Page 53 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 53
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI MR 9 640 # MARŢI, 15 NOIEMBRIE 1933
C.I.R.E. BUCUREŞTI
ÎNCADREAZĂ
SESIUNEA ADUNĂRII .-----------------
_ PARIS. - In localita ■ PARIS. - La Epinay bune de muncă, de trai şi în condiţiile legii, prin I.R.E. Deva, pentru
GENERALE A O.N.U. tea Nanterre, din apropie s-au încheiat lucrările Con învăţătură. Forţele poli Colectivul de cercetare proiectare Deva
rea Parisului, s-au înche ferinţei naţionale a Parti ţiei au intervenit cu bruta
iat' lucrările Conferinţei dului Socialist Francez in litate, in încercarea de a
Intervenţia naţionale a Partidului Co cadrul căreia delegaţii au bloca marşul demonstran ® un inginer electronist, cu stagiul în
munist Francez — trans dezbătut probleme referi ţilor spre centrul oraşului. J producţie de cel puţin 3 ani.
reprezentantului mite agenţia TASS. Circa toare la strategia P.S.F. în Au fost operate numeroă- j
1 000 de delegaţi din toa vederea alegerilor munici se arestări. -
ţării noastre te federaţiile departamen pale ce se vor desfăşura Informaţii suplimentare se pot lua la te
tale ale P.C.F. au dezbă in Franţa, în primăvara ■ BRUXELLES. - Toate j lefon 15750, interior 158, 159, 160.
NAŢIUNILE UNITE 15 tut probleme legate de anului viitor. La încheie navele militare belgiene i
(Agerpres). ■—■ în cadrul situaţia actuală din Fran rea lucrărilor a fost reafir din zona Golfului au fost I
dezbaterilor din şedinţa ţa şi sarcinile ce stau mată dorinţa P.S.F. privind retrase — a anunţat, ofi-!
plenară a Adunării Ge in faţa partidului în pe unitatea stîngii, precum şi cial, fa Bruxelles, Ministe
rul Apărării al Belgiei, I
necesitatea de a se ac
nerale a O.N.U la punctul rioada următoare. In în ţiona pentru alianţe cu transmite agenţia TASS. ' j DEPOUL C.F.R. SIMERIA
„dreotul popoarelor la cheierea lucrărilor a luat centriştij la viitoarele a- Belgia trimisese în re- |
pace", reprezentantul per cuvîntul secretarul' general legeri municipale — infor giun-e, in septembrie anul > ÎNCADREAZĂ
manent al ţării noastre a aii partidului, Georges mează agenţia EFE. trecut, două dragoare de I direct sau prin transfer :
Marchais, care a relevat,
prezentat pe larg concep printre altele, că P.C.F. mine şi o navă de spri- , • lăcătuşi, electricieni, electromecanici
ţia României, a preşedin jin, precizează agenţia. |
joacă un rol tot mai im
telui Nicolae Geauşescu cu portant în societatea fran ■ WASHINGTON. - In j şi mecanici maşini utilaje; cu stagiul mili
privire la făurirea urnei ceză, iar o confirmare a Statele Unite a fost avan- I tar satisfăcut, vechime minimă 2 ani în pro
lumi a păcii şi securităţii, acestui fapt o constituie satâ o nouă versiune a ' ducţie, pentru şcolarizarea în funcţia de me
a unei largi cooperări in primirea în nodurile parti B BONN. — In oraşul cauzelor morţii celor şapte |
dului, de la începutul a- canic ajutor locomotivă.
astronauţi aflaţi la bordul ■
ternaţionale între toate nului, a 60 000 de noi vest-german Hamburg, au navetei spaţiale Challen- I © 2 avizeri, retribuţia tarifară de înca
popoarele, a afirmării şi membri. început lucrările sesiunii ger, în momentul exploziei ,
de toamnă a Adunării
respectării indSuendenţei Atlanticului de Nord, la acesteia în ianuarie 1986. i drare, conform Decretului nr. 206/1988, în
B BERNA. - I n cu vin-
şi suveranităţii statelor, a tarea rostită la sărbătoa care participă circa 190 Astfel, se pleacă de la ' tre 2248—2317 lei.
