Page 51 - Drumul_socialismului_1988_11

Pac,. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR-

întreaga activitate — subordonată Eficienţă sporită întregii activităţi

(Urmare din pag. 1) prie, productivitatea mun­ vedeşte, între altele, fap­
dezvoltării conştiinţei socialiste rate, şedinţele de birou şi cii şi acordarea de asis­ tul că iniţiativa „Fiecare i INE]
tenţă tehnică.
cadru
tehnico-ingineresc
ra conn
învăţămînlul politico-ideo- Cu toate aceste rezulta­ şi de specialitate să re­ ducţla de
Activitatea cultura-l-edu- proceselor economice", mul marilor prefaceri ale logic de masă pentru an­ te, intr-un spirit de exi­ zolve anual col puţin o In reţear
ocupă
ui:
catîvă, se subliniază în „Noul în informatică" şa. patriei", „Sarcini ce revin gajarea şi implicarea genţă şi responsabilitate, problemă tehnică sau de' i>„, ducţie
Tezele din aprilie, trebuie Prin toate aceste cursuri industriei extractive în membrilor grupelor sindi- în cadrul conferinţei au organizare a producţiei şi secţia d
să aibă permanent în cen­ ca şi prin cele pe teme lumina documentelor de ,cale la soluţionarea şi re­ fost subliniate şi unele a muncii în afara sarcini­ pietroi
nparţlnin
trul său dezvoltarea con­ de legislaţie, moral-civice, partid", dezbaterea „Revo­ zolvarea unor probleme de lipsuri, neajunsuri, care lor de serviciu" nu-şi do­ popular
ştiinţei patriotice a oame­ sanitare, materialist-ştii n- luţia tehnico-ştiinţifică — reală valoare practică trebuie să se regăsească vedeşte încă eficienţa. Aşa chează u
nilor muncii, a mîndriei ţifico sau pedagogice se productivitate, calitate şi pentru mineritul judeţului. cu precădere pe agenda se explică şi realizarea Lucrători;
faţă de cuceririle noastre urmăreşte modelarea pro­ eficienţă", colocviile de is­ De asemenea, criteriile în­ de lucru- a sindicatelor. doar cu puţin peste jumă­ credlnţat
portantă
revoluţionare, In acest filului omutu.i nou. torie şi cadranele po­ trecerii socialiste, modul S-a insistat asupra nece­ tate a obiectivelor stabili­ meuzilor
sens, Centrul de cultură Formarea patriotismului litice". de organizare şi desfăşu­ sităţii întăririi colaborării te a fi finalizate în peri­ prinderea
le
şi creaţie „Cin tarea Româ­ socialist, revoluţionar se Şi activitatea culturală rare a acesteia au fost şi între cercetare şi proiec­ oada analizată. Aşa se ex­ meria unele
tru
niei" Petroşani organizea­ realizează prin întreaga a aşezămîntuiui se subor­ simt mai bin.e ancorate în tare, între laboratoare şi plică şi numărul mic de tante dii-
ză o variată gamă de ac­ activitate cultural-educa- donează aceluiaşi dezide­ soeciificul şi sarcinile oa­ ateliere, această conlucra- cadre tehnico-inginereşti Ua se ac
ţiuni educaţionale. tivă desfăşurată, de Cen­ rat — dezvoltarea conşti­ menilor. Argumente : de­ . re dînd viaţă şi consisten­ antrenate în cadrul ini­ do aeeasl
Universitatea cultural- trul de cultură şi creaţie inţei patriotice. O contri­ păşirea angajamen telor ţă muncii cercetătorilor, ţiativei.
