Page 59 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 59
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Pag. 2
q IMI*
T> .ŞIRI
Lucrător
nr. G cl
Agrocoo]
de Susa
înscriu
tabile îi
nulul dc
nînd su
rioadă,
Iei. Dep
preocup;
ADUNAI! GINERALE ALE OAMENSLOR MUNCII lucrători
vederea
comerţ
şi legat
cu fum
„Vocaţia viitorului" — atributul faptelor Un transport auto duse ag
na apro
tot tlmj
de fiecare zi ale constructorilor fluent, în deplină
Noi şi grăitoare dovezi fost ilustrat cu pregnanţă marfă redueîndu-se cu 20 timp s-a situat la 96 la siguranţă
ale responsabilităţii cu ca- ■şi de faptul că centrul de lei. sută, prkitr-o mai susţi
re sînt traita>lc sarcinile greutate al dezbaterilor în intervenţiile lor în nută muncă de educare a într-o atmosferă arnga- porturile auto, vom găsi o 19
prezente ţi de perspectivă din adunare l-a constituit cadrul dezbaterilor, fieca oamenilor în spiritul res jantă, muncitorească, co destule căi şi mijloace de 19,25 F
izvorite din documentele preocuparea pentru găsi re dintre vorbitori a acor pectării stricte a progra munistă, oamenii muncii îmbunătăţire a întregii tuirii in<
Congresului al XIII-lea şi rea celor mal eficiente dat un spaţiu larg pre mului de lucru şi a disci de la întreprinderea de activităţi, a muncii de fie re • 1
Conferinţei Naţionale ale măsuri şi soluţii capabile zentării minusurilor din plinei de producţie se pu transporturi auto Hune- care zi. tote —
partidului, din Tezele din să asigure creşterea ac activitatea colectivelor res tea obţine o creştere mai doara-Deva şi-au analizat — Eu vreau să subliniez nite, n
aprilie, din magistralele centuată a productivităţii pective, insistând, pe bază însemnată a volumului în mod principial, critic că de noi-, de transportul ve • î
cuvântări ale secretarului şi eficienţei producţiei, de propuneri concrete, a- producţiei" (Cornel Pro- şi autocritic, rezultatele auto, depinde în bună mă Festival
general ;il partidului, to realizarea ritmică şi de ca supra necesităţii elimină dea, maistru la brigada dobîndite în cele zece luni sură îndeplinirea planului „Cintar
varăşul Nicolae Ceauşescu litate a tuturor lucrărilor, rii în totalitate a acestora. 63). care au trecut din acest în unităţile miniere, side 20,35 I
ia forumurile democraţiei predarea în avans a fie Redăm în sinteză cîteva Mai buna aprovizionare an. Vom sublinia doar cî rurgice, de materiale de cetatea
muncitoreşti, revol uţiona- cărui obiectiv aflat în e- aspecte consemnate în tim tehnlco-materială, întări teva dintre ele : 102,6 la construcţii şi altele — a- socialis
re au fost aduse pe par xeeuţie. Dar, se considera pul dezbaterilor : rea colaborării dintre fur sută la tone transportate, răta Marcel Dina, conta serial:
cursul întregii desfăşurări pe drept cuvînt, pentru „Potenţialul productiv a nizor, constructor .şi bene 104,6 la sută la călători- bilul şef al întreprinderii. < î". E
a recentei adunări gene înfăptuirea unor asemenea fost diminuat datorită, în ficiar pe toate planurile, kilometri, beneficiile 110,7 Greutăţi şi neajunsuri mai ^ctor
rale a oamenilor muncii deziderate trebuie cunos primul rînd, insuficientei asigurarea din timp a do la sută, productivitatea sînt, legate şi de asigura ţie a s
clin întreprinderea antre cumentaţiilor, introducerea muncii — 106,4 la sută. rea cu anvelope, cu com tice. I
priză construcţii şi repa pe scară mai largă a me De fapt, din cei zece in bustibili. Dar se cere în 21,50 T
raţii siderurgice Hune I.A.C.R.S. HUNEDOARA canizării lucrărilor au dicatori de bază, toţi au tărită mai mult ordinea şi Inchidt
doara. Relevate succint, fost alte aspecte la care plusuri substanţiale peste disciplina în fiecare uni
coordonatele de bază în s-au referit, între alţii, sarcinile stabilite iniţial tate, în autobaze, ateliere
care s-nu înscris lucrările cute baza de pe care se preocupări pentru folosi Iosif Rîbu, Constantin şi angajamentele asumate şi autogări.
