Page 57 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 57
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 641 $ MIERCURI, 16 NOIEMBRIE 1988
Pacj. 4
SESIUNEA ADUNĂRII GENERALE A O.N.U. HOTĂRÎRI ADOPTATE DE CONSILIUL
NATIONAL PALESTINIAN ÎN SESIUNEA Cei mai mici
NAŢIUNILE UNITE 15 cu . reprezentantul său campioni judeţeni
(Agerpres). — Adunarea special la tratativele din DE LA ALGER
Generală a O.N.U. a adop tre Irak şi Iran, Jan juniori II — Oliviu Vlad
tat cu 144 voturi pentru, Eliasson. care l-a infor ALGER 15 (Agerpres). — eu viu interes de hotărf- (Minerul Deva) şi Diana
linul contra (S.U.A.) o re mat cu privire la stadiul Consiliul Naţional Palesti rile Consiliului Naţional Cei mai tineri şahişti Morar (Minerul Deva); la
zoluţie in care cheamă la acestor negocieri — in nian, întrunit în sesiune Palestinian, adoptate în din judeţ şi-a.u desemnat juniori III — Radu Albu
instituirea unei zone a formează agenţiile ADN la Alger, a proclamat crea sesiunea sa de la Alger, campionii, pentru finala (Victoria Călan); la copii
păcii şi cooperării în şi KUNA. rea pe teritoriile palesti şi salută dorinţa expri republicană a anului 1989. 12 ani — Lucian Scarlat
Atlanticul de Sud. în cursul zilelor urmă niene ocupate de Israel a mată în Declaraţia politi Pe categorii de vîrstă, a- (Explorări Deva) şi Ro-
toare, Javier Perez de Statului Palestinian Inde
-k pendent — Palestina, cu că de a se acţiona pentru ceştia sînt — copii 10 ani: xana Rus (Explorări De
Cuellar va prezenta Con
NAŢIUNILE UNITE 15 siliului de Securitate un capitala la Ierusalim. soluţionarea politică a pro Ovidiu Oproescu (Mine va), iar la copii 10 ani —
(Agerpres) — Secretarul raport cu privire la evo Noul stat palestinian, a blemelor din Orientul Mij rul Deva) şi Elena Popo- Alexandru Popovici (Vie
general al O.N.U., Javier luţia negocierilor irakia declarat Yasser Arafat, lociu, în spiritul şi pe vici (Victoria Călan); copii toria Călan).
Perez de Cuellair, a in n-o—Iraniene. preşedintele Comitetului baza rezoluţiilor 242 şi 338 12 ani : Ovidiu Morar (Mi Rezultatele obţinute şl
format Adunarea Gene Executiv al Organizaţiei ale Consiliului de Securi nerul Deva) şi Simona pregătirea permanentă au
rală a O.N.U. că nu s-a ★ pentru Eliberarea Palesti Savu (Victoria Călan); ju fost posibile datorită con
reuşit, încă, iniţierea u- NAŢIUNILE UNITE 15 tate al Organizaţiei Na niori III : Fluviu Dăiari diţiilor asigurate de către
nui dialog constructiv în (Agerpres). — Adunarea nei, va fi „un stat de ţiunilor Unite. (Minerul Deva) şi Adriana Casa pionierilor şi şoi
tre guvernele Marii Bri Generală a O.N.U. a în mocratic, parlamentai*, în Apreciem că, în noile Pop (C.F.R. Simeria); ju milor patriei la Deva, iar
tanii şi Argentinei prin ceput dezbateri cu privi temeiat pe libertatea opi condiţii, apare cu atît mai niori II : Claudlu Pode- la Călan de către Centrul
care să poată fi găsită o re la situaţia clin Na niilor". necesară organizarea unei lean (Explorări Deva) şi de cultură şi creaţie „Cîn-
soluţie paşnică la conflic mibia. Timp de trei zile, Consiliul Naţional Pa Ramona Munteanu (Mine tarea României". Aştep
tul privind viitorul insu vor fi discutate mai multe lestinian a adoptat, de conferinţe internaţionale, rul Deva); juniori I : Ma tăm ca şi în celelalte lo
lelor Falkland (Malvine). documente şi proiecte de asemenea, cu majoritate sub egida O.N.U., la care ri us Culcer (Metalul Hu calităţi din judeţ să ia
în.tr-un raport prezentat rezoluţie. în care este de voturi, o Declaraţie po să participe toate părţile nedoara) şi Simona Sima fiinţă centre de învăţare
Adunării Generale, Javier aspru condamnată conti litică în care se recunoaş interesate, inclusiv O.E.P. (Victoria Călan). S-au evi şi practicare a şahului
Perez de Cuellar relevă nuarea ocupării Namibiei te, între altele, rezoluţia denţiat printr-o bună pre pentru tineri,
că guvernul Argentinei de către regimul rasist 242 a Consiliului de Se — singurul reprezentant gătire şi ocupanţii locuri CORNELIU HOTĂRAN,
şi-a afirmat constant dis sud-african. Totodată. Afri curitate a<l O.N.U., care legitim al poporului pa lor II — la unele catego Comisia judeţeană
ponibilitatea de a înde cii de Sud i se cere să prevede reglementarea glo lestinian —, precum şi rii de vîrstă. Astfel, la de şah
plini prevederile rezolu respecte hotărârile Consi bală, pe cale politică, a Israelul şi membrii per
ţiei Adunării Generale a liului de Securitate al conflictului din Orientul
O.N.U. pe această temă şi O.N.U. privind accesul la Mijlociu, inclusiv recu manenţi a*i Consiliului de O L I M P I A D A
de a începe convorbiri independenţă al acestui noaşterea dreptului la e- Securitate. Realizarea u-
ATENA 15 (Agerpres).
