Page 61 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 61
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 642 @ JOI, 17 NOIEMBRIE 1988
0 expresie concludentă
SCHIMB DE MESAJE LA NIVEL ÎNALT
mă îngrijorarea O.S.A. faţă
ROMÂNO-EGIPTEAN de „lipsa de progres" în a unei colaborări
CAIRO 1G (Agerpres). — viaţă îndelungată şi mul aplicarea rezoluţiilor asu
DLn partea tovarăşului tă putere de muncă, iar pra soluţionării conflictu fructuoase
Nieolae Ceauş eseu, pre poporului român prieten lui dintre Argentina şi
şedintele Republicii Socia urări de noi şi importan ^ SAN SALVADOR. - Marea Brita.nie. Pornind spre oraşul Bem- cultivate in R.D.G. au fost
liste România, şi a tovară te succese în dezvoltarea Nicaragua este dispusă să burg, aliat la 50 de km de create şi ameliorate de a-
şei Elena Ceauşescu, a fost social-economică a Româ negocieze cu S.U.A. orice SI CIUDAD DE PANA reşedinţa regiunii Halle, cest institut. Incepind din
transmis preşedintelui Re niei. temă privind normaliza MA. — O reuniune a con Spre nord, am străbătut anul 1960, aici a început
publicii Arabe Egipt, Mo- Schimbul de mesaje a rea relaţiilor bilaterale — ducătorilor agenţiilor na cimpii întinse şi mănoase, cercetarea asupra rezis
hamed Hosnd Mubairak, fost prilejuit de primirea a declarat, la San Salva ţionale de cooperare teh cultivate cu porumb, sfe tenţei soiurilor la condiţii
şi doamnei Suizan;n.e Muba- de către preşedintele Mo- dor, reprezentantul Nica- nică din ţările membre ale clă, legume şl cartofi. le climatice — in special
rak un cordial salut de harned Hosnl Mubarak a raguei la Organizaţia Sta „Grupului celor 17" ur Bernburgul, care de cu- la îngheţ, in care scop
prietenie, împreună cu tovarăşului General Co telor Americane, Carlos mează să se desfăşoare la firid a sărbătorit peste cultivarea plantelor se lace
cele mai bune urări de loniei Vasile Milea, mi Tunnermann, potrivit agen Ciudad de Panama, in pe 1 000 de ani de existenţă, in cabine climatice, unde
sănătate, fericire şi suc nistrul apărării naţionale ţiei EFE. El a arătat că rioada 29 noiembrie - 2 ne apare acum ca un se realizează temperaturi
ces în activitatea dedicată al Republicii Socialiste voinţa politică a Nica- decembrie — a anunţai mi oraş modern, cu o puter de pină la minus 15 gra
propăşirii economico-sd- România, care a efectuat raguei de a-şi normaliza nistrul panamez al planifi nică .industrie chimică. In de C.
ciale a ţării, de prosperi o vizită în Republica A- relaţiile cu S.U.A. con cării şi politicii economi apropierea acestui oraş — In cimpurile experimen
tate şi pace poporului e- raibă Egipt. trastează cu refuzul Admi ce, citat de agenţia IPS. la Hadmersleben, se află tale ale institutului, unde f
giptean prieten. Preşedintele Hosni Mu nistraţiei nord-americane şi un institut de cercetări se cultivă 36 de soluri şi ff
Preşedintele Republicii barak a dat o înaltă a- cu ajutorul pe care îl fl ROMA. - La Tribuna pentru cereale. Directorul hibrizi, am avut plăcerea
Arabe Egipt a adresat cal preciere demersurilor şi acordă aceasta forţelor lul militar din Verona s-a institutului, praf. dr. ing. şi surpriza să-l avem ca
de mulţumiri pentru me iniţiativelor tovarăşului „contras". deschis procesul împotriva Georg Kratzsch, ne spune interlocutor pe prof. dr.
