Page 58 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 58
T
£ ■ C 7
PROLETARI Dl NI TOATE TARILE, UN1ŢI-VĂ! Î . . . . . „ , '-w - v , . ■ ■ - ' . . . S
EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU
HAŢEG - Oraşul care-şi construieşte
prezentul cu gîndul la viitor
In anii care au trecut că prisosea, fie că era u- Agricultura, o ramură
de la istoricul Congres al tilizată pe platforme in economică de bază, a cu
IX-lea al partidului, care dustriale de tradiţie ca noscut, de asemenea, o
a marcat inceputul celei Hunedoara, Călan sau O- continuă dezvoltare, în
LUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C mai fertile perioade din jelu Roşu. deosebi cele două unităţi
l i s t o r i a ţării, „Epoca Amplul proces transfor agricole cooperatiste, 'în
Nicolae Ceauşescu", ora mator al vieţii economico- treprinderea agricolă de
şul Haţeg a cunoscut o sociale a determinat mu stat, precum şi fermele de
ascensiune fără precedent, taţii profunde în viaţa şl berbecuţi şi bovine.
concretizată in creşterea Condiţii de muncă noi,
Anul XL, nr. 9 642 JOI, 17 NOIEMBRIE 1908 4 pagini — 50 bani \ producţiei marfă industria- munca haţeganilor. In ul condiţii de viaţă pe mă
timele două decenii in o-
I lă de peste 5 ori. Au fost raş au fost ridicate blo sură I Ele demonstrează
construite şi puse in func
strînsa legătură între dez- i
ţiune numeroase obiecti curi insumînd 220 aparta voharea economico-socială 1
ve economice, s-a realizai mente faţă de cele 32 cite şi Înnoirile edilitar-urbanis- 1
l o adevărată platformă in- erau in 1965. Au fost con tice. „Modernizarea loca- ţ
) du striată în partea de struite numeroase edificii lităţii este o necesitate o- i
\ sud-est a oraşului, con- social-cufturale. Dintre a- biectivă, cerută de dezvol- 1
i stind din întreprinderea de cesfeo, spitalul orăşenesc, tarea generală a ţării - \
1 bere, cea de electrocen- cu policlinică şi dispen ne spunea tovarăşa Maria V
1 trale, complexul meşteşu- sare în zonă, în care îşi Medrea, primarul oraşu- 1
ţ găresc „Bucura", fabrica desfăşoară activitatea 22 lui. Tocmai de aceea, pe 1
{ de pline, modernizările de medici specialişti. Alţi agenda de lucru a consi- ţ
1 realizate la I.P.I.L.F. şi 48 de medici lucrează în liului popular orăşenesc se t
\ cele ale secţiei de indus- dispensare, ajutaţi de 181 află permanent această '
t trializare a cărnii. de cadre medicale medii. problemă. Căci moderni- \
I In plan social, această Alte realizări sociale con zarea nu înseamnă o con- l
Cuvîntul de ordine şi de angajare: ţ dezvoltare a fost insoţită stau în noua şcoală ge strucţie oarecare ci o ri- /
ţ
dicare la un nou nivel a ţ
substanţiale.
prefaceri
de
} Numărul personalului mun- nerală, cinematograful cu tradiţiei locale, o zidire ce i
) citor a crescut cu aproa- 350 de locuri, reţeaua de trebuie să dăinuie şi să !
