Page 55 - Drumul_socialismului_1988_11

Pac?. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9<

MUNCA ORGANIZATORICĂ - PUTERNIC ANCORATĂ Lupta românilor hunedoreni pentru
ÎN ÎNFĂPTUIREA SARCINILOR ECONOMICE Şl SOCIALE
libertate naţională în perioada

Realizarea programului de modernizare - o dualismului austro-ungar punctul tio d
H pr^BATI
Comitetului
al
do partid Tot
permanenţi a activităţii organizaţiei de partid (Urmare din pag. 1) construcţie şi înzestrarea cării politice româneşti, loc dezbatere
că purtînd
g(
acestui edificiu au fost susţinînd uneori cu grele de ani de I;
statului
na|ioi
Chiar şi o simplă com­ dente, altele devansate, cisc Şi.nc, Samoilă Gabor, toare, de refuzare a drep­ făcute în mare proporţie sacrificii interesele nea­ român". Acţii
paraţie canititafivă a mă­ sînt antrenaţi şi implicaţi toţi comunişti de nădejde, turilor cuvenite naţionali­ din contribuţia populaţiei mului. Adunările generale s-a bucurat t
roasă
surilor stabilite de pro­ 90 de tovarăşi, din cele sînt doar cîţiva dintre cei tăţilor, guvernanţii aus- locale, în mare majorita­ ale asociaţiunii au consti­ realizată particip
eu
gramul de modernizare a mai diverse profesii — care şi-au pus semnătura tro-ungari s-au izbit de o te românească. Iată de ce, tuit cele mai prielnice o- profesorilor
întreprinderii de utilaj subliniază Nicolae Lobonţ, pe această importantă rea­ dîrză rezistenţă a româ­ prin nota raport pe care cazii de manifestare. Du­ Tlberlu Albub
minier Petroşani pentru secretar adjunct al comi­ lizare. nilor transilvăneni în care, dr. Lazăr Petco, membru pă cum se ştie, acestea rtil Cîmpeaiui
ultimii trei ani este edifi­ tetului de partid. Prin Debitarea prin spicuire după cum atestă documen­ al Consiliului oraşului De­ se ţineau de fiecare dată
catoare în ce priveşte im­ r ăspu n deril e încre di n ţ a te a laminatelor pline din tele, se remarcă comuni­ va, o înaintează în anul în altă localitate, la ele
portantele obiective pe acestora am acoperit, prac­ oţel patrat şi rotund, pro­ tăţile hunedorene. Semni­ 1880 comitatului Hunedoa­ luând parte reprezentanţi IT ELEVI
care colectivul de aici şi tic, toate laturile mai im­ iectarea şi realizarea su­ ficativ în acest sens este ra, cere ca la această ai tuturor păturilor socia­
le-a propus. De la 11 mă­ portante ale producţiei, portului pivotant pentru memoriul pe care românii şcoală să se înfiinţeze şi le româneşti. De un deo­
suri în 1986, la 38 în accentul punîndu-1 pe mo­ căruciorul de sudare în din Ţebea, Căraciu, Lunca o secţie cu predarea în sebit prestigiu, alături de
1987, programul cuprinde dernizarea fluxurilor şi mediu protector de bioxid şi Cărăstău îl adresează, limba română deoarece celelalte, s-au bucurat a- • 19,00 Ti
n>u mai puţin de 65 de produselor cu pondere în de carbon sînt doar două la 3 martie 1877, minis­ „...cultura şi educaţiunea dunăriile generale care 19,25 Să trăim
măsuri în acest an, din- activitatea unităţii. Tot a- din împlinirile din urmă trului de interne al Unga­ fiecărui popor, de regulă, s-au ţinut, începînd cu a- cim in spiritul
tr-o mare diversitate de cest program a fost dezbă­ cu care se mîndreşte co­ riei, prin care protestează se poate cîştiga cu temei nul 1863, la Haţeg, Deva, ticii şi ech
domenii. Deci, o creştere tut şi aprobat de organi­ lectivul. Se poate spune împotriva .încercărilor de numai în limba naşterii...". Orăştie şi Baia de Criş. liste • 19,45
