Page 54 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 54
| . D £
\ & £ T ^ f
L
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ! 70 DE ANI DE LA FĂURIREA STATULUI NATIONAL
UNITAR ROMÂN
fâl a Lupta românilor hunedoreni pentru
JUDUUL HUMidOlDCt libertate naţională în perioada
S O C I A L I S M I I L dualismului austro-ungar
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAM HUNEDOARA Al P.C Proclamat în 1867, regi tro-ungar. Această perioa corporării Transilvaniei la
mul dualist austro-ungar, dă se înregistrează ca una Ungaria. Ulterior, timp de
SI Ai C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N a privat Transilvania de din cele mai negre pagini peste o jumătate de secol,
atributul unui principat din istoria popoarelor sub populaţia românească din
autonom, prin integrarea jugate din monarhia aus- acest străvechi teritoriu a
ei în statul ungar, contrar tro-umgară. fost supusă şi altor legi
Anul XL, nr. 9 641 MIERCURI, 16 NOIEMBRIE 1988 4 pagini — 50 bani voinţei poporului român. De abia încoronat rege prin care se preconizau
In acest mod, populaţia al Ungariei, la 8 iunie măsuri pentru interzice
românească din acest stră 1867, Francase Iosif I a- rea limbii române în şcoli,
vechi pămînt al său s-a nulează legile votate da reducerea autonomiei bi
văzut lipsită de cele mai Dieta Transilvaniei în sericeşti şi deznaţionaliza
In întreaga activitate economico-socialâ elementare drepturi, fiind 1863 şi sancţionează legea rea românilor prin inter
supusă unei duble şi crun de încorporare a Transil mediul bisericii, prin sis
te exploatări. vaniei la Ungaria, cu a- temul de colonizări pentru
După cum se ştie, înche
ceasta luând sfârşit politi
TEZELE DIN APRILIE ELABORATE! DE ierea actului dualist aus- ca de tatonare şi concesii izolarea „complexelor va
lahe", prin sistemul elec
tro-ungar a însemnat com temporare dusă câţiva ani. toral cenzitar, prin siste
NIGOLAE CEAUŞESCU - IZVOR AL AGŢlUNîl' promisul şi cârdăşia lati Parlamentul ungar, care mul bancar şi de credite,
fundiarilor unguri cu di nu era deloc străin de prin legea presei, prin nu
aceste măsuri împărăteşti,
Şl FAPTEI REVOLUŢIONARE | J nastia habsburgică. Cla se întruneşte în grabă şi meroase procese, închisori
sele dominante din Unga
şi spânzurători. Toate a-
ria au acceptat suprema în anul următor, sancţio cestea însemnau nu numai
ţia habsburgică în dome nează la rîndu-i trei legi o vădită neîndreptăţire,
Adunări generale ale oamenilor muncii niul financiar, militar şi avînd drept scop dezna potrivnică mersului obiec
extern, obţinînd în schimb ţionalizarea tuturor cetă tiv al istoriei, ci şi o în
mînă liberă in privinţa a- ţenilor nemaghiari (ro cercare a nemeşimii ma
Hotărîre unanimă pentru înfăptuirea supririi celorlalte popoa croaţi, sîrbi, polonezi, ita ghiare de a pecetlui pen
ruteni,
slovaci,
mâni,
tru totdeauna naţiunii ro
re care formau majorita
tea populaţiei „regatului lieni etc.), ridicând la rang mâne un statut de inferio
de principiu „individuali
programelor prioritare de creştere ungar". obligativitatea folosirii lim ritate economică, politică
şi spirituală,
tatea naţiunii maghiare şi
Dualismul a extins sis
temul de asuprire socială
în politica lor oprima-
bii maghiare în stat". Este
a producţiei de cărbune şi naţională, constituind o vorba despre Legea naţio Prof. ION FRĂŢILA
frână în afirmarea naţio
nală şi democratică a po
ţiunii publice, Legea în-
poarelor din Imperiul aus- nalităţilor, Legea instruc (Continuare in pag o 2-a)
Adunarea generală a tele obţinute în acest an acestea s-au ■ referit, între
oamenilor muncii din uni şi posibilităţile de îndepli alţii, Viorel Boantă, Şte
tăţile Combinatului minier nire a prevederilor stabi fan Alba, Carol Scbreter,
Valea Jiului — forum al lite pentru anul viitor. Au Ioan Cornea, Nieolae Vâl
democraţiei muncitoreşti- fost evidenţiate, cu acest cea, Constantin Ene, Ion
revoluţionarc — şi-a des prilej, diirecţiile prioritare Lăsat, Vasile Pupăzan,
făşurat lucrările într-un de acţiune, principalele Ion Dăbuleanu, Petru Man-
climat de puternică efer căi şi mijloace de mobili driş.
