Page 50 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 50
Conferinţe pentru dare de seamă şi alegeri ale sindicatelor
PRO! FTAPI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAj
Eficienţă sporită întregii activităţi
în cadrul conferinţei Mircea Sevcenco, Aristotel iectare şi 120,3 la su.tă la
pentru dare de seamă şi Pîrvănescu, Traian Iones- microproducţie.
IlUOHUl HUUUOUR alegeri a organizaţiei sindi cu, Mirela Paul, Liana Ve- Desigur, aceste rezulta
cale de la I.C.I.T.P.L.C.I.M. sa, Pavel Tira, Nicolae te pun în lumină şi efor
Deva, în spiritul Tezelor Zăvoiarau — au reliefat o turile comitetului sindica
din aprilie, a fost analizată serie de rezultate bune, de tului, ale grupelor sindica
cu responsabilitatea cuveni împliniri ale colectivului le pentru perfecţionarea
tă complexa activ* ta te des înregistrate de la alegerile formelor şi metodelor de
făşurată de cercetătorii de precedente. înscrierea uni muncă, pentru sporirea
veni pentru permanenta tăţii între cele de profil contribuţiei lor la trans
ORGAM flt COMITETULUI JUDtTtAM HUMEDOflBfl Al P.C modernizare a utilajelor fruntaşe pe ţară relevă o punerea în practică a răs
punderilor încredinţate în
SI AL C O R I S I I I U L U I P O P U L A U J U D E T E A şi instalaţiilor, a tehnolo muncă rodnică, căutări organizarea activităţii de
continue ale oamenilor de
giilor de extracţie şi pre
parare a minereurilor, per aici de a se ridica la înăl cercetare, inginerie tehno
fecţionarea organizării pro ţimea cerinţelor puse de logică, proiectare şi mi
Anul XL, nr. 9 640 MARJI, 15 NOIEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani ducţiei şi a muncii ş.a., partid în faţa cercetării croproducţie. S-a arătat, în
toate vizînd dezvoltarea ştiinţifice. O reflectă, de acest context, că a fost
bazei de materii prime a altfel, şi realizarea, în pe mai bine folosit cadrul
economiei naţionale. rioada analizată, a princi oferit de adunările gene-
Darea de seamă prezen palului indicator — pro
tată, cei care au partici ducţia marfă vîndută şi VALENTIN NEAGU
pat la dezbateri — Gheor- încasată: 110 la sută —
ghe Miliai, Mihai Visirin, în cercetare, 118,5 în pro (Continuare In oot; o 2-a)
Aauiian generale ale oamenilor muncii
Angajare fermă, responsabilă
pentru obţinerea unor rezultate
superioare în producţie
Asupra relevării aspec şi al dezbaterii sarcinilor întîmpinate în derularea
telor pozitive ale activită- de plan pe anul viitor l-a activităţii productive, lipsu
tăţii colectivelor din uni constituit inestimabilul bu rile manifestate în munca
tăţile aflate în componen chet de idei şi concepte organelor colective de con
ţa Centralei industriale si cuprinse în Tezele din a- ducere şi sindicale do la
derurgice Hunedoara nu prilie pentru apropiata toate nivelurile.
s-a insistat prea mult în Plenară a C.C. al P.C.R., în luările la cuvînt, Va-
timpul desfăşurării recen orientările şi indicaţiile sile Andraş şi Constantin
tei adunări generale a oa formulate do secretarul Mazilu, reprezentînd co Noi blocuri do locuinţe pe bulevardul Dacia din Hunedoara.
menilor muncii, chiar da general al partidului, tova lectivele de oţelari şi la- Foto N1COLAE GHEORGHIU
că la unii indicatori de răşul Nicolae Ceauşescu, minatori din C.S. Hune
bază, cum ar fi exportul, doara, au exprimat în nu
realizările obţinute în 10 mele tuturor colegilor Programele prioritare şi speciale în preocupările consiliilor populare
luni din acest an sînt cu Centrala de muncă hotărîrea lor
adevărat remarcab'le (111 nestrămutată de a face tot Răspundere pentru toate domeniile
la sută — n.n.j. Aceasta, industrială ce ic stă în putinţă pen
datorită faptului că parti siderurgică tru a întîmpina Plenara
cipanţii la lucrările foru Hunedoara C.C. al P.C.R. cu rezultate ce privesc dezvoltarea comunei
mului auloconducerLi mun cît mai bune în producţie,
citoreşti s-au dovedit in să îndeplinească exemplar „Programul do măsuri Programul alcătuit la rării pe lîn.gă fiecare
teresaţi, în primul rînd, la forumurile de partid şi sarcinile de plan pe tri pentru punerea în valoare nivel de comună cuprinde C.A.P., crescătorii de ie
a resurselor locale în sco
de găsirea unor soluţii ale democraţiei muncito mestrul IV şi întregul an pul dublării pînă în 1990 măsuri ca : dezvoltarea ca puri de casă la liceul a-
care. să ducă la creşterea reşti, revoluţionare din a- 1988. Angajante şi respon a producţiei industriale pacităţilor existente de groinidustrial, cantonul
accentuată. în perioada ca cest an. sabile au fost şi interven mici şi prestărilor de ser semiindustrializare a le pastoral şi C.P.A.D.M., o
gumelor şi fructelor, ca şi
secţie complexă de con
re a mai rămas din acest Demn de remarcat spi ţiile celorlalţi participanţi vicii" se bucură de aten a secţiilor de cojocărie a strucţii de locuinţe şi al-
an şi în 1989, a cantită ritul critic şi autocritic, la dezbateri, între care ţia cuvenită din partea consiliului popular comu lole.