de aproape şase ori, la zaţiile de partid, stabilin- însă că la întreprinderea înlocuire a comitelui su­ O nouă lege şcolară Tre­ Redăm cuvântul de des­ cenii de îrr
care se adaugă sporul de d-u-se căi de acţiune şi de utilaj minier Petroşani prem al Zarandului, loan fort a fost promulgată de chidere rostit de Francisc reţe • 20,10
ordin calitativ. Cum acţio­ responsabilităţi concrete. această activitate capătă Pipoş. Parlamentul ungar în 1883. Ifossu Longin cu prilejul bilisare pen
nează şi cum conduce co­ Cel puţin trimestrial, în din zi în zi noi dimen­ împotriva dominaţiei po­ Aceasta prevedea, printre adunării generale a „As- rea planului
mitetul de partid din uni­ adunările generale, se pre­ siuni. O dovedesc şi multi­ litice, economice, şi a ma­ altele, sporirea orelor de trei", care a avut loc la pregătirea t
tate această deosebită ac­ zintă informări, iar perio­ plele probleme la care se ghiarizării forţate, româ­ predare a limbii maghiare Deva în zilele de 27—28 producţiei p
tivitate ? dic se raportează în şe- munceşte în prezent şi în nii răspundeau prin ac­ în şcolile medii ale celor­ august 1889: „Ce dulce, ce viitor o 20
— Avem concentrate care membrii activului de ţiuni menite să ducă la lalte naţionalităţi, exami­ însufleţitor este momentul pentru toţi »
importante forţe pentru partid sînt în primele rîn- înaintarea în cultură, la narea la orele de curs în cînd fiii şi fiicele aceluiaşi în acţiune i
punerea în practică a o- I.U.M. Petroşani duri. Se continuă moder­ ridicarea continuă a nive­ limba maghiară, ia-r sus­ neam, încălziţi de aceeaşi marea cari
bieotivelor de moderniza­ nizarea fluxurilor tehnolo­ lului de civilizaţie prin ţinerea examenelor finale ardere, cuprinşi de ace­ • 21,30 Tin«
re — ne spunea Ion Pre- gico şi tehnologiilor de fa­ puterea spiritualităţii ro­ să fie făcută în faţa unei leaşi gânduri, se întru­ tră, tinereţe
doi, secretarul comitetului dintele de birou si se a- bricaţie, asimilarea unor mâneşti. De aceea, tendin­ comisii numite de guvern, nesc cu dor şi dragoste ca 21,50 Telejur
de partid — şi, cu fiecare nalizează stadiul înfăptui­ noi produse ş.a. Prin a- ţa ulterioară de dezvolta­ în acest mod textul legii să deie mărturie de setea închiderea |
realizare în acest dome­ rii măsurilor. ceasta se urmăreşte creş­ re a limbii naţionale şi a încălca autonomia confe­ ce au pentru înaintarea în
niu, ne dăm seama de im­ terea calităţii producţiei, culturii româneşti au con­ sională cu intenţia vădită cultura proprie. Unde poa­
portanţa lor în înfăptui­ Sînt modalităţi de lucru a productivităţii muncii stituit probleme ce au stat de deznaţionalizare a tu­ te fi o serbare mai înăl­ î C I N E B
rea sarcinilor din acest care au stimulat şi au dus şi eficienţei economice. în atenţia celor mai îna­ turor nemaghiarilor. Ca ţătoare decît cînd fraţii
an şi în perspectivă. A- Ia întărirea răspunderii Vorbind despre asimilarea intaţi reprezentanţi ai ma­ semn de protest contra se întrec a se înrola sub
devărul este că dacă nu şi creşterea exigenţei faţă în fabricaţie a produselor, selor populare româneşti. acestei legi s-a organizat mîndrul steag al culturii
DEVA: Om
lc-am urmări şi aplica in de felul în care se acţio­ trebuie menţionate în pri­ Pe această linie, deosebit la Deva o adunare în mar­ lor naţionale! Un popor levardui Cap
munca de fiecare zi, ne-ar nează, la înţelegerea mai mul rînd utilajele com­ de convingător se înscrie tie 1883. în convocatorul deştept şi viguros de la tria); Povesl