dreptului fiecărui popor rea sâptămînaluluii ,.Rea- de parlamentari din 16 premisa că explozia na a j
de a-şi decide singur soar lites", secretarul general ţări ale N.A.T.O. în cen dus la pierderea ermeti- I
citaţii capsulei de coman- j
dezbaterilor
atenţiei
trul
ta. de a trăi în pace şi a al Partidului Muncii din se află probleme privind dă în care se aflau as- ]
se putea dezvolta conform Elveţia, Jean Spielmann, tronauţii şi că ej au trăit - ÎNTREPRINDEREA „MARMURA" SIMERIA
s-a pronunţat în favoarea strategia, opţiunile mili
propriilor sale aspiraţii. continuării neîntîrziate a tare şi politice ale ţărilor- încă 2,5 minute peste cele I str. Cuza Vodă nr. 24,
în acest context, s-a membre, ca şi unele pro 72 de secunde ce au tre
procesului de dezarmare cut de la start pînâ în ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
subliniat că salvgardarea nucleară. In prezent, a bleme ale dezarmării şi momentul tragediei. Cauza
păcii este principalul o- spus el, trebuie să fie controlului asupra arma morţii; ar fi constituit-o im © 5 paznici, absolvenţi ai învăţămîntului
mentelor, atît în domeniul
biectiv al omenirii şi că, făcut totul pentru a se e- armelor nucleare, cit şi al pactul puternic cu apa. de 8—12 clase
în actualele condiţii, fie limina pentru totdeauna celor convenţionale. avind în vedere că modulul cu stagiul militar satisfăcut şi domiciliul în
care ţară, mică sau mare. pericolul de catastrofă nu de comandă s-a lovit de
poartă răspunderea pen cleară. Totodată, J. Spiel- §3 SEUL. - Circa 40 000 suprafaţa oceanului cu o oraşul Simeria sau localităţile învecinate.
rnann a relevat necesitatea de oameni ai muncii, stu viteză de circa 320 de
tru destinele păcii mon găsirii unor soluţii echi denţi şi reprezentanţi ai kilometri pe oră. Dacă lo încadrarea şi retribuirea se fac în con
diale, poate şi trebuie să cercurilor opoziţiei au par vitura nu ar fi fost atît formitate cu prevederile Legii nr. 57/1974
contribuie activ la slăbi- tabile la problemele eco ticipat la o amplă mani de puternică, astronauţi' republicată, Legii nr. 1.2/1971.
. rea încordării internaţio nomice şi sociale cu care festaţie organizată la Seul, ar fi putut supravieţui — Informaţii suplimentare la biroul P.I.R. al
nale şi la instaurarea unor se văd confruntate ţările- cerînd democratizarea vie a apreciat un expert al
ţii sociale, condiţii mai
N.A.S.A,
relaţii de încredere între | în curs de dezvoltare. întreprinderii,-telefon 956/60851 — Simeria.
popoare. »■
„La fiecare trei zile scad rapid. Ţărilor sub jutor suficient de mare Observatorii guverna
dezvoltate le este tot mai pentru a se asigura au- mentali au minimalizat I.C.S. MĂRFURI INDUSTRIALE DEVA
o Hiroshima greu să obţină împrumu toaprovizionarea şi a se la început problema, în-
silenţioasa" turi avantajoase. Mijloa înlătura foametea ; cercînd să dea viiha pe A N U N Ţ Ă
cele care ar fi necesare — dacă s-ar investi rolul agitatoric al P.C.F.
La fiecare trei zile, în pentru dezvoltarea eco două treimi din cheltu Dar explicaţia s-a dove
lumea a treia explodează nomiilor naţionale ale ţă ielile militare în dome dit insuficientă. Căci mi în ziua de 25 noiembrie 1988, ora 10,
o bombă atomică: la rilor din lumea a treia nii civile, s-ar putea crea litanţii, fie că sînt mal în incinta Magazinului universal „Ulpia", la
Hiroshima şi-ău pierdut se scurg . sub formă de 170 de milioane locuri aproape de Partidul Co
viaţa 120 000 de persoa- dobânzi şi rate de amor de muncă în ţările în munist sau de Partidul cofetăria de Ia etajul III, va avea loc
ne, în decurs de 72 de tizare într-o măsură ca curs de dezvoltare şi 10 Socialist, nu fac decît să :
ore, în Asia, Africa şi A- re depăşeşte veniturile. milioane în ţările capita se alăture agitaţiei gene licitaţia publică la un număr de 8 auto
merica Latină tot atâtea în Condiţiile actuale, liste industrializate afec rale, simbolizate de lun
persoane mor de foame. problemele care confrun tate de şomaj. ga grevă a Liceului turisme.
Anual, 13—18 milioane tă majoritatea ţărilor din Grandmomt de Tours, lai
de persoane încetează lumea a treia — exodul Astfel, forţa de muncă care au participat deo Caracteristicile şi preţurile de începere
din viaţă, aici, ca urma populaţiei rurale, şoma şl forţele creatoare ar potrivă profesori, elevi şi : a licitaţiei, precum şi adresele la care pot
re a malnutriţieL jul cronic, pauperizarea putea fi mobilizate pen părinţi.