creşterea producţiei de cărbune ţ pe 16 la sută. Au apărut apă cu o lungime de 32 confirme ideea peste vea- i
i profesii noi — hidroener- kilometri\ (in acest an s-a curile viitoare. Iar aici a- \
1 geticieni, electronişti, la- definitivat încă un rezer sistăm la opera de azi a l
— înfăptuirea neabătută de la sectorul IV, aU u- du-ne mai cu seamă mi vor pentru înmagazinate,
a hotărîrîlor Congresului nele depăşiri. nerii de înaltă calificare. ţ boranţi. Dezvoltarea in- haţeganilor ce întruchi- J
al XIII-Lea al partidului, — Am înţeles, tovarăşe Ou toate neajunsurile şi 1 dustriei a atras spre ora- cu o capacitate de 1 000 pează năzuinţele lor de ţ
privind dezvoltarea bazei preşedinte, că mina Dîlja greutăţile pe care le mai / şui Haţeg numeroşi locui- mc), 17 km reţea canali frumos şi trăinicie". ţ
de materii prime şi ener a trecut printr-o situaţie avem, la recenta adunare 1 tori ai satelor din zonă, zare şi peste 10 500 mp
getice a ţării, presupune mai deosebită. Dar este generală a oamenilor l unde forţa de muncă fie spaţii comerciale. TRAIAN OPRONI \
(
— aşa cum ne arăta con tot atit de adevărat că vă muncii, minerii noştri s-au
ducătorul partidului şi aflaţi pe drumul redresării,
stalului nostru, tovarăşul angajat să depună toate
Nicolae Conuşescu — efor al creşterii producţiei zil eforturile în muncă, în
nice de cărbune.
turi deosebite, angajare abataje, pentru a da pa
puternică în muncă, or — Intr-adevăr," la sectoa- triei tot mai mult cărbune
dine şi disciplină în pro
cesele de producţie din
toate unităţile miniere
în această ordine de idei
vă solicităm, tovarăşe
Ioan Cornea, preşedintele
comitetului sindicatului de
la I.M. Dîlja, să ne spu de bună calitate. Am sta
neţi cum se acţionează la i; M. DÎLJA bilit în fiecare sector sar
cini clare şi concrete, pe
mină. în cele două direc locuri şi puncte de lucru.
ţii prioritare : recuperarea rele I, II şi III, produc
restanţelor şi creşterea ţia de cărbune se află în Şefii de sectoare Ioan
producţiei de cărbune ? creştere de la o zi la alta. Reisz, Ioan Ciobanu, Şte-
fa: Gaură. Vasile Stancu,
— Trebuie să arătăm că Ne confruntăm cu multe Romeo Bobîrcă. minerii
mina lOîlja este datoare necazuri, mai cu seamă şefi de brigadă Gheorghe
ţării cu o cantitate im în privinţa ordinii şi dis Matei şi Roman Lazăr, Ion
portantă de cărbune Cele ciplinei. Avem, din păcate, Avrămoiu — şeful secto
trei sectoare ele produc rului transport. Gheorghe
de la începutul anului,
ţie se prezintă, după zece multe absenţe nemotivate Sloicuţa — şeful secto
luni care au trecut din de la lucru, multe învoiri. rului VII electromecanic,
acest an, cu sarcinile 'de La pregătiri şi deschideri împreună cu oamenii di.n
plan îndeplinite în pro de noi abataje miniere colectivele lor, sînt per
manent la datorie, acţio-
cent de numai 80 la sulă. nu ne-am îndeplinit sar nînd pentru creşterea pro
Doar brigăzile conduse de cinile planificate. Nu am ducţiei de cărbune.