fi greu să ne onorăm an­ corectă a necesităţii trans­ plexe, de mare eficienţă, o moţiune adoptată în co­ adunării, cunoscuţii frun­ naiură, aşezat de mii de (Arta); Vrac
gajamentele. punerii în viaţă a ceea ce atît de necesare minerilor. mitetul din comitatul Za- taşi ai luptei pentru liber­ ani într-o ţară atît de fru­ la sporturile
DOARA :
Că s-a înţeles bine a- s-a stabilit. Sînt multe ar­ Dintre acestea, complexul rand, din 22 aprilie 1872. tate naţională a românilor moasă precum este scum­ familie (M
cest lucru de către majo­ gumente în acest sens. A- mecanizat pentru susţine­ de către Teodor Pop, mem­ Francisc TIossu Longin, pa noastră ţară, are drept A); Detaşau
ritatea celor răspunzători menajarea şi organizarea rea utilajelor pe straturi bru în sus-numilul comi­ Lazăr Petco, Virgil Olaru. să însătoşeze de cultură. dia (Modern
straniu
tul
de materializarea progra­ liniei de prelucrări meca­ cu înclinare pînă la 45 tet prin care cere ca toate loan Papiu şi George Se- Drept aceea, fiecare oricît PETROŞANI
mului o dovedeşte faptul nice pe fluxurile de fabri­ de grade şi instalaţia mo­ deciziile, concluziile şi dis­ cula arătau: „Subscrişii de muncit şi de ar da de rînC* ? > Dum
că 43 de măsuri au prins caţie a complexelor meca­ bilă de perforat tip I.M.P. cuţiile oficiale să fie e- in coînţelegere şi unire cu cele mai mari piedici, fie­ me/ic' (7 Noi
morarii
de
deja viaţă şi se 'regăsesc nizate este unul dintre (împreună cu Institutul de nunţate şi în limba româ­ mai mulţi amid am aflat care român are dreptul şi (Unirea) ; I
in munca oamenilor cu ele. Realizarea ei asigură mine di.n Petroşani) ocupă nă, „care este limba popu­ de indispensabilă trebuin­ datoria să alerge cu însu­ periculos
VULCAN : (
rezultate mai mult decît încă de pe acum un spor un loc de seamă în cadrul laţiei de aici". ţă a convoca o adunare a fleţire acolo unde s-a ri­ ga nul ui
meritorii. Argumente: pe de producţie marfă de cir­ eforturilor ce se fac aici. în 1879, parlamentul tuturor românilor din co­ dicat stindardul înaintării, LONEA: Ră
cele 9 luni ale anului în ca 12 milioane lei pe an. Şi este doar o chestiune ungar a votat legea şco­ mitat în ziua de 10 mar­ stindardul luminării. Adu­ nerul); PET
curs, toţi indicatorii de din care, o bună parte de timp pînă cînd ele vor lară, cunoscută sub mume­ tie 1883 stil nou, după a- narea noastră nu este nici şeaîă fatală
bază ai întreprinderii, in­ pentru export. Totodată, prinde viaţă. Este mobili­ le ele „Legea lui Trefort", miază, ora 3, aici în De­ înfiorătoare, nici nimici­ rose); ANIN
clusiv exportul, au fost cheltuielile materiale se zator faptul că peste tot. după numele ministrului va, ca între marginile le­ toare de vieţi şi averi, ea albastră (i>
realizaţi şi depăşiţi. reduc cu aproape un mi­ oamenii şi-au însuşit devi­ cultelor şi instrucţiunii de gii să găsim modalităţile ţinteşte de a desa-rma cu URICANI: r
Toate acestea au fost lion de lei. iar beneficiile za: ..Vom realiza tot ce atunci, care prevedea o- eficace şi măsurile cores­ . lumina, a rivaliza cil pro­ sonale (Rett
posibile prin eforturi şi cresc cu cinci milioane r.e-am propus în acest an. biigativitatea limbii ma­ punzătoare pre a întîmp’- ducte spirituale şi a cu­ Taina regii
strădanii continue, prin lei. Fără o amplă partici­ unele măsuri chiar mai ghiare în toate şcolile po­ na noul proiect, de lege. ceri cu cuviinţa puterii (Ste roş
