Page 63 - Drumul_socialismului_1988_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

A d u n ă r i g e n e r a e a i e o a m e n i l o r m u n c i i SESIUNEA ANUALĂ DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE A FILIALEI

HUNEDOARA A CENTRULUI DE CERCETĂRI PENTRU
Angajare PROBLEMELE TINERETULUI

o a
n Kxi’ozrjx
„Tineret — Pregătire — Integra re“ TA CTh-INAK
curi,
notei
la patiseria
Desfăşurată sub semnul programele şi tehnologiile dializată pentru cultura (lin oraşul Uri
angajării ferme în trans­ stabilite. hameiului a obţinut un Teri a început, la Deva, penitru înfăptuirea obiec­ integrării profesionale şi chls o expozi
culinară cu vi
punerea în viaţă a impe­ — Deşi am depus efor­ beneficiu de peste 2 mi­ sesiunea anuală de comu­ tivelor Congresului al sociale ale tineretului". produse de i
rativelor formulate de se­ turi susţinute, am rămas lioane lei _ arăta şeful nicări ştiinţifice a Filialei XlII-lea şi Conferinţei A fost abordată o largă covrlgărle, dii
spi
cu
cretarul general al parti­ cu o însemnată restanţă la acesteia, Toan Colda. ' Nu Hunedoara a Centrului de Naţionale ale partidului" gamă de aspecte legate de multe cofetăria
Joi,
dului, tovarăşul Nicolae producţia de lapte marfă ne Putem declara pe de­ cercetări pentru probleme­ •— Oetavian Mireştean, şe­ .pregătirea profesională a a prezentat,
tinerei generaţii în con­
Coauşescu. pentru reali­ — afirma Ioan Bolog, şe­ pun mulţumiţi cu un a- le tineretului. Organizată ful Secţiei propagandă a diţiile dezvoltării intensi­ nea, intr-un
tori
zarea noii revoluţii agrare, ful Complexului zootehnic semenea rezultat. Iată de de Comitetul judeţean al Comitetului judeţean de ve, educarea prin muncă prăjituri, fursecul
nuci,
partid; „Realizări şi ;>er-
adunarea generală a oa­ din Bîrcea Mare. Aceasta ce, pentru creşterea pro­ U.T.C., actuala sesiune se spective în cercetarea şti­ şi pentru muncă, stimula­ ratele prezent
menilor muncii de la se datoreşte îndeosebi fap­ ducţiei fizice am înfiinţat desfăşoară sub genericul inţifică a tineretului" — rea creativităţii, cultiva­ două expoziţi
in
LAS. Simeria a reliefat tului că nu am avut asi­ o pepinieră cu 140 000 bu- „Tineret — Pregătire — Marin Manolescu, directo­ rea spiritului acţionai, im­ pregătite patiser
Integrare" şi reuneşte re­
le
de
e
cu putere modalităţile de gurat efectivul matcă cu , •P care-i vom folosi prezentanţi ai Centrului de rul Centrului de cercetări plicaţiile pregătirii forţei tărie ale în
acţiune în vederea înfăp­ 600 exemplare. Ne-am for­ ia completarea golurilor cercetări pentru proble­ pentru problemele tinere­ de muncă tinere în mo­ cu aportul n
artă
culinară
tuirii obiectivelor anului mat un colectiv harnic şi astfel îneît să avem o den­ mele tineretului de pe tului — Bucureşti; „Unele dernizarea activităţii eco­ toş şi al Mai
1989. Subliniind că prin disciplinat de lucrători şi sitate de cel puţin 3 500 lingă C.C. al U.T.C. şi ai consideraţii privind per­ nomice, educaţia multila­ Ta buna o
mai buna folosire a bazei avem un stoc suficient de plante la hectar. Uezolvînd filialelor judeţene, cadre fecţionarea pregătirii ca­ terală a tinerilor. Cxpozi|iilor a
huit şi colect
tohnico-materiale şi apli­ furaje, ceea ce ne dă cer­ Şi problemele tehnice la universitare şi din dome­ drelor şi propagandiştilor S-au adus în atenţie o crătoare ale
carea cu rigurozitate a titudinea că sarcinile ce amenajarea pentru irigaţii niul cercetării probleme­ de la cursurile ele învăţă­ seamă de probleme cu unităţi condt
rica
Jula
tehnologiilor înaintate, pu- ne revin în anul viitor vor vom putea creşte substa.n- lor tineretului, activişti, mânt politico-ideoiogie" — privire la impactul cultu­ Jenica Mureş şi.
