Page 60 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 60
19 642 © JOI, 17 NOIEMBRIE 1983 Pag. 3
Cucerirea
ÎNTREPRINDEREA DE PRELUCRAREA
independenţei de stat LEMNULUI DEVA
Ultimele eforturi pentru ÎNCADREAZĂ pentru secţia de mobilă
)IÎ XANTE nE- a României
A DIT*" aceri:. din Deva
(ie ia unitatea
î Petroşani a (Urmare clin pag. 1) lă. în timpul lucrărilor finalizarea arăturilor adinei
Deva, conduşi E3 sudor electric şi autogen.
ia Ciorobea, se conferinţei, evenimentele
u rezultate no- de la 1877—1878 au fost încadrarea se face conform Legii nr. 12/
realizarea pla- evocate în repetate rân (Urmare din pag. 1) lui.. în acelaşi timp, Mi
desfacere, obţi- hai Lăscoi a executat afi 1972 şi Legii nr. 57/1974.
imentar, la pe mitate ca Severinu.1 şi Za- duri cu mândrie şi dragos Au fost transportate pînâ na rea adineă pe 15 ha.
nsie 3 milioane randu.1, cu scopul cic a di- te, pentru faptele de e- Informaţii, Deva, B-dul Dr. Petru Groza,
;irea este rodul viza populaţia româneasca roism ale poporului ro astăzi peste 3 600 tone de La rîndui lor, mecani
ii susţinute a gunoi de grajd, cantitate zatorii Dumitru Cioroga- nr. 24.
r unităţii în .si corpul electoral româ- mân. în raportul său, Vin- din care s-a aplicat 3 000 ru, Valerică Şchiopii, Eu
•ractlcării unui nesc şi a asigura succesul cenţiu Babeş spunea: „Ar
odern, civilizat candidaţilor partidelor de mata trecu Dunărea şi se tone, pe 75 de ha". gen Lăzănescu, Ionel Pre-
ii permanente La C.A.P. Boşorod, unde zescu şi Nicolae Apostol
)rLi pentru bu- guvernământ. acoperi de glorie, diplo din cele 262 ha prevăzute, au intrat cu plugurile în
zionare cu pro- In aceste condiţii, în maţia română făcu, ca e-
alimentare în lementul român de la Du arăturile adînci s-au făcut brazdă pe .ultima tarla de
l anului. anul 1880, se cristalizează pe 251 ha, formaţia de 8 10 ha, rămasă nearată, în | COOPERATIVA „STREIUL"
tot mai mult acţiunile^ în năre să fie recunoscut de tractoare ou pluguri ara, brigada Streisîngiorgiu a
vederea unificării mişcării Europa, ca o necesitate a marţi, din plin. Mecaniza C.A.P. Strei. Petru Achim, ! C Ă L A N
naţionale din Transilvania. echilibrului european. Re torii Alexandru Rozoti, inginerul şef al unităţii,
îvmUNE In această direcţie, consfă gatul României se înalţă Petru şi Nicolae Vişoi., care-i coordona, preciza | cu sediul în Călan, str, Aurel Vlaicu, nr. 2
tuirea Astrei, de la Turda, mândru pe orizonturle Ioan Enăşescu, Nicolae că suprafaţa pe care s-aiu
din luna august, avea sa statelor de rang şi vază". Cînda, Nicolae Topor ş.a., executat arăturile adînci ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
joace un rol important.
Telejurnal • Desfăşurată încă sub îndeaproape coordonaţi de este de 334 ha, iar alina
drumul înfăp- Semnificativ este faptul impresia evenimentelor ca Adam Mihăilă, inginerul rea solului s-a făcut pe © responsabil unitate confecţii piele şi
revoluţii agra- că la această întrunire re au dus la cucerirea in şef al unităţii şi de Ioan mai mult de 30 de ha, me
15 Unire, uni- A. P. Alessi este progra dependenţei de stat a Ro Ştef, şeful secţiei de me canizatorul Vasile Manoliu I înlocuitori
ealuri impli- mat cu discursul intitulat mâniei, conferinţa de con canizare, care asigura şi fiind cel care a" muncit cu
sţe perspecti- Românii la Plevna", rea- stituire a Partidului Na asistenţa tehnică, erau lio- M.A.S. în aceste zile. responsabil unitate confecţii fuste şi
5 Laureaţi ai dueîndu-se în actualitate ţional Român este rezul în rîmdurile de faţă am articole pentru copii
i naţional războiul pentru indepen tatul ecoului deosebit avut tărîţi să încheie pînă la evidenţiat ultimele efor
României" • denţă, la o întrunire folo de acest eveniment asupra sfârşitul zilei suprafaţa ce turi pe care mecanizatorii
dria de a fi sită de către fruntaşii po românilor din monarhia le-a mai rămas de arat. din C.U.A.S.C. Bretea Ro ® tîmplari.