vescenţă creatoare, de mo zare, de antrenare a tu Hotărârea unanimă, fer Eforturi stăruitoare pentru asigurarea
bilizare exemplară pentru turor oamenilor muncii la mitatea, exigenţa şi auto
îndeplinirea importantei o activitate susţinută pen exigenţă, spiritul critic şi
sarcinii trasate minerilor autocritic în care s-au energiei electrice în timpul iernii
de partidul şi statul nos desfăşurat lucrările adună
tru, personal de tovară rii generale a oamenilor IIAŢEG (prin telefon de constata, în cele şapte cen — Făceaţi precizarea,
şul Nieolae Ceauşescu, se muncii din unităţile eco la trimisul nostru): Frig trale s-au încheiat lucrări „cînd avem apă".
— Da. Este ştiut că va
cretarul general al parti nomice ale Combinatului în Retezat! Sus, munţii le de punere în stare de ra şi toamna secetoase din
sîn.t albi. Jos, pe Rîu Ma
dului, privind creşterea minier Valea Jiului dau disponibilitate a tuturor acest an nu au asigurat
re trage un vînt puternic.
necontenită a producţiei garanţii ferme pentru în Dar constructorii hidro- instalaţiilor. Ce înseamnă acumulările necesare de
de cărbune extras, de tot tru sporirea producţiei de deplinirea integrală şi rit energeticieni sînt la dato apă nici în marele lac de
mai bună calitate, în con cărbune extras, pentru ren mică a sarcinilor pe acest rie. Reporter în post fix la Gura Apelor, mei în
diţii de eficienţă economi tabilizarea întreprinderilor ultim trimestru al anului împreună cu inginerul lacurile de la Ostrovu
că ridicată. miniere, pentru realizarea şi a prevederilor mobiliza Remus Purece, director pe Amenajarea Mic şi Păclişa, ceea ce
Prin bogatul conţinut de îâitmică a sarcinilor de toare ale anului 1989, pen adjunct al j.E. Haţeg, am hidroenergetică ne-a îngreunat mult func
idei novatoare, Tezele din plan, a angajamentelor a- tru care se pregătesc cu pornit de la centrala „Re ţionarea centralelor. Ce
aprilie au mobilizat pu su-mate în întrecerea so tezat" în aval, oprindu-ne Rîu Mare-Retezat am făcut ? Am pus în
ternic minerii Văii Jiului cialistă. intensitate şi răspundere la centralele Clopotiva. funcţiune prima microhi-
drocentrală de la Ostrovu
la obţinerea unor produc Temeinica analiză a scos condiţiile necesare. Deviza Ostrovu Mic, Ostrovu Ma aceasta ? Cînd avem apă, Mic, ceea ce a permis creş
ţii mereu crescânde. în ul în evidenţă condiţiile exis. tuturor oamenilor muncii re, Cirneşti I, Păclişa, To- la solicitarea dispecerului terea producţiei de energie
tima vreme au fost obţi tente şi posibilităţile do prezenţi l adunarea din teşti I. energetic naţional, în cî- electrică la C.H.E. Ostro
a
nute producţii medii zilni valorificare integrală, la cadrul C.M.V.J. a fost una — Ce concluzii se pot teva minute putem porni vu Mic, prin valorificarea
ce superioare celor înre nivel superior, a tuturor singură, pătrunsă de pa desprinde, tovarăşe direc toate cele şapte centrale în acest fel a debitului do
gistrate în prima parte a rezervelor de care dispun triotism : ŢARII, TOT MAI tor adjunct, privind pre hidroelectrice de pe Rîu
Mare.