căutări şi frămîntări, în pare a unui important nu­ devreme, decît termenele porale. Această lege reac­ pe care guvernul unguresc sale intelectuale! Oştirea B Ah. : R i
TimoU
care un loc aparte l-a măr de membri' ai activu­ planificate". Acest lucru ţionară a lovit ”, puternic şi cameră din Budapesta noastră nu rîvne.şte la co­ RAŞTJE: (I>
Te
avut activul de partid. Se lui de partid şi atragerea înseamnă pentru colectiv pe românii transilvăneni, se încearcă din nou a-1 moara nimănui ci ştie să
poate spune chiar că pro­ de către aceştia a altor 40 milioane lei spor de între care şi pe cei hune­ crea în contra existenţei preţuiască agoniseala fie­ scara doi
gramul de modernizare a cadre, fără implicare efec­ producţie marfă, cu 6.9 doreni, a căror copii nu naţionale, referitor la in­ cărui neam. Oştirea noas­ cord uri, la
fost şi rămîne o perma­ tivă şi dăruire (uneori s-a milioane lei , reducerea puteau să-şi însuşească iz­ strucţia din ş c o l i l e tră cinsteşte pe toţi care (Flacăra) ; C
—
nenţă pe a.gonda de lucru muncit zile şi nopţi iii şir) cheltuielilor totale şi cu 3 voarele învăţăturii în lim­ medii". în moţiunea a- luptă pe asemenea teren Faraonul <1
(Centrul
a întregului activ de nu .era posibilă realizarea milioane lei a celor mate­ ba maternă. în 1871 a în­ doptată cu prilejul aces­ cu ca şi se bucură de ori­
partid. acestei modernizări cu e- riale, precum şi un spor ceput să. funcţioneze la tei adunări, printre altele, ce progres ce se face pe creaţie „Cîi
— Activul nostru cu­ fectele amintite în pro­ de beneficii de 19 milioa­ Deva un liceu maghiar de se arăta: „Considerînd că vastul cîmp al culturii ! nici"); HA
prinde 63 de comunişti, ducţie. Maistrul Gbeorghe ne lei. stat, l care predarea se poporul şi naţionalitatea Oştirea noastră nu invi­ no (Dada);
a
dar în" materializarea mă­ Barna, loan Daraban, făcea numai în limba ma­ română este conştientă de diază, nu duşmăneşte oşti­ ne el, fratt
surilor cu termene sca- muncitorul specialist Fran- VALENTIN NEAGU ghiară, deşi cheltuielile de existenţa şi demnitatea sa rile străine, dar adună şi LAN: Nu e
naţională, ca popor autoh­ apără cu bărbăţie comori­ baţii (Cenţi
ton cu drepturi şi natu­ le ce le avem şi le vom şl croaţie
Finalizarea Eforturi stăruitoare pentru asigurarea rale şi legale şi că naţiu­ mai aduna în viitor. Sînt mâniei”); S
primăvara
nea română de aici nu se
va sinucide niclcînd pără­ 30 de ani şi mai bine, de- (Mureşul);
cînd oştirea noastră pe al
lucrărilor pe‘o la cin
energiei electrice în timpul iernii sind sorgintea sa şi tim­ cărei steag scrie cu litere de
brul său naţional genetic,
de pe ogoare pe care le-a păstrat între aur: „Asociaţiunea pentru
literatura română şi cul­
(Urmare din pag. 1) gheţuri puternice etc. — robete, Adam Tomesc, Pe­ valuri şi furtuni zdrobi­ tura poporului român" an VREft
(Urmare din pag. 1) să intervină în sprijinul tru Plăcintă, Dorel Epure, toare şi nimicitoare în in­ de an străbate cu mândrie
nostru. De fapt, vreau şă Rudolf RilI şi mulţi alţii. terval de aproape 18 se­
servitute necesar alimen­ menţionez că amplul nos­ în mijlocul poporului ro­
tării cu apă a oraşelor Că- Aşa cum a indicat se­ cole... Avînd în vedere că mân. Cită lumină a re­ font ru a.
autoaprovizionare au fost lan .şi Sknerla, a munici­ tru program de pregătire cretarul general a! parti­ prin proiectul de lege ve­ vărsat, cită bunătate a vu amellor;
dem voinţa de a surpa
dului, tovarăşul Nicolae
pentru iarnă este realizat
uşor.