al României litici români pentru ini austro-ungară. Consecin Remarcăm grija tuturor mână le-au făcut la exe
• 20,55 Film ţierea unificării partidelor ţele războiului de inde pentru calitatea lucrului. cutarea ogoarelor de toam Informaţii suplimentare la telefon 957/
ingur pe lu- naţionale. „Eroicele fapte pendenţă sînt o permanen Tot aici, mecanizatorul nă, lucrare pe care au î 30031.
iliza? după şi izbînzile vitezei armate ţă în mişcarea naţională Ioan Corobea a adminis reuşit să o încheie la timp,
aloi. roduc- române sunt de atâta în românească din Transilva trat, cu M.I.G. 540 tone în condiţii de calitate, pu
aurilor sovie- semnătate incit nu este nia. Faptele de vitejie ale de gun.oi pe suprafeţele nând, astfel, baze trainice
nul episod » iertat să treacă nici o a- soldaţilor români au mă destinate culturii cartofu recoltei anului viitor.
jrnal • 22,00 dunăre românoasca, ^ im
programului. aceea li»terairă» Im socială, rit încrederea în forţa po
fie ştiinţifică, şi în fine, porului român unit. Cre INSTITUTUL DE CERCETĂRI
fie de orice natură, fără dinţa în forţele proprii a SI PROIECTĂRI PENTRU
ca să nu se vorbească de stimulat planuri îndrăzne
dînseie' — se spunea în ţe, unele preconizîiiid chiar I GOSPODĂRIREA APELOR,
1
‘mi'IITHWTW dizertaţie. Cu ocazia aces declanşarea unui război FILIALA SIBIU
tei consfătuiri, la care au popular în Transilvania
Răzbunarea participat, printre alţii, pentru înfăptuirea unităţii
oz (Patria) ; Gh Baritiu şi Gheorghe ÎNCADREAZĂ
IA: Duminică naţionale, cum a fost „Pla
(Modern — Pop do Băseşti, se ia ho- nul strategic pentru cuce
montul Con- tărîrea de a convoca o rirea Ardealului", propus doi ingineri în specialitatea construc
dern — n> ; conferinţă la Sibiu pentru de revoluţionarul Axente
raniu "’lacă- ţii hidrotehnice, cu o vechime mini-
care v\.' mi-e zilele do 17 şi 18 octom Sever. | mă de 5 ani.
ine (Arta); brie 1880, cu scopul de a Evenimentele petrecute
[ ; Samba elabora un program de în anii 1877—1878 au lăsat
Duminică în acţiune şi do a discuta încadrarea se face conform prevederilor
Noiembrie) ; urme de neşters în con
soare (Uni- „convocarea la un termen ştiinţa românilor din Tran . Legii nr. 12/1971 şi Legii nr. 57/1974,
INI: Regina anume, a unei conferinţe silvania. Asemenea faptei
(Cultural) ;
Alo, aterizea- generale publice, din am viteazului domnitor Mihai, Relaţii suplimentare la telefon 928/
ca (Luceafă- bele ţări". Aceeaşi confe eroismul ostaşilor români
EA: Rămăşa- rinţă trebuia să decidă a trezit speranţele în în | 15968.