sajul primit şi a rugat să Nieolae Ceauşescu, vizînd fl COPENHAGA. - In a doi nazişti - fostul că că profilul şi sarcina de ing. Willy Kappel. El ne-a
se transmită preşedintelui soluţionarea justă şi du pitan S.S. Aiois Schint-
Nieolae Ceauşescu şi to rabilă a situaţiei din O- localitatea daneză Helsin- holzer şi fostul subofiţer
gor se desfăşoară cea de-a
varăşei Elena Ceauşescu, r ie nitul Mijlociu, subliniind S.S. Erwin Fritz - acuzaţi N O T E D I N
în numele său şi al doam sprijinul constant şi activ doua sesiune extraordina de violenţă în timpul ce- R.D. GERMANĂ 1
nei Suzanne Mubarrak, ex aii preşedintelui României ră a Consiliului Nordic — lui de-al doilea război
presia sentimentelor de pentru instaurarea unei organism de cooperare al mondial împotriva unor ce
profundă stimă şi pre păci trainice în zonă şî parlamentelor şi guverne tăţeni italieni, incendiere bază a unităţii respective vorbit in termeni elo-
ţuire. urări de sănătate. în lume. lor din Finlanda, Islanda. şi jaf, precum şi de acte « le reprezintă crearea de gioşi despre colaborarea
Norvegia, Suedia şi Dane de represalii soldate cu I noi soiuri şi hibrizi da deosebit de fructuoasă pe
SESIUNEA ADUNĂRII GENERALE A O.N.U. marca. Participanţii exa uciderea a 38 de persoa I plante - griu, secară, orz care o au cu unele sta
minează în principal as ne, la Caviola (Belluno).
NAŢIUNILE UNITE 16 mandă celei de-a 43-a se J şi porumb — cu caracteris-ţiuni de cercetări agricole
(Agerpres). — Comitetul siuni a Adunării Generale pecte legate de comba M WASHINGTON. - In , tici biologice ridicate, cit din ţara noastră, in spe
nr. 1 al Adunării Gene a O.N.U. să declare că terea poluării mediului stitutul American al Pe I mai timpurii, rezistente la cial cu cea din Turda, cu
înconjurător în ţările res
rale a O.N.U. a adoptat, programele militare ac trolului a publicat un stu boli şi dăunători, care să care întreţin relaţii de pe
la iniţiativa unui mare tuale duc la irosirea unor pective şi în zona apelor diu potrivit căruia indus 2 asigure o înaltă producti-ste 20 de ani. Interlocuto
teritoriale, precum şi pro
grup de ţări socialiste, mari resurse, care ar pu tria energetică a S.U.A. | vitate. Cei 250 de lucrători rul ne-a spus că, datorită
nealiniate şi neutre, un tea fi utilizate pentru bleme privind finanţarea are de înfruntat probleme s din cadrul institutului res colaborării cu cercetătorii
programelor de colaborare
proiect de rezoluţie în creşterea nivelului de trai grave, în condiţiile în care pectiv se ocupă de tehno- români, aici s-au extins in
care atrage atenţia asu al tuturor popoarelor şi reciprocă în cadrul Con producţia a scăzut consi * logia de cultură, litopato- cultură hibrizii noi de po
pra consecinţelor econo pentru soluţionarea pro siliului Nordic. derabil şi există riscul pa logia şi protecţia plantelor. rumb Betura, Opac, Betu-
mice şi sociale ale cursei blemelor privind dezvolta g SAN SALVADOR. - ralizării investiţiilor pentru J Pe terenurile de cultură fior şi alţii, care au o bună
înarmărilor şi impactului rea economică şi socială Comisia generală a celei noi explorări. I ale institutului s-a ajuns comportare in producţie in
extrem de negativ al a- a ţărilor în curs de dez După cum relevă stu la o serie de perlorman- condiţiile pedoclimatice
cesteia asupra păcii şi voltare — relatează agen de-a XVIII-a Adunări Ge diul citat de agenţia EFE, J ţe. Intre acestea este no- specifice ale R.D.G. Gaz
nerale a Organizaţiei Sta
secuntăţii internaţionale. ţia TASS. telor Americane (O.S A.) — numărul instalaţiilor petro 5 tabil faptul că pe teren u- dele şi-au exprimat satis