pentru rezolvarea proble teritoriu sud-african. xistenţă, al statului israe- nei asemenea conferinţe — în runda a doua a Olim nia — Noua Zeelandă 3—0
(1); U.R.S.S. — Filipino
melor în dispută. în ★ lian. în Declaraţia politi reprezintă singura cale
schimb, guvernul britanic NAŢIUNILE UNITE 15 că este evidenţiată, de a- piadei de şah, ce se des 3—1 ; Polonia — Singapr
a propus ca problema su (Agerpres). — La Naţiu semenea, necesitatea con care poate duce la o so făşoară la Salonic, s-au re 2—2 ; S.U.A. — R.l
veranităţii arhipelagului nile Unite a fost dat pu vocării „unei Conferinţe luţie trainică şi justă a înregistrat următoarele re Chineză 1,5—1,5 (1); Cuba
zultate : feminin : Româ
să fie lăsată deoparte. blicităţii Raportul Consi internaţionale eficiente, problemelor din Orien nia — Danemarca 3—0 ; — Austria 2,5—0,5 (1);
Cehoslovacia — Columbia
în document este lansat liului O.N.U. pentru Na sub egida O.N.U. şi cu tul Mijlociu, care să pună
un apel celor două ţări mibia, în care se subli capăt ocupării teritoriilor Cuba — Venezuela 3—0; 3—1 ; Bulgaria — Brazilia
de a-şi concentra efortu niază că sînt necesare noi participarea tuturor păr U.R.S.S. — Bulgaria 2—0 1.5— 1,5 (1); R.D. Germa
rile în direcţia realizării eforturi din partea co ţilor implicate în conflict, arabe în urma războiului (1); Ungaria — Franţa nă — Albania 3—1 ; Iugo
de progrese în rezolvarea munităţii internaţionale, inclusiv a O.E.P., pe baza din 1967, să asigure po 3—0; Argentina — Anglia slavia — Italia 2—1 (1);
conflictului. rezoluţiilor 242 şi 338, pre porului palestinian auto 1—1 (1); Cehoslovacia — Argentina — Belgia 3,5—
inclusiv aplicarea de sanc cum şi a garantării drep Elveţia 2—1 ; R.P. Chine 0,5; Anglia — Grecia 2,5
★ ţiuni economice obligato turilor naţionale legitime determinarea, inclusiv ză — Suedia 2,5—0,5; Po —1,5; Islanda — Canada
NAŢIUNILE UNITE 15 rii şi cuprinzătoare, pen ale poporului palestinian, dreptul său la constitui lonia — Olanda 2,5—0,5; 1.5— 1,5 (1); R.F. Germa
(Agerpres). — Secretarul tru ca Republica Sud- a dreptului său la auto rea unui stat palestinian S.U.A. — Canada 1—1 (1); nia — Australia 1,5—0,5
general al O.N.U., Javier Africană să elibereze a- determinare" Spania — Indonezia 2,5 — ( ); Suedia — Finlanda
n
Perez de Cuellar, a avut, cest teritoriu pe care îl independent. 0,5; Grecia — Ţara Gali 3—1 ; Olanda — M<a*.z
la New York. o întrevedere ocupă ilegal. Toate rezoluţiile O.N.U. Poporul român îşi ex lor 3—0; masculin: Româ 2.5— 0,5 (1).