1); u HI CÂNI: formarea cluburilor elec făptuirea unirii Transilva
ersc le (Re
D: ia re- torale, de fapt organizaţii niei cu România. Nu în
lor . Steaua locale care urmau să con tâmplător, în anul 1914,
URABARZA : rapoartele poliţiei austi'o-
din Timok fere partidului _ nucleul ÎNCHIRIERE
orăştie : său de bază. După o cam ungare semnalau credinţa
start (I’a- panie de presă, care s-a existentă în rîndui ţărani
ndo — seril- bucurat de o largă parti o ÎNCUIE IEM garsonieră
ăra) ; C.EOA- lor transilvăneni, că „ar ştiu apartament in Hunedoa
Faraonul — cipare, şi, o dată cu ter mata' română s-a mai ra. Telefon 11810, orele 18—
(Centrul de luptat cu un imperiu şi că .21. (10/38G)
creaţie „Cîn- minarea preparativelor, în VIN ZAR I
iiei“); HA- 12 mai 1881 s-au deschis în scurtă vreme va porni
ino (Dacia); La luptă împotriva celui • VIND apartament patru
e el, fratele lucrările Conferinţei ge lalt". Aceasta este poate camere, zona pieţei. Deva, D E C E S E
RIA: Cînd lelclon 15251, intre orele 17 —
î fierbinte nerale al cărei rezultat a expresia cea mai elocven 20. (6232) © OAMENII muncii din ca
ILIA: Ci- fost unificarea celor două tă a răsunetului războiu • VIND maşină tricotat ma dru] atelierului mecanic „Mar-
îbescu — sc- nuală, import. Deva, telefon mura“ Simeria deplîng dis
umina). partide româneşti din lui de independenţă in 22333, (lupă oro 17. (6351) pariţia fulgerătoare din viaţă
Transilvania, fapt care va minţile şi inimile români • VlND ferăstrău mecanic, a colegului CÎNDEA IOAN şl
a
familiei
elaborare
pentru
m sssm sm intensifica desfăşurarea lor de pretutindeni, menţi- U.M. Sectorul de Oţolarul Georgc o(elurllor <Un cadrul l.l'.S.R. nou, separator import. sntîn- transmit condoleanţe (0256)
luarea
Deva.
llauganu
efectuează
îndoliate.
nînd aprinsă flacăra luptei
Deva,
manual,
tînă,
© FAMILIA îndurerată anun
EXPRES viitoare a luptei pentru li pentru libertate şi unitate unei probe curente de oţel din cuptorul electric de pro telefon 20193. (6357) ţă încetarea din viaţă, în ziua
ducţie românească.
bertate şi unitate naţiona naţională. • VIND apartament trei do li noiembrie 1988, a bunu
camere. Deva, Decebal, bloc
tragerii din M, scara D, apartament 19. lui lor soţ, tată şi bunic, ing.
1988 (6366) ŞABÂU ŞTEFAN. înmormînta-
4, 5, 16, 40, • VIND apartament trei rea va avea loc în 17 noiem
! INFRACTORUL ERA BINE femeie că ştie el din surse foarte (era bine informat Costică şi do cantore, cărămidă. Brad, stra brie, ora li, la IJrad.
i : 29, 2G, 28, sigure despre o presupusă perche data aceasta !), l-a lovit cu tracto- * da 1 Iunie, nr. 13, bloc 15, (6255)
| INFORMAT apartament I, telefon 50684. • LOCATARII asociaţiei 88
de câştiguri: ziţie domiciliară, percheziţie care ar rul, i-a avariat grav maşina şi i-a (6349) Deva deplîng moartea tova
n care 73 173 avea, chipurile, scopul de a I se rănit socrul. Fiul l-a trimis, nici , răşului ZLATE ALEXANDRU,
• VIND apartament două
categoria I. Se petrec in jurul nostru uneori confisca orice sumă de bani s-ar mai mult nici mai puţin, pe el, i camere, Orăştie, strada Frl- fost preşedinte al asociaţiei
* fapte despre care, atunci cînd le găsi în casă. Cu o naivitate de Costică Todicâ, la mama sa, C. D„ cazului, 56. Informaţii Hune şi transmit sincere condo
leanţe familiei greu încercate.
I cunoaştem, exclamăm : „este posi- necrezut, femeia i-a dat ascultare să facă ce-o şti, să strîngă 22 000 i doara, telefon 12492. (12/3S5) (G363)
; bil aşa ceva, există oameni atit de şi a ascuns 8 000 lei într-un butoiaş lei şi să meargă împreună la locul • VIND motocicletă MZ 250, © SOŢIA, fiul, fiica, nora,
bu
şi
nepoţii
anunţă
cu
I încrezători în primul venit ?“ Cele accidentului pentru împăcare. Pe modificată, stare foarte Geor ginerele durere dispariţia ful
Hunedoara,
piese.