ştiiinţifică, deschisă recent, buţie însemnată în forma­ privind realizarea unor aducin-d operativ în pro­ Sînt doar cîteva proble­
se constituie prin cele 45 rea oamenilor în spiritul tehnologii noi . sau îmbu­ ducţie idei novatoare, mă- me asupra cărora s-a stă­ Fel
de cursuri teoretice şi 12 Aşezămîntul răspunderii şi hotărîrii de nătăţite, atragerea in cir­ tcrializînd eforturi şi stră­ ruit în conferinţă şi care
cercuri tehnico-aplicatiive, de cultură — a participa la ridicarea cuitul economic a noi ză­ danii, care, altminteri, ră­ vor trebui să se afle mai • 19,1
intr-un eficient mijloc de materială şi' spirituală a căminte, în obţinerea de nim doar pe hîrtie. concret şi mai eficient în 19,25 A
educare revoluţi onar-pa- centru al educaţiei oraşului lor au microspec- produse noi, modele şi Mult sub potenţialul o- munca de fiecare zi a co­ a înecai
triotică. Prin forţa lcr e- patriotice, tacolele susţinute la locu­ prototipuri, precum şi la xistent este şi indicele de mitetului sindicatului nou mico-fint
ducativă se remarcă cursu­ rile de muncă sau în că­ producţia industrială pro­ creativitate. Aceasta do­ ales. Rolul fa
rile care au ca tematică revoluţionare minele muncitoreşti de tatea m
„Din gîndiirea social-poli- brigada artistică şi grupul Teatru 1
ti-că a tovarăşului Nicolae satiric. De altfel, prin re­ de Neli
Ceauşescu", „Concepţia se­ „Cîntarea României" Pe­ pertoriul lor, toate cele 23 mi eră p<
cretarului general al parti­ troşani. „Sub genericul de formaţii cu care s-a tează : ■!
dului despre soluţionarea „Pentru patrie şi partid" înscris aşezămîntul în ac­ Raluca
.problemelor lumii contem­ — ne relata Ion Dulămi- tuala ediţie a Festivalului Alexandi
porane", cele care abor­ ţă, directorul centrului — naţional „Cîntarea, Româ­ ru, Răzv
dează probleme de politi­ organizăm, în toate uni­ niei" răspund aceloraşi im­ Verbiţch
că internă şi externă a tăţile economice şi insti­ perative ed ucaţ ioitolc. e 21,10
partidului şi statului nos­ tuţiile municipiului, ac­ Dezvoltarea dragostei de dere p:
tru, despre politica de pa­ ţiuni cu o largă arie edu­ patrie, a răspunderii pen­ ţionară
ce a României sau de is­ cativă, care vizează for­ tru edificarea prezentului pentru \
torie. Şi pentru că for­ marea multilaterală a per­ .şi viitorului ei stă perma­ • 21,35
marea la oameni a spiri­ sonalităţii umane. Prin va­ nent în centrul întregii ->atri<
tului revoluţionar în mun­ lenţele lor educative s-au activităţi politico-educati- «al «
că presupune înarmarea remarcat: simpozionul ve şi cultural-a rtistice a rea pro
lor cu noutăţi in domeniul „Partidul — centrul vital aşezăm în (ului petroşănean.
informaticii, a!l conducerii al naţiunii noastre", masa Permanentă va trebui să ®’“-'<SSS
proceselor economice, mai rotundă „Fericirea şi dem­ fie şi preocuparea pentru Jilţ
ţnulte cursuri sînt pe teme nitatea umană în societa­ calitatea manifestărilor, de
. de producţie : „Valorifica­ tea socialistă bazată pe ca depinzînd eficienţa ac­ DEVA:
rea rezervelor de huilă", muncă şi creaţie", expu­ tivităţii educative. leva rd ul
„Tehnici de conducere a nerile „Valea Jiului în rit­ VIORICA ROMAN trla); P
(Arta);
Iii spori
DOAliA
familie
Grădiniţa
eu
program
prelungit
„Vii­
Angajare fermă, Răspundere pentru toate domeniile torul- din I.upeni. In imagine, „grupa mare» îndrumată ile A); Det
din
cartierul
dia (Mo.
educatoarea Mărioara Vlădulcscu.
Foto ALEXANDRU TATAR -tul str;
'.-ETRO.Ş
ce privesc dezvoltarea comunei ring) I
responsabilă (Urmare din pag. 1) consiliului popular comu­ miile (7
ine rarii
Desigur, nici la Ilia nu
(Unirea)
nal, care funcţionează cu merge totul „ca pe roate" Perfecţionarea periculo
VULCAI
(Urmare din pag. 1) bune rezultate. A deschis în ceea .ce priveşte înfăp­ ganului
în schimb o secţie de ban­ tuirea prevederilor din pregătirii profesionale LONEA
imperiu!