Comitetul îşi exprimă în ale cărei lucrări se desfă liere a scăzut, din 1981, ' rile proprii s-a ajuns la o facţia deosebită pentru
grijorarea profundă în le NAŢIUNILE UNITE 16 şoară la San Salvador — de la 4 530 la 921 cu o I producţie medie de 10 to- rodnicia colaborării ştiin
gătură cu accelerarea (Agerpres). — Adunarea a aprobat o rezoluţie care reducere corespunzătoare ' ne griu la ha, iar in cele ţifice şi tehnice cu uni
cursei înarmărilor, îndeo Generală a O.N.U. a apro reînnoieşte cererea adre a producţiei zilnice, ceea | 25 de unităţi agricole coo- tăţile de profil din ţara
sebi a celor nucleare, pre bat prin consens o rezo ce a făcut să sporească * peratiste şi de stat cu noastră, relevind totodată
cum şi cu creşterea chel luţie asupra situaţiei din sată Argentinei şi Marii dependenţa S.U.A. de im care colaborează, di fu- dorinţa de a le amplifica,
tuielilor militare. Subli America Centrală în care Britanii de a relua nego porturi. * zînd tehnologii înaintate şi ceea ce este în lolosul
niind că aceasta grevează cere celor cinci ţări cierile referitoare la dife 9 seminţe din soiuri valo- şi spre binele ambelor
serios asupra economiei centroamerlcane să-şi ac rendul privind suveranita J roase, media recoltei pe ţâri şi popoare, preocupa
tuturor statelor şi consti celereze .eforturile în ve tea asupra Insulelor Mal- j ultimii trei ani a fost de rea asiduă pentru creşte
rea necontenită a produc
tuie un pericol la adresa derea instituirii unei păci vine (Arhipelagul Falk- J 8 000 kg boabe la ha, ţiei
păcii şi securităţii interna ferme şi durabile in re land). Documentul expri dublindu-se faţă de reali agricole, evidenţiind
ţionale. Comitetul reco- giune. I zările din anii 1980—1982. grija permanentă faţă de
ridicarea nivelului de trai
I Demn de remarcat este al oamenilor muncii.
faptul că peste 80 la sută
I din soiurile de cereale NICOLAE T1RCOB
NOI NAVETE zice arderea de călre lo Administrarea vitaminei treimi din cei_ 1 800 mi
SPAŢIALE cuitori a frunzelor căzute E se poate face ca atare, lioane de locuitori cîţi
toamna. Ziarul remarcă ! dar şi prin alimente, cum numără oraşele . lumii
în Statele Unite a fost Imprăştierea lor pe străzi ar fi legumele proaspete. respiră aer cu un grad
pusă la punct tehnologia şi în parcuri creează o înalt de contaminare. Ra
pentru crearea unei noi senzaţie de dezordine, DIABETICII Şl portul stabileşte şi o ie CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL
clase de navete spaţiale dar, atunci cînd sînt to SPORTUL rarhie a principalelor o-
— relatează revista „Ae- cate cu maşini de tuns raşe a căror atmosferă Seria I — seniori
rospace", citată de agen iarbă, ele îmbogăţesc so Exerciţiile fizice regu conţine o proporţie alar
ţia TASS. Noul shuttle lul. Iar dacă sînt aduna late sînt recomandate bol mantă de bioxid de sulf, REZULTATE : Minerul Gheţari — Minerul Uri-
va avea două trepte şi te într-un morman, în navilor de diabet, ele considerată a fi dăună cani 1—0 ; Minerul Aninoasa — Dacia Orăştie 0—0 ;
va putea plasa diferite locuri mai ferite de pri contribuind la reducerea toare pentru sănătatea Voinţa Ilia — Rapid Simeria Triaj 0—1 ; Preparato
încărcături atît pe orbite vire, se descompun în- nevoilor de insulina ale locuitorilor. rul Petrila — Constructorul Hunedoara 2—2 ; Parîngul
geostaţionare, cît şi în Lonea — Metalul Crişcior 5—0 ; Mecanizatorul Sîn-
afara acestora. Prima LUPTA tandrei — C.F.R. Petroşani 3—0 ; Victoria Călan —
treaptă a noii navete va ÎMPOTRIVA SIDA E.G.C.L. Călan 6—0; Mineral Cortej — Inox Hu
constitui de fapt un nedoara 5—0 ; Utilajul Petroşani — a stat.