nă,
adîncă
* ce urmează dovedesc că există. drum, Costică a mai complicat „po ge Encscu, bloc 3 bis, apar
: vremea va gerătoare a celui care a fost
int frumoa- Costică Todicâ avea, in Orăştie, vestea". Fiul lui C. D. ar fi lăsat, tament 20, zilnic 16—18. un bun soţ, tată şi bunic
*ul variabil, ■ rosturile lui. Lucra la pădure, in Fapte din instanţă chipurile, nişte acte ia o mătuşă a (11/387) OPREAN ROMAN. Inmormîn-
ifla moderat, tarea va avea loc azi, 17 no
nordic. Tern I cadrui- unităţii forestiere de exploa- sa din satul Galaţi ; că ar fi bine . P I E R D E R I iembrie, ora 13, la cimitirul
ii ime vor fi » tare şi transport din localitate. Nu dacă ea-, mama, s-ar repezi pînă la j din Simeria. Nu îl vom uita
e minus 6 şi J mai lucrează la pădure pentru că ii Galaţi să ia actele. Grijdliu, Costică J niciodată. (G358)
de, iar cele cu rumeguş de ferăstrău. Bineînţe • PIERDUT legitimaţie ser © FAMILIA Bîrcean Cornel
* 3 şl 3 gra | plăcea prea mult înşelăciunea, min- a oprit şi rucsacul în care se aflau viciu, eliberata de Ţesătoria’ şi Mărioara aduc un ultim
va produce » duna, traiul uşor pe banii altora. les, sub ochii „complîăi", dar mai banii, ceva de-alc gurii şi băutură, ' de mătase Deva, pe numele pios omagiu bunului lor cum
Atunci cind se a.fla în libertate, ales lacomi, ai lui Todicâ. Ceea ce „să nu obosească femeia, cărîndu-l J Vesa Mariana. O declar nulă. nat OPREAN ROMAN, păs-
trîndu-i o vie şi frumoasă a*
vremea va * Costică Todicâ, era un om informat. s-a întîmplat pe urmă, nu e greu în spate pînă la Galaţi", Ajungînd o PIERDUT legitimaţie (63G5) tnintire. (G358)
ser
nt f i uimoa- 1 Nu în privinţa noutăţilor din do- de ghicit. „Complicele" s-a întors la rubedenia sa, Cornelia D. şi-a viciu, eliberată de D.J.P.Tc. © COLEGII de la secţia a-
ul variabil, J meniul exploatării şi prelucrării lem- tiptiil şi a şterpelit banii. dat seama că a fost trasă pe sfoară Deva, pe numele Lazăr Ro- glomerare — C.S. „Victoria®
idea averse dica. O declar nulă. (G356) Călan sînt alături de sing.
Vîntul va i nului. El avea predilecţie doar pea- La nici o lună după aceea, To- ca un copil. La bariera de cale fe Cotea Elena în greaua pierde
ctorul nor- « tru un anumit gen de informaţie : dică a mai dat o lovitură, de data rată din Pui, unde-l lăsase pe To- j © PIERDUT legitimaţie ser re pricinuită de decesul ta
e locale de | cine are ceva bani puşi deoparte, a-ceasta în satul Fizeşti al comunei dică, i-a mai găsit... urmele. Cu viciu, e l i b e r a t ă de tălui. (1/388)
i. Local cca- I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva, pe © FAMILIA îndoliată mul
?re de chi- | ce slăbiciuni are, cum poate fi Pui. S-a dus direct la Cornelia D. concursul organelor de stat a mai numele Fodor Gheorghe. <> ţumeşte tuturor celor care au
îorolog de ' „prelucrat". Aria lui de informare. acasă şi i-a îndrugat o poveste pe recuperat vreo 15 000 lei din toată > declar nulă. (G3G1) fost alături de ea şi au par
©
legitimaţie
i’ronceneo). j * era foarte largâ. Dovada? Locuia care C. D. - dacă nu se lăsa a- suma. Preţul credulităţii a (ost ' viciu, PIERDUT de I.M.C. ser ticipat la marea durere pri
cinuită de decesul bunului lor
Bîr-
eliberată
v in Orăştie dar „operă” în satele co- mâgită — putea s-o verifice ime mare. eea, pe numele Şerban Iozsef. soţ, tată şi bunic LASZLO
LUDOVIC. ‘ (6360)
O declar nulă. (6355)
w m t munei Pui. Pe la Începutul kri mai diat la postul de miliţie din comu Rubrică realizată cu sprijinul a PIERDUT legitimaţie de derea cinematografică jude
© COLEGII de la im n-prin
nă. „Povestea" suna cam aşa. Fiul
' a aflat el că Mania N. din Pui are
i ceva necazuri. A alertat-o fals pe lui C. D„ tractorist la cariera Ponor Tribunalului judeţean serviciu, eliberată de <’. M. ţeană aduc un ultim omagiu
Deva, pe numele Mâr/u Teo- celei care a fost Mici.EA
1 fii. o declar nulă. (0351) MAE! ,\, din Brad. (0333)