în problema palestiniană,
precum şi garanţiile vizînd primă convingerea că se
dreptul poporului palesti vor depune, în continuare, CAMPIONATUL JUDEŢEAN
STiRI DIN R.D. GERMANĂ nian 1 a autod ete rm in a re toate eforturile pentru a
şi independenţă naţională se ajunge cit mai curând DE HANDBAL — FEMININ
@ în R.D. Germană se ridicare a noilor locuin sînt menţionate în Decla la reglementarea pe cale Clasamentul Campionatului judeţean al seniori-
desfăşoară o amplă dez ţe cunoaşte ritmuri in raţie drept premise pentru lor■ — feminin (tur + re tur), înaintea turneului
batere asupra obiective tense. o soluţionare dreaptă şi politică, negociată, a pro final de sadă ce va avea loc la Deva în zilele de
lor şi sarcinilor planu durabilă a problemelor blemelor şi la instaurarea 2, 3, 4 decembrie 1988
lui economic pe anul @ Economisirea de re existente. păcii în Orientul Mijlo 1. Remin Deva
1989. După emu trans surse naturale şi folo ciu, în interesul popoare 10 10 0 0 355--121 30
mite agenţia ADN, ela sirea noilor tehnologii ★ 2. Sănătatea Deva 10 7 0 3 242- —213 24
borarea planului este o- care reduc la minimum lor din această regiune, 3. Constr. Huned. 10 6 0 4 196--175 22
rientală spre traducerea reziduurile reprezintă o- Opinia publică din al destinderii, colaborării 4. C.S.Ş. Deva 10 5 0 5 173- -190 20
în viaţă a strategiei rientări de bază ale efor România a luat cunoştinţă şi păcii -în întreaga lume. 5. Dacia Orăştie 10 1 0 9 86--212 12
6. C.S.Ş. Huned.
P.S.U.G., care' urmăreş turilor întreprinse în R.D 10 1 0 9 96- -237 12
te creşterea bunăstării Germană. în prezent, ne
tuturor oamenilor mun cesităţile de materii D I V I Z I A B 2 D I V I Z I A B 3 REZULTATE DIN
cii. Documentul men prime industriale ale
ţionat relevă necesitatea ţării sînt acoperite în CAMPIONATELE
punerii la contribuţie a proporţie de circa 50 la REZULTATE : Dacia Piteşti — Dunărea REZULTATE: Gloria Bistriţa — Min. Cavnic
întregii bogăţii de idei, sută din materiale reu- Călăraşi 1—1 ; Electromureş Tg. M. — Gaz 1-0 ; C.S.M. Reşiţa — Chimica Tîrnăvenu 2—0; JUDEŢENE
a iniţiativelor tuturor co tilizabiie. Procedeele ela metan Mediaş 1-0; Met. Slatina — Minerul F.C. Mairamuneş — Gloria Reşiţa 6—0; U. T.
lectivelor din combinate, borate de specialişti per Motru 1—0; Sportul „30 Dec." — Jiul Petro Arad — C.F.R. Timişoara 2—0; Metalul Boc & POPICE. Minerul Cer-
întreprinderi, cooperative mit retopirea deşeurilor şani 1-0 ; Pandurii Tg. Jiu — I.C.I.M. Bra şa — Avîntul Reghin 3—1 ; Armătura Zalău - tej — Jiul Petrila 4605 —
agricole, precum şi a or metalice, din care se şov 1-0; C.S. Tirgovişte — A.S. Drobeta 2—0; Olimpia S. M. 1—1 ; A.S. Paroşeni — Strun
ganelor centrale de stat realizează 70 la sută din Tractorul Braşov — Metalul Mija 1—0; Elec- gul Arad 3—0 ; Poli. Timişoara — Unirea 4938 ; Voinţa Deva — Mi
totalul producţiei de troputere Craiova — F.C.M. Caracal 4—0; Alba lulia 4—0; Dacia Mec. Orăştie — Pro nerul Teliuc 4275 — 4251 ;
şi locale pentru ca, în oţel. Reutiliza.rea hîrtiei Metalul Mangalia — Chimia Rm. Vîlcea 0—1. gresul Timişoara 3-4.
concordanţă cu caracte Corvimul Deva — Construc
rul unitar al politicii vechi asigură 50 la sută torul Deva 4331 — 3962.
economice şi sociale, să din necesităţi, iar cerce C L A S A M E N T U L C L A S A M E N T U L
se garanteze o perma tătorii lucrează acum la ■ VOLEI: Rapid P.T.T.R.