Hunedoara în cel de al al treilea un de aplicabi­ daje de mină, prefabrica­ programele prioritare şi TRILA :
patrulea an al actualului litate al programului com­ te din beton, prim care va­ speciale. C.P.A.D.M., de e- (Muncit-
plan cincinal. în acest plex la care no referim ? lorifică agregatele locale. xemplu, a avut o crescă­ (Urmare din pag. 1) velor n-oii revoluţii agra­ SA: Sar
scop au fost formulate Secţia de industrializa­ Şi pentru ' că r „vadul" de torie de ciuperci. în loc re, întărirea spiritului de cltoresc)
propuneri valoroase, care re a legumelor şi fructelor solicitări e bun, o secţie să se dezvolte... în schimb, raport de profilul coreu­ ordine şi disciplină în deţi ca-
BRAD:
au îmbogăţit programul a fost reu-tilată in vede­ asemănătoare a deschis C.A.P. Bretea Mureşană a lui, iar din luna martie muncă, mobilizarea tutu­ sr -((5
unitar de măsuri poiitico- rea creşterii productivită­ Complexul intercooperatist organizat asemenea pro­ se va trece la instruirea ror resurselor, a întregu­ n ÎE
seu.a
organizatorice şi telmico- ţii muncii şi diversificării de vaci pentru lapte de la ducţie po spaţii restrînse, practică în cîmp şi la fie­ lui potenţial uman şi ma­ corduri, c
oconomice adoptai de a- producţiei. Secţia de pre­ Bacea. Pe lingă acesta cu mijloace simple şi ob­ care loc- de muncă. Acti­ terial în vederea creşterii (Flacăra;
dunarea generală a . oame­ lucrare a pieilor a fost di­ funcţionează şi o secţie de ţine rezultate economice vităţile cercurilor vor a- producţiei agricole şi efi­ Vînători
Irul
de
nilor muncii. Se află în­ versificată. astfel incit ce­ construcţii şi nu vedem în bune. N-au complicat lu­ vea loc săplătnînal, joia cienţei acesteia. Evident, ţie „Cin
scrise aici căii ferme de tăţeanul aduce materia asta nimic rău. crurile, le-au simplificat; sau vinerea, cuprinzînd de maximă însemnătate HAŢEG
acţiune pentru asigurarea primă şi, dacă doreşte, Multe lucruri bune s-ar fără plam de forţă de mun­ obligatoriu la pregătire pe este ca punctele de docu­ (Dacia);
condiţiilor materiale pen­ pleacă cu haina de blană putea spune despre înfăp­ că, fără plan suplimentar toţi ţăranii cooperatori, mentare politico-ideologice Song n
LAN : :
tru realizarea planului la sau piele confecţionată tuirea programului com­ de retribuţie, fără plan de mecanizatorii, lucrătorii şi tehnico-agira-re, locurile baţil (C
cocs, fontă, oţel şi lami­ după comandă. La secţia plex de măsuri. Important aprovizionare cu miceliu din I.A.S, şi din unităţile de desfăşurare a activită­ şl cr
Romănl
nate, creşterea accentuată de confecţionat plăpumi este că iniţiativele nu s-au ' de la alţii şi aşa mal de­ apa-rţiinîrad ministerelor in­ ţilor cercurilor agrozoo­ Galax i
a productivităţii muncii, s-au extins spaţiile de pro-' împotmolit în scheme or­ parte. Au marfă, au des­ dustriei alimentare, con­ tehnice, să fie dotate cu Un oas
îmbunătăţirea substanţială ducţie şi, în c-onsecinţă, a ganizatorice preconcepute. facere, au Venituri. Aceas­ tractării şl achiziţionării materiale bibliografice şi mina).