prototip al unui shuttle Guvernul Franţei a a-
-
obişnuit şi va servi pen doptat un plan' naţional C L A S A M E N T U L
tru transportul pe orbite tr-un humus fin, propice organismului, la preve de luptă împotriva Sin 1 . Dacia Orăştie 15 11 2 2 37—12 24
joase a aşa-numitei îngrăşăriii pajiştile, gră nirea formării de ţesu dromului Imunodeficien- 2. Victoria Călan 15 12 0 3 32— 9 24
super-navete. Duipâ plasa dinilor şi serelor... turi adipoase, ca şi a ţei Dobîndite (SIDA) pen 3. Minerul Uricani 15 12 0 3 28— 8 24
rea pe orbită, super- tulburărilor circulatorii. tru următorii ani, avînd 4. Minerul Ghelari 15 10 2 3 30— 9 22
naveta se va desprinde VITAMINA E Şl CANCERUL Aceasta este concluzia în vedere proliferarea 5. Minerul Certej 15 10 1 4 39—21 21
de naveta obişnuită şi, PULMONAR unei reuniuni a specia periculoasă a acestei ma 6. Utilajul Petroşani 15 8 3 4 32—20 19
cu ajutorul motoarelor liştilor în diabet şi în ladii în ultima perioadă. 7. Minerul Aninoasa 15 8 3 4 27—17 19
proprii, îşi va putea con Un grup de oameni de medicina sportivă din După cum au declarat 8. Parîngul Lonea 15 7 3 5 36—26 17
tinua zborul în regim ştiinţă britanici, de la R. D. Germană, care a autorităţile, o atenţie 9. Constr. Hunedoara 15 G 4 5 36—24 16
automat sau cu echipaj Institutul Rowett, din avut loc la Berlin — in deosebită va fi acordată 10. Inox Hunedoara 15 6 2 7 22—24 14
uman. Aberdeen, apreciază că formează agenţia ADN. acţiunilor de profilaxie, 11. Metalul Crişcior 14 6 1 7 30—31 13
administrarea vitaminei Ciclismul, înotul, plim ca şi campaniilor de in 12. Mecaniz. Sînt andrei 15 5 3 7 27—35 13
FRUNZELE USCATE - E poate contribui la re bările şi alergările uşoa formare a populaţiei. în 13. E.G.C.L. Călan 15 3 1 11 18—35 7
1NGRĂŞĂM1NT AL SOLULUI ducerea numărului de re, jocurile sportive sînt deosebi a tineretului. O- 14. Voinţa Ilia 16 3 1 12 16—43 7
cazuri mortale în rîndul formele de mişcare re ficialităţile apreciază că 15. Rapid Simeria Tr. 15 3 0 12 15—35 6
Frunzele căzute toam bolnavilor de cancer la comandate în cazul su în momentul de faţă în 16. Preparat. Petrila 14 1 2 11 15—39 4
na nu ar trebui să fie plămîn. Administrată în ferinzilor de diabet. Franţa există circa 17. C.F.R. Petroşani 15 2 0 13 10—62 4
tratate ca simple gunoaie doze mai mari, această 150 000—200 000 de pur
şi cărate către terenuri vitamină are ca efect în AERUL... ORAŞELOR tători ai virsului SIDA. ETAPA VIITOARE (ultima) : Mineral Uricani —
supraaglomerate — scrie tărirea celulei globulelor Numărul bolnavilor se Utilajul Petroşani ; Dacia Orăştie — Minerul Ghelari;
ziarul „The New York roşii din sînge, mai ales Un raport al Progra dublează la fiecare 11 Inox Hunedoara — Mineral And.noasa ; Metalul Criş
Times". Oraşul New în rîndul fumătorilor, mului Naţiunilor Unite luni. iar în anul 1990 el cior — Minerul Certej ; E.G.C.L. Călan — Parîngul
York, ca şi muilte alte a- care sînt cei mai expuşi pentru Mediul înconju poate să atingă 20 000 de Lonea ; Constr. Hunedoara — Victoria Călan ; C.F.R.
glomerăni urbane, inter la o astfel de maladie. rător relevă că două persoane. Petroşanii — Preparatorul Petrila ; Rapid Siimeria Tr.
— Mecanizatorul Sîntandrei ; Voinţa Ilia — stă.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu îstrate (redactor şef). Gheorghe Pavei (redactor şef adjunct), Nieolae Tîrcob. | rincr. j
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA; 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL; Tipografia Deva, str. 23 August, nr.275.