ţii şi calităţii producţiei, exigenţa cu care a fost Liviu Ciubucă, Anton Fi- Consiliului popular comu nal, de confecţionat pla-
Iată, deci, un „pachet"
la eliminarea neajunsuri tratată problematica deo lipescu, Pândele Miu, Dan nal Il-ia, a biroului său e- pume a C.P.A.D.M., de de măsuri a căror substan
lor care mai grevează în sebit de complexă a rit Răduţ, Aurel Benescu, Mir xecutiv. Tovarăşul Traian tricotaje a cooperaţiei meş ţă, în ceea ce priveşte e-
că asupra obţinerii unor micităţii şi calităţii pro cea Duşa, Alexandru Rus. Iuga, secretar adjunct al teşugăreşti ; înfiinţarea de valuarea posibilităţilor lo
rezultaţe pe măsura realu ducţiei în fiecare dintre Zcnovia Teu-şan, cu toţii comitetului comunal de secţii noi, în special în cale are forţă de convin
lui potenţial uman şi teh cele trei* unităţi apa.rţinînd apreciind ca întru totul partid, membra al birou cadrul cooperativelor agri gere. Co materializare au
nic existent în combinate centralei, Atît raportul realizabile sarcinile mobi lui executiv al consiliului cole de producţie: o sec ele în viaţa economică a
popular comunal, ne spu
le siderurgice din Hune prezentat de ing. Sabin lizatoare ce revin Centra nea : „Nu este sesiune sau ţie de cioplit piatră şi comunei, acum, în cel de
marmură la C.A.P. Bretea
lei industriale siderurgice
doara şi Călan. precum şi Faur, preşedintele consi şedinţă a biroului execu Mureşană, una de cozi de
îh: întreprinderea de fier liului oamenilor muncii al MIRCEA DIACONU tiv în care una din pro unelte, la C.A.P. Sîrbi. de ION CIOCLEI
Viahiţa. Fundameratul trai centralei, cît şi participan blemele supuse analizei să confecţionat mături de sorg
nic al analizei activităţii ţii la dezbateri au eviden nu se refere la prevede şi nuiele la C.A.P Ilia,
extinderea ei.upercăriei la
rile unuia dintre aceste
desfăşurate în anul curent ţiat deschis neajunsurile (Continuare In pag o 2-a) programe". C.P.A.D.M., rotărid şi fie (Continuare in pag o 2 ol
Perfecţionarea pregătirii profesionale, ştiinţifice şi tehnice -
cerinţă esenţială pentru toţi lucrătorii din agricultură
în repetate rînduri, se re pentru organele şi or unitate, un.de se pune ac rea experienţei înaintate
cretarul general al parti ganizaţiile de partid de la centul pe însuşirea noilor a formaţiilor şi unităţilor
dului, tovarăşul Nicolăe sate, pentru organele agri tehnologii de lucru şi pe fruntaşe, a metodelor de
Ceauşescu, a subliniat ne cole judeţene, care trebuie aplicarea lor în practică, lucru intensive de cultiva
cesitatea perfecţionării să asigure desfăşurarea în există o relaţie directă în re a pămîntului şi de creş
pregătirii profesionale, cele mai bune condiţii a tre ridicarea nivelului pre tere a animalelor, dezide
ştiinţifice şi tehnice a tu acestor forme de perfec gătirii profesionale a coo rat ce trebuie să-şi găseas
turor lucrătorilor din agri ţionare a pregătirii profe peratorilor şi mecanizato că materializare şi în ce
cultură, ca o cerinţă e- sionale. Experienţa u-nor rilor, perfecţionarea cu lelalte unităţi agricole ale
senţia.lă pentru înfăptuirea judeţului nostru.
obiectivelor noii revoluţii Pentru a răspunde aces
agrare, care impune trans ÎNVĂŢĂMÎNTUL AGROZOOTEHNIC tor cerinţe este necesar ca
formarea a însăşi modului în noul an de pregătire,
de gîndire, de muncă şi ce se desfăşoară pe tot
viaţă al locuitorilor sate unităţi agricole coopera noştinţelor ştiinţifice şi parcursul anului agricol,
lor. Răspunzînd unor ast tiste, asociaţii şi ferme de tehnice ale specialiştilor să fie înlăturate orice ma
fel de imperative, organi stal, între care se deta şi rezultatele de producţie nifestări de formalism şi
zarea temeinică a învăţă- şează cele din Romos, De şi economico-financiare superficialitate. Potrivit
miratului agrozootehnic de va, Hărău, Orăştie, Rapol- înregistrate. programului stabilit. înce-
masă, precum şi a cercu tu Mare. Geoagiu şi alte Producţiile superioare la pînd din 15 noiembrie pî
rilor de studii şi dezbateri le, demonstrează că acolo hectar şi în sectorul zoo
I.M.M.R. Slmerla. Numeroase elemente pot li recondi nă la 28 februarie se vor
ţionate şl rofolosite apoi Ia repararea vagoanelor cisternă pentru- cadrele de condu unde învăţămîn.tului agro tehnic pe care le obţin an dezbate 10—12 teme înso
şi do marfă. în imagine aspect do la atelierul de reparaţii cere şi a specialiştilor din zootehnic i se imprimă un de an unităţile citate au ţite de demonstraţii. în
tampoane, unde sînt recuperate asemenea piese. agricultură reprezintă 6 caracter concret, legat de la bază preocuparea sta
sarcină de mare răspunde activitatea productivă din tornică pentru generaliza (Continuate in pag o 2 a)