nentă creştere dinamică o nouă metodă permi- 1 . Jiul Petroşani 13 8 2 3 19- 6 18 1. U. T. Arad 13 10 1 2 32-10 21 Deva — Retezatul Haţeg
ţînd
creşterea substan
şi stabilă a economiei 2. Chimia Rm. V. 13 7 2 4 17- 9 16 2. Poli. Timiş. 13 9 2 2 29-11 20
naţionale. ţială a acestui procen 3. Electromureş 13 7 2 4 16-17 16 3. Olimpia S. M. 13 8 3 2 25-10 19 (m) 0—3; Daci'a Orăştie —
taj. De asemenea, se 4. Electroputere 13 7 0 6 20-14 14 4. Progresul Timiş. 13 7 2 4 21-17 16
preconizează punerea la 5. Dacia Piteşti 13 6 2 5 17-14 14 5. Armătura Zalău Victoria Călan (m) 3—1 ;
® Din 1971 şi pînă în contribuţie, la scară lar 13 7 2 4 15-13 16 Constructorul Deva — Re
prezent, la Berlin, capi gă, a celor 80 milioane 6. Tractorul Bv. 13 6 2 5 18-18 14* 6. Gloria Bistriţa 13 7 1 5 27-14 15 tezatul Haţeg (m) 2—3;
tala R.D. Germane, au tone deşeuri -industriale 7. Pandurii Tg. Jiu 13 5 4 4 10-14 14 7. Unirea A. I. 13 6 1 6 27-25 13.
fost construite 160 000 — zgură, de pildă. — 8. Sp. „30 Dec." 13 6 1 6 11- 9 13 8. C.S.M. Reşiţa 13 6 1 6 17-17 13 Rapid P.T.T.R. Deva —
de apartamente, urmînd care se acumulează, a- 9. Met. Slatina 13 6 1 6 18-18 13 9. F.C. Maramureş 13 5 2 6 23-13 12 C.S.Ş. II Hunedoara (m)
ca, anul viitor, să se nual, în vecinătatea ma 10. C.S. T-govişte 13 6 1 6 12-14 13 10. Chimica T-veni 13 6 0 7 18-18 12- 0—3 ; Tricotaje Hunedoara
construiască alte 10 500 rilor fabrici şi uzine. 11. Dunărea Căi. 13 5 3 5 20-25 134 11. Strungul Arad 13 4 4 5 10-15 12- — Voinţa Deva (f) 3—0;
— informează agenţia Un alt domeniu de ac 12. Gaz metan 13 5 2 6 19-20 12 ' 12. C.F.R. Timiş. 13 4 2 7 15-19 10 J
10U C.S.Ş. II Deva — Corvinul
ADN. La scara întregii tivitate este captarea di 13. I.C.I.M. Braşov 13 6 0 7 14-16 12 13. Min. Cavnic 13 4 2 7 12-20
ţări, se preconizează so feritelor substanţe din 14. Met. Mangalia 13 4 3 6 15-17 1U 14. A.S. Paroşeni 13 4 2 7 12-21 10 Deva (f) 0—3.
luţionarea integrală a fumul industrial, între 15. F.C.M. Caracal , 13 5 1 7 18-23 11* 15. Metalul Bocşa 13 4 2 7 14-25 10
problemei locuinţelor care bioxidul de sulf. 16. Metalul Mija 13 5 1 7 12-18 11*- 16. Gloria Reşiţa 13 5 0 8 17-33 104 H HANDBAL (seniori,
pînă în anul 1990. Auto Asemenea măsuri — re 17. A.S. Drobeta 13 5 0 8 23-19 10 17. Mec. Orăştie 13 4 1 8 10-25 9 masculin): Utilajul Petro
rităţile se preocupă in levă agenţia ADN — se 18. Minerul Motru 13 4 1 8 10-18 9 18. Avinitul Reghin 13 2 2 9 8-27 6 şani — C.S.Ş. Hunedoâ' a
tens de îmbunătăţirea înscriu în contextul preo ETAPA VIITOARE : Met. Mangalia — A.S. ETAPA VIITOARE U.T. Arad — Strungul; 36—20 ; Explorări Deva —
condiţiilor de locuit şi în cupărilor menite să asi Drobeta ; Met. Mija - Electromureş ; I.C.I.M. Progresul Timiş. — F.C Maramureş; Unirea Ponorul Vaţa 6—0; C.S.Ş.
alte oraşe ale ţării. Ast gure strânsa interdepen Braşov — Met. Slatina; Min. Motnu — Trac A. I. — Gloria Bistriţa; Min. Cavnic — Dacia
fel, la Dessau. I-Ialber- denţă dintre protejarea Mec. Orăştie; Chimica — Poli. Timiş.; Avîn Petroşani __ Constructorul
stadt, Dresda şi Mag- mediului înconjurător şi torul Braşov; Dunărea Călăraşi — Pandurii; tul Reghin — C.S.M. Reşiţa; C.F.R. Timiş. — Deva 24—14 ; Victoria Că
deburg, activitatea de utilizarea deşeurilor. F.C.M. Caracal — Dacia Piteşti; Chimia Rm. lan — Minerul Aninoasa
Vîlcea — Electroputere; Gaz metan — Spor Met. Bocşa ; Gloria Reşiţa — Armătura Za
tul „30 Dec."; Jiul - C.S. Tirgovişte. lău; Olimpia S. M. - A.S. Paroşeni. 33—18.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactorşef adjunct), Nicolae Tîrcob. I <4065 }
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275,