nînd accentul pe calita­ fi înfăptuite integral. Ual producţia. în acelaşi colaboratori, alţi invitaţi. Constantin Purciiea.n, di­ rii asupra integrării so­
tea lucrărilor, in acest an timp urmărim încadrarea Lucrările sesiunii au fost rector al Cabinetului jude­ ciale a tineretului, parti­
producţiile au sporit cu AUTOCONDUCEREA strictă în baremul de chel­ deschise de Virgil Sicoe, ţean pentru activitatea cularităţile psihice ale spe­
1 000 tone grîu, 600 tone tuieli, am organizat con­ prim-secretar al Comite­ ideologică şi politico-edu- cificului culturii româneşti
orz şi orzoaica, 700 tone MUNCITOREASCĂ fecţionarea sacilor de ba- tului judeţean al U.T.C. cativă, preşedintele Filia­ şi efectele lor, educaţia
legume şi 42 tone hamei 'ufat din sfoara recupera­ în prima zi, în plenul lei Hunedoara a Centrului materialist-ştiinţifică a ti­
faţă do cele obţinute în ÎN ACŢ IU NE tă, iar lucrările aferente sesiunii au fost prezentate de cercetări pentru pro­ neretului, în condiţiile noii • 19,00 Telejt
anul anterior, dezbaterile perioadei s-au efectuat în următoarele comunicări : blemele tineretului; „'Tine­ revoluţii tehnieo-şliinţifi- Tezele din
au evidenţiat că recolta — Producţiile de peste cele mai bune condiţii. „Priorităţi ale activităţii retul şi rolul abordării co, socializarea politică, piu şi însu
putea fi mai mare dacă se 5 tone grîu, 4 tone orz, Toate acestea sînt premise politico-educative în rân­ înterdisciplinare în cu­ factor ai participării tine­ gram pentr
asigurau condiţii pentru 3,5 tone orzoaica şi 8 000 ale unei activităţi eficien­ dul tineretului hunedorean noaşterea ştiinţifică" — rilor în structura auloeon- narea între-
valorificarea întregului po­ unităţi nutritive la hectar te în anul viitor. prof. ing. Paul Constanti- ducerii muncitoreşti. • 19,50 Un
tenţial productiv al fer­ la plantele furajere, cit şi In acelaşi spirit de exi­ nescu, I.S.P.r.F. Bucureşti; Do un real interes s-au şi-n faptă
melor. genţă şi răspundere, de „Sociologia tinereţii sau bucurat problemele ce ţin văţămînt -
de 3 400 1 lapte pe cap de
— în ferma pe care o vacă pe care le-a realizat angajare fermă pentru tinereţea sociologiei" — de integrarea tinerilor, ca producţie «
conduc — spunea Gustav Ferma nr. 4 din Orăştie creşterea producţiei vege­ prof. Traia-n Dinorel Stăn- obiectiv al întreprinderi­ vem cuvînti
tale şi zootehnice, de apli­
•Sehmiidt — am înregistrat în acest an — sublinia Ti- oiulescu, vicepreşedinte al lor, etapele integrării tine­ ţiuni din pr
o diferenţă de aproape beriu Cherecheş, şeful fer­ care a principiilor auto- Filialei Hunedoara a Cen­ rilor specialişti, exigenţele nor I ”izi
2 000 kg grîu la hectar mei — nu le putem con­ conducerii şi autogestiunii trului de cercetări pentru funcţionala aie integrării 20,45 us
între soiurile cele mai sidera o limită a posibi­ oconomico-finaneiare — au problemele tineretului. sociale a tinerilor cu com­ grame priori
productive şi cele mai pu­ lităţilor noastre. Val orifi­ abordat problemele şi alţi Lucrările sesiunii au portamente deviante. cau­ România îi
ţin adecvate cultivării în ciu d integral potenţialul tovarăşi, între oare Geor- continuat apoi pe urmă­ ze ale neintegrârii socio- 21,25 Univ
ferma noastră. De aseme­ productiv al pămîntului — gel Răican, Eugen Lăză- toarele secţiuni: „Probleme profesiionaie, rolul factori­ viaţă e 2
rescu şi Fio re a Bula. în-
nea, la orzoaica s-au înre­ prin lucrări de îmbunătă­ ale pregătirii şcolare şi lor aptitudinali in integra­ nai’ <* 22,0
rea şi evoluţia profesiona­
gistrat pierderi ridicate ţiri funciare, fertilizare, Irucît se prevăd sporuri profesională, pentru mun­ lă, tendinţe actuale in e- programulu
din cauza întîrzieriâ recol­ aplicarea de amendamente însemnate la producţia ve­ că şi viaţă a tineretului"; xorcitarea funcţiei educa­
tării. Prin înlăturarea a- calcaroase, folosirea unor getală şi în zootehnie, în­ „Probleme ale modelării tive a familiei ş a.