forumului autoconducerii porneşte la drum şi, în rea la maximum a mijloa Raicea, Mircea Dumitraş, în întrecerea socialistă. Asupra acestui aspect
şi autogesliunii economi- acelaşi timp, greutăţile şi celor de producţie, dota Cornel Sas, Dan Ciubota — în lumina indicaţii do mare importanţă au
co-financiare din unitate neajunsurile care se mai rea cu noi maşini şi uti rii, Ioan Crainic, Ilie Ser D E V
au fost următoarele: ana manifestă în activitate, laje, întreţinerea şi repa bări. Prezenţa pe lista ce Pan teri
lizarea detaliată, pătrunsă astfel îneît ele să fie în rarea corespunzătoare a lor înscrişi la dezbateri a ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORT AUTO HUNEI
de un puternic spirit cri lăturate grabnic. în ceea celor existente" (Nicolae reprezentanţilor tuturor HUNEDOARA-DEVA în i'a
tic şi autocritic, a modului ce priveşte temelia viitoa Merfu, maistru la brigada colectivelor din întreprin A); D
cord ia
in care s-a acţionat în pe relor realizări, rezultatele 52). „S-au manifestat ne dere dovedeşte unanimita Agenţi,
rioada ce a trecut din a- obţinute în primele trei ajunsuri în recrutarea şi tea preocupărilor îndrep lor şi orientărilor formu stăruit în cuvîntul lor şi ra); 1
cest an pentru înfăptuirea trimestre din acest an a- pregătirea forţei de mun tate spre creşterea nive late de secretarul general alţi participanţi la dezba dor d
sarcinilor de producţie şi rată că. faţă de aceeaşi că, în special în meseriile lului realizărilor în pro al partidului, tovarăşul teri: Cristin Vlasici, Gheor PETRC
(Par în
a angajamentelor, stabili perioadă din 1987. se înre de dulgher, zidar, linior, ducţie, hotărîrea tuturor Nicolae Ceauşescu, în Te ghe Andriţoiu, Gheorghe familii
rea căilor de acţiune ca gistrează creşteri la lucră lăcătuş, sudor, calificarea constructorilor hunedoreni zele din aprilie, la şedin Bolcu, Silviu Thiirlheu, Ni Zîmbe
rea);
pabile să asigure înfăptui rile de construcţii-montaj prin formele de şcolariza de a obţine rezultate re ţele Comitetului Politic colae Iacob, Marcel Pără- cîntecc
rea întocmai a prevederi in valoare de 119 milioa re din liceul de profil ne- marcabile în 1989, anul Executiv al C.C. al P.C.R. ianu, Gheorghe Găddeamu, VULC.
lor din trimestrul IV a.c, ne lei, la productivitatea rezolvînd în totalitate pro Congresului al XlV-lea al care au avut loc în ultima Dumitru Beu, Attila An- Ză sti
rul);
dezbaterea şi aprobarea muncii — cu 10,5 la sută, blema acoperirii locurilor partidului şi al aniversării perioadă, Irans po r tur i-lo r derlik, Mihad Jula, Sever gul (IN
cifrelor de plan pe 1980 beneficii — cu 22,2 la su do muncă" (Gheorghe A- a 45 de ani de la elibe auto le revin sarcini cu Ungureanu. V-roble
Constructorii sînt. real tă, retribuţia medie — cu nutclie, lăcătuş la briga- rarea patriei. totul deosebite, mobiliza Din cuvîntul tuturor am ■at);
mente, oameni cu vocaţia 5,1 la sută, cheltuielile to la 62). „Deşi indicele de toare — sublinia tovarăşul reţinut angajarea de a ac roşie)
6 i noi
viitorului. Acest adevăr a tale la 1 000 lei producţie utilizare a fondului de MIRCEA DIACONU Ioan Haraiga, secretarul ţiona mai energic pentru Răsco;
comitetului de partid. Da ca întreaga activitate să (Mine;
că din darea de seamă am cunoască îmbunătăţiri ca Rezon
trla);
a ruina prioritară a proiectanţilor — predarea reţinut că la nivelul în litative, atît la transpor le I-D
Giu-r
tul de mărfuri, cît şi la
treprinderii ne-am reali
zat sarcinile perioadei de cel de călători. seriile
cultur
muncă pe care o analizăm, Sarcini de • deosebită tarea
a timp şi de calitate a documentaţiilor aceasta nu înseamnă că importanţă revin între ŢEG:
BRAZ
prinderii de transporturi
ne putem declara mulţu
meu;
miţi ou rezultatele obţinu auto H un edoara-Deva în primă
îndeplinirea exemplară rurale din judeţul nostru sînt doar cîteva dintre celor din bupeni şi Uri- te. Toată lauda pentru acest an şi în întregul (Mure
a planului în acest ultim Pentru realizarea sarcini sarcinile pe care secreta eani, mari centre miniere modul în care au muncit cincinal, mai cu seamă la rjile
prian
trimestru al anului şi pre lor de plan puse în faţa rul general al parti prezente şi de perspectivă. colectivele autobazelor din Tianişeni, Jieţ, Rovinari,
gătirea condiţiilor pentru institutului nostru, consi dului, tovarăşul Nicolae Şi alte teme de actuali Orăştie, Petroşani şi De Grăciiuneşti. Sînt locuri
înfăptuirea sarcinilor mo liul oamenilor muncii, bi Ceauşescu, ni le pune în tate au fost relevate în va, clasate în această or care înseamnă cărbune şi
bilizatoare care stau în fa roul său executiv, sub di faţă. Trebuie să întărim cadrul dezbaterilor din dine pe primele locuri în calcar pentru energia şi
ţa proiectanţilor şi arhi recta şi permanenta con mai mult colaborarea cu adunarea generală: proiec întrecerea socialistă, co siderurgia ţării !