gătirea cât mai temeinică
solicitaţi
Sîn.tem
anului cu aproape 500 to colectivele întreprinderilor MULT CĂRBUNE! a trecerii cu bine a iernii? mai cu seamă în orele de GH. I. NEGREA
ne de cărbune. Cu toate din suibord'inea Combina DORIN GHEJA — După cum s-a putut vârf — seara şi dimineaţa. (Continuare in pag. o 2-a)
acestea, participanţii la tului minier Valea Jiului,
dezbaterile din cadrul a- pentru îndeplinirea planu
dunârii au analizat în mod lui pe anul 1989, plan
critic şi autocritic, cu mult sporit faţă de reali "' wmM
CAMPANIA AGRICOLĂ DE m
maximă exigenţă, rezulta- zările acestui an. La toate
til m m
Toată atenţia concentrată spre finalizarea lucrărilor de pe ogoare
La cooperativa agrico astfel că s-a atins un dă dimineaţa devreme şi ceput aplicarea îngrăşă
lă de producţie din Aurel ritm înalt de lucru zilnic, se lucrează pînă noaptea mintelor organice. Gunoiul
Vlaicu lucrările actualei respectîndu-se toate cerin tîrziu, la lumina farurilor
cam panii se apropie de ţele tehnologice ale celor Toate plugurile sînt dota de grajd — circa 3 000 to
sfârşit. Acest fapt relevă două lucrări. te cu scormonitori, în a- ne — se' află depus în
hărnicia şi răspunderea ce — în ce stadiu se află cest fel realizîndu-se o câmp, dus încă din vară
o dovedesc cooperatorii, lucrările respective ? bună afînare a pămîntu- în platforme, de unde so
mecanizatorii şi specialiş — Scari/ficarea terenu lui. ia cu BIG-urile şi se îm
tii — puternic mobilizaţi prăştie în cîmp. Şi aceas
de îndemnurile şi orientă tă lucrare se bucură de o
rile tovarăşului Nieolae C.A.P. AUREL VLAICU bună organizare şi coordo
Ceauşescu, secretarul ge nare, astfel că se fertili
neral al partidului — în
efectuarea tuturor activi lui, efectuată de mecani O altă lucrare ce se zează zilnic o mare supra
faţă de teren.
tăţilor în epoca optimă şi zatorul Adam Pali, s-a în află în desfăşurare pe o-
la cel mai înalt nivel ca cheiat. Din cele 230 ha goarele C.A.P. Aurel Vlai O activitate rodnică a
litativ. planificate au fost ogorîte cu este îngrăşairea pămîn- avut loc în această toam
— în această toamnă am peste 200 ha. în prezeat tului. Pe terenurile ce nă în ferma de legume a
avut de efectuat searifi- mecanizatorii Nieolae Săn- urmează a fi cultivate în cooperativei. Ca urmare,
cări pe 40 ha şi arături descu, Alexandru Mate- primăvară cu cartofi, sfe la fondul de stat şi cel da
adinei pe circa 230 ha — şan, Ioan Butuga, Iosif
I.P.S.R.u.M. Deva. Pen tm atingerea parametrilor ca Ponoran şi Ioan Gulea e- clă de zahăr şi legume a TRAIAN BONDOR
litativi la oţeluri şl fonte în vederea turnării, aici a fost ne spunea brigadierul Ioan fost administrată, de către
pusă în funcţiune o instalaţie modernă de analize rapide Hechel. Lucrările respec fectuează arături adinei mecanizatorul Ioan Cio
prin spoctrografiere. foto NICOLAE GHEORGHIU tive au fost şi sînt bine în tarlaua numită „La can, sare potas *ă. Activi
:
organizate şi coordonate Frîacu". Se intră în braz tatea s-a încheiat şi a în (Continuare in pag. a 2-aJ