a nivelului tehnic şi cali­ crescut producţia. „Nu s-a făcut aici pentru ta înseamnă să gîndeştv produselor agricole, eco­ didactice necesare, cu tot
tativ ai producţiei, redu­ C.A.P. Bretea nu a în­ că la preconizarea . măsu­ elastic în privinţa înfăp­ nomiştii şi contabilii din ceiea ce se cere pentru a
cerea consumului de ma­ fiinţat o secţie de prelu­ rii s-aii apreciat , eronat tuirii programelor specia­ unităţi. Pentru locuitorii realiza o eficienţă ridicată
1
terii prime, materiale, com­ crare a pietrei şi marmu­ posibilităţile. Dar s-a fă- le. Şi la Ilia se face do­ satelor din zonele de deal a cursurilor.
bustibil şi. energie, dimir rei. Nici nu avea rost., de . ciut dincolo, unde acestea vada unui asemenea mod şi munte sînt constituite Itozul:
nua-rea cheltuielilor de vreme ce cercuri cu profil mixt, ac­ Atenţie deosebită trebuie 13 nole
producţie, sporirea compe­ tivităţile lor programate acordată, de asemenea, Extr.
Extr.
titivităţii metalului hune- avînd . loc la centrele de perfecţionării pregătirii 44;
dorean pe piaţa externă. cultură, şi creaţie „Cînta­ ştiinţifice şi tehnice a ca­ Extr.
Nu oîu fost omise măsuri­ rea României". Distinct se drelor de conducere şi 32, 8.
Fond
le privind realizarea şi pu­ organizează activităţi — specialiştilor în cadrul r,66 417
nerea în funcţiune a noi expuneri şi demonstraţii cercurilor de studii şi dez­ lot, rep
capacităţi de producţie, practice cu membrii C.A.P. bateri ce au fost Stabilite,
modernizarea celor exis­ care lucrează în industrie astfel incit şi acestea să-şi
tente, generalizarea unor şi în alte sectoare neagri­ regăsească eficienţa în în­ VJR
tehnologii de vîrf, asimi­ cole. făptuirea neabătută a pro­
larea şi producerea de noi Important de relevat gramelor de dezvoltare a
Pcnti
mărci de oţel carbon este că pentru a asigura agriculturii judeţului, in Intra i
aliat şi inoxidabil pentru un bun climat de însuşire însuşirea şi promovarea răcire
ccn tr a lele atom oelcc triee. şi aplicare a noilor cu­ umui stil de muncă revo­ va fi
Vor ni
Cunoscută fiind capaci­ noştinţe menite să deter­ luţionar în întreaga acti­ ţii mi>
tatea de acţiune a comu­ mine un salt calitativ in vitate din agricultură. Or­ In prii
niştilor, a tuturor celor ce întreaga activitate din a- ganele şi organizaţiile de valului
îşi desfăşoară activitatea gricultură, obţinerea în partid de la sate şi din modert
nordic.
în cadrul C.I.S. Hunedoa­ anul viitor, aşa cum a- ce­ unităţile agricole sînt che­ Intensi
ra, participanţii la aduna­ rul secretarul general al mate să îndrume şi să pînă 1:
re s-au angajat să facă partidului, t o v a r ă ş u l controleze îndeaproape mo- t peratu
cup rin
din 1989 anul celor mai Nicolae Ceauşescu, a celor dud cum se desfăşoară şi mir
bune realizări obţinute pî- mai mari recolte, condu­ perfecţionarea pregătirii cele n
nă acum, omagiind în a- cătorii cercurilor şi toţi profesionale a lucrătorilor grade
Izolat
cest fel al XlV-lea forum cursanţii trebuie să dove­ din agricultură, să mili­ ţă şl
suprem aii comuniştilor dească interes, exigenţă şi teze activ pentru ridicarea mineţi
români şi .aniversarea a preocupare pentru ca fie­ rolului acestei forme do
patru decenii şi jumătate care lecţie şi dezbatere să pregătire ■ în valorificarea
de la victoria revoluţiei aibă un conţinut intere­ tuturor rezervelor de creş­
de eliberare socială şi na­ a Sini.'iii. Pe (impui zilei, tineretul, bovin este scos sant, bogat, atractiv, să tere a producţiei Vegetale
beneficiază de aer,
ţională, antifascistă şi an.ti- iulie si abundentă. ultimele raze de soare ale lui noieni- vizeze măsuri practice şi animaliere, a eficienţei
imperialistă. pentru realizarea obiecti- muncii din agricultură.