E. şan, directorul uzinei nr. 45-a aniversări a eliberă lul în care se gospodăresc In continuare, organe le şi organizaţiile de partid pe com
Haţeg are sarcina mobili rii patriei, să margheze nutreţurile. In baza -fura din comune, consiliile po pulare şi conducerile co cultură
zatoare de a pulsa în sis 4 ). Aceeaşi tentă autocritică saltul cantitativ şi calita jeră, aproape fiecare şiră lective din unităţi trebuie să se implice cu toată tarea
temul energetic naţional a caracterizat şi interven tiv atît de aşteptat. de paie era începută la energia în vederea bunei desfăşurări a activităţii HAŢEG
cia); B
475 milioane kWh. în pe ambele capote, numeroşi din zootehnie, pentru spo rirea continuă a producţii- iubire ■
rioada care a mai rămas baloţi se aflau pe jos, căi lor dc lapte. CAL AN
mori
pînă la sfârşitul anului ac tură şl
ţionăm pentru producerea Românit
maximului de energie e- Corsarul
Cineva
lectrică, în conjunctura hesfp tl
hidrografică a acestei pe
rioade, lipsită de precipi
taţii şi, deci, cu niveluri
foarte scăzute în lacurile
de acumulare. Avem, de fi Pentri
rece
asemenea, în atenţie ridi f^întul
carea indisponibilităţilor ţrttâ la :
vest. a
de putere ale hidroagre- ni mo vi
tre mir
gatului nr. 2 de la C.I-I.E. grade,
Retezat., Toţi cei care lu între A
mal ric
crăm în hidrocentralele de deal. Ii
va sem
pe Rîu Mare depunem e- La ni
forturi insistente pentru a domina
cor ma
da ţării cit mai multă e- modera
C.A.P. Romos. Cantităţi mari dc nutreţu ri, aşezate în ordine de ...In contrast, iată un aspect din furaje rla c.A.P. Aurel Vlaicu,
nergie electrică, obţinută plină şi bine gospo dărlte — iată cum arată baza furajeră a acestei u- din care se vede cu m înţelege conducerea fer mei şi a unităţii să-şi gos ceaţă,
dură.
nităţi. podărească nutreţur ile strînse pentru iarnă.
cu costuri cit mai reduse.