tecţilor în anul viitor — ducere a comitetului de constructorii, cu oamenii tele pentru obiectivele de lective care se prezintă cu Iată comandamente ma rtez
iată cele două teme de partid, are un program de care pun în operă prO'ee- gospodărire comunală şi toţi indicatorii îndepliniţi jore, la care activul de 16 ni
bază care au fost dezbă acţiune bine pus la punct, leie noastre. loca ti vă, pentru industria şi depăşiţi. Cu bune re partid, comuniştii, colecti Ext
tute în adunarea generală cu termene şi răspunderi — Sin tem da tori să ne mică şi prestatoare de ser zultate se prezintă şi au vul muncitoresc de la 36, 21
Ext
a oamenilor muncii din la fiecare obiectiv. implicăm mai mult, să ne vicii, obiective social-cul- tobazele din Hunedoara, l.T.A. Hunedoara-Deva 41, 11
institut. turale, pentru sistematiza Ilaţeg şi Brad. Dar dacă s-au angajat să răspundă 603 14
For
Firesc, acestor idei de rea centrelor civice ale ne analizăm munca prin cu toată capacitatea şi pu lei, i
bază li s-au alăturat mul INSTITUTUL DE PROIECTĂRI localităţilor judeţului. prisma exigenţelor caro se terea lor de muncă.
te altele, cu contribuţie HUNEDOARA—DEVA pun în faţa noastră, a ce I. GHEORGHE
directă, nemijlocită la rea G. IGNAT lor care muncim în trans fv
lizarea obiectivelor puse
în seama lucrătorilor in — O nouă calitate a unim eforturile cu oame Pei
stitutului. în anul 1989 şi muncii se impune şi în nii din construcţii, de fi P
pînâ la sfîrşitul actualu activitatea noastră — spu fapt, cu aceia care trans să,
lui cincinal. nea arhitectul Ilie Popa. pun in realitate proiectele VÎQtl
din
— Activitatea noastră de Aşa cum ne cere secreta noastre — sublinia şi in pera
proiectare este chemată să rul general al parti ginerul Teodor Gavrilă. cupr
mim
asigure documentaţiile dului, tovarăşul Nicolae Din intervenţiile altor max
pentru planul de investiţii Ceauşescu, aşa cum se participanţi la dezbateri de.
al Consiliului popular ju prevede în Tezele din a- — Tiberiu Cucerzan, Lu ceaţî
deţean — sublinia tovară prilie, nouă. proiectanţilor, cia Fleşeru, Cornel Jibe Ea
şul Dumitru Armăşescu ne revin sarcini cu totul teanu, Cornel Crîng — am fl P
directorul institutului. Prin deosebite. Pentru că de reţinut că toate colective să,
programul de proiectare noi depinde în bună mă le şi nncrocolectiveîe din Izolr
de
stabilit. în acest an avem sură finalizarea obiective cadrul institutului sînt an suflt
sarcina elaborării docu lor de investiţii în fiecare gajate eu forţe sporite dic,
60—1
mentaţiilor de execuţie tâ <
pentru un număr de 5 500 localitate a judeţului pentru îndeplinirea sarci ciur
apartamente, precum şi — Mai avem multe pro nilor din acest an, din serv
pentru o serie de lucrări bleme de rezolvat — ară întregul cincinal.
ta in cuvîntul său dr. ing.
1 (>hn ieo . ■ ;1 i 1 i ta re, soci a! - în mod deosebit a fost
culturale, do sistematizare, Alexandru Pop. Ridicarea accentuată necesitatea ur
de definitivare a perime- calităţii documentaţiilor gentării finalizării proiec Blocuri ilo locuinţe moderne, estetice — în care se regăseşte şl munca proiectau- ,
treior construibile ale u- noastre, a conţinutului lor. telor de locuinţe din Va ţilor — constituie ansambluri în peisajul nou al oraşului Slmerla.
nor localităţi urbane şi operativitatea în finalizare lea Jiului, cu deosebire a
\