Cer
Livrate — cum ne spunea piului Deva. Tot prin ex­ pînă la această dată în absolut existenţa noastră dus şi ee progres a făcut riabil, cu
o ştie lumea şi ţara. o
în
rări
economista Teodora Cără- ploatarea la cota normală procent de 90—95 la sută. Ceausescu, la şedinţa Co­ naţională, dînd curs şi ştie şi o simte fiecare ro­ valului, la cîi
mitetului Politic Executiv
ban — 430 tone tomate de retenţie a lacului de dezvoltare liberă curentu­ cădea pre
la Ostrovu Mic am obţi­ — Firesc, tovarăşe di­ al C.C. al P.C.ll. din 28 mân. Acest steag l-am a-
ceapă uscată, varză ş.a. Da nut indici superiori pri­ rector adjunct, la realiza­ octombrie ac., şi noi am lui sinistru din ţară în­ dus aici în mijlocul vos­ mai ales :
ninsoare,
ora actuală recoltările rea acestor importante lu­ scăunat de fanatism, pen­ tru, acest steag îl ridicăm
vind consumul specific de dezbătut in adunările ge­ fia slab j:
s-au încheiat. Au fost apă pentru obţinerea- unui crări se disting zi de zi nerale ale organizaţiilor tru maghiarizarea a toată azi şi sub acest steag vă rat, din s<
plantate 10 ha cu spanac, kilo watt-oră. oamenii întreprinderii, aşa de partid, în grupele sin­ populaţia ţării in mod ne­ rugăm să vă înrolaţi cu Temperatul
vor fi, cupi
3 ha cu salată şi 10 ha — Revenind la proble­ cum i-am văzut la lucru dicale şi continuăm să dez­ patriotic şi care este un toţii, apoi veniţi să chib­ nus 7 şl i r
iar
cele
cu ceapă verde. Culturile ma cea mai acută, cea a pretutindeni. batem problemele legate atentat ce se comite con­ zuim cum să-l putem ri­ plus 3 şi
dica tot mai sus, cum să-l
mlneaţa
evoluează bine, fiind în­ pregătirilor de iarnă, vă — Bineînţeles. Ei sînt zi de asigurarea producţiei tra naţionalităţii noastre, asigurăm urmaşilor noştri v^ depune iz
protestăm cu solemnitate".
treţinute cu multă grijă de rugăm să faceţi şi alte şi noapte la datorie. Co­ de energie electrică în împotriva măsurilor de mai cu temei şi cum să ne
lectivul s-a închegat, oa­
precizări.
mecanizatorul Mirean Ma- _ Avem asigurată asis­ menii îşi fac datoria cu iarna 1988—1989. Avem un oprimare naţională a ma­ înşirăm la munca ce ne va răci. f
I.a munl
niu, col care le-a şi se­ tenţa tehnică permanentă răspundere, conştienţi câ plan de măsuri politico- selor româneşti intelectua­ aşteaptă mai cu vredni­ riabil, cu
mănat. cu specialiştii întreprin­ sectorul energetic al ţării organizatorice şi tehnieo- litatea din rîndul acestora cie". în prima
valului, cî
Se poate conchide, deci. derii la toate locurile de implică eforturi, abnega­ economice bine stabilit în răspundea prin acţiuni me­ Aceste acţiuni se înscriu va ninge,
care va
că la cooperativa agricolă muncă; ne-am asigurat ţie, devotament muncito­ această direcţie, întregul nite să ducă la ridicarea în lungul proces, cu jertfe ciură. (
de producţie din Aurel cantităţile necesare de resc, comunist. în produc­ nostru colectiv, pe deplin nivelului de cultură a ma­ şi sacrificii, cu bucurii şi serviciu I.
Vlafcu, toate forţele sînt carburanţi şi lubrtfianţi; ţie, la întreţineri şi repa- conştient de importanţa selor, la dezvoltarea con­ mulţumiri, care au făcut
am încheiat convenţii de . raţii se remarcă zilnic
să triumfe dreptatea po­
ştiinţei lor naţionale. Ast­
cancantrate spre finaliza­ realizării producţiei de e-
colaborare cu o seamă de muncitori ca Remus Chi­ fel, folosind legalitatea poarelor, care, în mod fi­
rea cit mai grabnică a parteneri din afara Minis­ lei, Mihai Szabo, Petru norgie electrică, pentru e- nAstrei" cei mai de seamă resc, voiau să trăiască în
lucrărilor de pe ogoare, a terului Energiei Electrice, Păleanu, loan Purceloni, eonomia naţională, acţio­ conducători ai acesteia au state naţionale unitare,
actualei campanii din agri­ care, în condiţii deosebite Cost.ieă Sandu, Valentin nează cu dăruire şi răs­ fost la vreme de trebuin­ propice pentru dezvoltarea
cultură. — înzăpeziri, furtuni, în­ Muntean ii, Octavine Seo- pundere. ţă şi reprezentanţi ai miş­ lor în tente domeniile.