Una dintre problemele ,,înghesuindu-ne în cla fi văzute autoturismele sînt afişate la ghi
actuale cele mai împovă DIN P R E S A S T R Ă I N Ă sa sîntem condamnaţi şă şeul pentru întocmirea contractelor de la
rătoare este subdezvolta n;e ratăm studiile" — con-,
rea diin Asia, Africa şi stată un elev de la Liceul magazinul „Ulpia", precum şi la magazinul
America Latină. Pe aces ţăranilor şi locuitorilor tru dezvoltarea economii Henri-Wallon D’Auber- „Âuto-moto-velo", din Deva, b-dul Decebal,
te continente se află ma de la periferia oraşelor, lor respective. („Berliner viliers, rezumînd astfel
joritatea ţărilor lumii, monoculturile care ame Zeitung"). starea de spirit a licee blocul K.
care, în ansamblul lor, ninţă echilibrul ecologic, nilor. Dintre elevii unei
ocupă cea mai mare par defrişarea pădurilor, pă- Franţa: cresc clase, numai o treime Delegaţii întreprinderilor deţinătoare sînt
te a suprafeţei Terrei; şunatul excesiv, eroziu reuşesc să urmeze cursu
aici trăieşte majoritatea nea solului, poluarea re nemulţumirile legate rile, ceilalţi se străduiesc obligaţi să participe la licitaţie.
populaţiei globului şi, In surselor de apă — nu pot de situaţia să o facă, dar fără suc
pofida deosebirilor dintre fi rezolvate de către a- ces. Unii nici măcar mi Informaţii suplimentare la telefon 12113,
ele, multe dintre aceste ceste ţări. La acestea se învâţâmîntului încearcă; „Am participat
state se află într-o si adaugă o serie de disen Nu este vorba de o iz interior 95 şi telefon 12779 Deva.
tuaţie catastrofală. siuni, moştenire a peri bucnire neaşteptată, pi lă campania electorală
în favoarea preşedintelui
începînd din anii ’80, oadei colonialismului. mai degrabă de un rău
situaţia economică a ma Imensitatea fondurilor permanent şi general, de Mittarrand. Dar promi
jorităţii ţărilor în curs irosite în scopuri mili una dintre acele maladii siunile făcute în materie
de dezvoltare s-a deterio tare poate fi ilustrată şi greu de diagnosticat şi de educaţie tiu s-au ma DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE POŞTĂ
terializat pînă acum", a-
rat în mod dramatic. Po mal concludent dacă se deci greu de tratat, Fe firmă un alt elev, mili
litica dobînzilor mari, arată cît ar fi necesar bra din şcoli se măsoară tant ai Federaţiei inde Şl TELECOMUNICAŢII HUNEDOARA-DEVA
practicată de S.U.A. ca din această sumă pentru prin numărul de elevi în
urmare a cursei înarmă soluţionarea problemelor ghesuiţi într-o clasă, cu pendente şi democratice A N U N Ţ Ă
rilor, a determinat o stringente ale contempo o întreagă serie de con liceene (Fidel) de pe
creştere uriaşă a datoriei raneităţii. Un studiu ela secinţe materiale care lîngă Partidul Socialist. începînd cu data de 14 noiembrie 1988,
externe a ţărilor lumii a borat în 1987 de Secreta înveninează viaţa elevi Adesea, starea jalnică
treia. riatul O.N.U. pentru Con lor şi a profesorilor. Con a localurilor, plafoanele din motive tehnice, numerele de apel ale
în comparaţie cu pre ferinţa de dezarmare şi fruntate cu un excedent care staiu să se prăbu
ţui produselor industria dezvoltare constată ur faţă de contingentele aş şească, mobilierul vechi centralei telefonice automate de interior ale
le. mai ales al maşinilor mătoarele : teptate, liceele nu pot sau care lipseşte puir şi
pentru industrie şi agri — cu numai 1 la sută face faţă. La aceasta se simplu întăresc senti Direcţiei judeţene de poştă şi telecomuni
cultură, preţurile pe ca din această sumă s^ar adaugă grevele, manifes mentul unei' mizerii ge
re le obţin ţările furni-. putea acorda agriculturii taţiile şi alte acţiuni pro neratoare de eşecuri. caţii Hunedoara-Deva se modifică din 19xxx
zoare de materii prime din lumea a treia un a testatare. („Le Monde"). în lOxxx.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Gheorghe Pavet (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. | 44065 |
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Telex; 72288, TIPARUL! Tipografia Deva, str. 23 August, nr, 275.