Gheorghe Matei, de la sec. reuşit nici să omogenizăm
torul II şi Roman Lazăr. formaţiile de lucru, lipsin- GH. I. NEGREA
,
/.WAW/WVWW.A%VAV.WWJV.V..W. , . , AV^V.W.W»V.V*V.W.VAW.V.V.”.W.VAV.V.AW.V.",'
,
,
Cucerirea independenţei de stat a României - îndemn
Ultimele eforturi
şi speranţă pentru românii aflaţi sub dominaţie străină
pentru finalizarea
Aspiraţie a maselor dului, tovarăşul Nicolae rea jugului otoman. Am denţei de stat a României,
largi ale poporului, în de Ceauşescu — s-a înscris pla mişcare de solidarita ca urmare a mişcării ge
arăturilor adinei plin consens cu evoluţia ca cea mai neagră din is te manifestată pe multiple nerale de solidaritate de
generală a umanităţii pe toria poporului român din plan.urri a contribuit la clanşată în toată Transil
Organiizîndu-se temeinic ţile unde lucrarea s-a în căile progresului istoric, Transilvania strângerea legăturilor din vania autorităţile di.n
activitatea în fiecare uni cheiat, amintesc coopera lupta românilor pentru Această stare de lucruri tre diferitele centre ale Austro-Ungaria au îndrep
tate şi în secţiile de me tivele agricole de produc libertate şi unitate naţio a determinat pe românii mişcării naţionale şi a tat ascuţişul politicii in
canizare, acţionîndu-se în ţie din Nădă.ştie, Bretea nală a avut un profund din Transilvania să inten creat baza cooperării vii terne împotriva şcolilor,
caracter obiectiv, revolu
majoritatea zilelor, din Română, Bretea Strei, ţionar. Crearea dualismu sifice lupta de eliberare toare în cadrul Partidului considerate ca focare de
Ruşi, Valea Sîngeorgiului,
această perioadă, tn schim Vîlcele ş a. în prezent for lui austro-ungar la 1867 şi răspîndire a unor idei „pe
buri prelungite la arat, în maţii puternice de trac încorporarea abuzivă a 70 de ani de la făurirea statului naţional riculoase" pentru unitatea
C.U.A.S.C. Bretea Româ- toare cu pluguri sînt con- Transilvaniei în Ungaria unitar român statului austro-ungar. Ast
a fost o încercare de frî- fel, parlamentul Ungariei
nare a mersului istoriei, a votat, la 25 mai 1879,
C.U.A.S.C. BRETEA ROMÂNĂ cu grave consecinţe pen naţională, căreia existen Naţional Român. Acţiuni legea Trefort. care cerea
tru români. în Transilva ţa statului român modem, le desfăşurate în întreaga intensificarea politicii de
nia, autorităţile de la Bu care din 1877 îşi cucerise Transilvanie în anii 1877— maghiarizare. Alături de
nă, ogoarele de toamnă se centrate la Boşorod, Strei dapesta au declanşat un deplina independenţă, i-a 1878 au dovedit, odată în această lege, guvernul a
află în prag de finalizare. şi Sîncrad, unde se efec proces de deznaţionalizare dat noi imbolduri şi spe plus, dezvoltarea conştiin
„Mai precis — sublinia tuează arăturile pe ultime forţată. „Prin această po ranţe pentru marea unire ţei unităţii naţionale, ca luat si alte măsuri, care
Gheorghe Ilişa-n, inginer le suprafeţe. Concomitent litică de restrîngere şi re, prin cucerirea Indepen au stîrnit îngrijorare în
rîndul românilor, şi anu
în timpul crizei balca
mecanic la S.M.A. Călan se transportă în cîmp şi se chiar de lichidare comple nice şi a războiului pentru denţei, primea contururi me desfiinţarea unor eo-
— din cele 1 798 ha plani administrează pe ogoare tă a drepturilor românilor, independenţa României, tot mai clare pentru mi
ficate să fie arate în a- îngrăşămintele organice. fapt criticat şi de cercuri conducerea mişcării naţio lioanele de români aflaţi Prof. OLIMPIA PALAMARÎU
ceastă toamnă, ogoarele şi personalităţi progresiste nale din Transilvanta, toţi în afara graniţelor statu
au fost executate pînă as MIRCEA LEPĂDATU maghiare, perioada respec românii au sprijinit activ lui român.
tăzi (15 noiembrie — n.n ), tivă — apreciază secreta pe fraţii lor angajaţi cu în a n i i de după războiul
pe 1 737 hă. Dintre unită- (Continuare in pag. a 3-a) rul general al parti arma în mină în scutura pentru cucerirea indepen (Continuare in pag o 3-0)