cestor neajunsuri era po­ seminţe cu însuşiri biolo­ deosebi la efectivele de personalităţii culturale şi Lucrările sesiunii conti­ LCiNEI
sibil să amplificăm mult gice ridicate şi prin res­ bovine, adunarea generală educării revoluţionare a nuă astăzi.
beneficiile. Am tras în­ pectarea strictă a tehno­ a adoptat un cuprinzător tineretului"; „Probleme ale
văţăminte din aceste lip-, logiilor specifice fiecărei plan de măsuri tehnico- D K V A :
organizalorice, cu termene
suri şi am pregătit condi­ culturi — vom obţine re­ Şi responsabilităţi precise S I M P O Z I O N Pa ut croi H
ţii ca în anul viitor recol­ zultate mai bune şi o efi­ pe oameni, la loc de frun­ 11U N UDOAl
ta să fie la nivelul cerin­ cienţă sporită a întregii Miercuri, 16 noiembrie Adrian Jokliş ţie ta cabi- în familie
A); Detaşa
ţelor, avîn.d realizate în- noastre activităţi. te situîndu-se cele ce vi­ a c., la I A.C.R.S Hune­ netul de medicina muncii cord iu (Si.
zează întărirea ordinii şi
sătninţările de toamnă, a- — Realizînd peste 90 la disciplinei, ridicarea pre­ doara a avut loc simpo­ al Spitalului municipal Agentul s:
răiviriie şi fertilizarea te­ suită din producţia fizică zionul eu t o n a „Combate­ Hunedoara, dr. Chilia Da- ra); In t i
dor de
renului în conformitate cu stabilită, ferma nr. 6 spe- gătirii profesionale a în­ rea accidentelor şi cauze­ vid, medicul dispensarului PETRO.*? A >
tregului personal muncitor,
lor care provoacă incapa­
de la I . A
S H
R
C
, ing. Ilie
respectarea strictă a leh- citate temporară ele mun­ Şorban. şefii! comparti­ (Puring);
familie? (7
nologulor, îmbunătăţirea că în unităţile ele con­ mentului de protecţia Zîmbet de
Trimestrul IV 1988 — la condiţiilor de muncă şi strucţii", organizat de Con­ muncii din I A.C R S.l I şi cântecelor
rea); LUP
viaţă ale lucrătorilor, fo­ siliul Naţional al Sotâetâ- alţii. VULCAN:
7.1\ strâu-
nivelul trimestrului I 1989! losirea cu randament ri­ ţii de Cruce Roşie, în co­ La simpozion au parti­ iub
rul) * ’
laborare cu Comitetul mu­
dicat a întregii baze teh-
mco-materiaje, reducerea nicipal Hunedoara al cipat adjuncţi de- şefi de ner» . pi
a i ş t r i , şefi de
brigadă, m
(Urmare din pag. 1) pentru tractoare în par­ cheltuielilor materiale şi Crucii Roşii. la tinerii
(Muncitori
chetele Pîrîu Frunţii, Ro­ creşterea eficientei econo­ Au prezentai comuni­ echipe, responsabili ob­ SA: Anot
tiu priceperea, conştiin­ vina şi Măgura, unde se mice. însemne ale industriei cări prof. Oetavian Fiiliip şteşti cu protecţia muncii (Mu rţ cit orc
ciozitatea şi abnegaţia lor vor crea stocuri de masă moderne la Deva. din cadru) Consiliului Na­ clin cadrul grupelor şi co­ Cetatea a
zat) ; BR
— maiştrii Constantin To- lemnoasă în timpul care T. dobriceanu ţional de Cruce Roşie, dr mitetelor sindicale. samurai -
dea şi ion Saucă, şefii de a mai rămas din an. „Re­ (Steaua r
brigăzi Gheorghe Petro- feritor la acest din urmă T1E: Roz*
(Patria);
vaii, Ion Andrei, Ştefan aspect — sublinia maistrul R i d i c a r e a seriile I —
Sofronici. Gheorghe Rog- Gheorghe Sorescu — ne-am Urgentarea finalizării lucrărilor de investiţii GKOAGIU
tvean, Ioan Vişovan, Şte­ creat deja un stoc de 500 p o t e n ţ i a l u l u i portul -
(Centrul
fan Mircea, . fasona,torii mc lemn rotund de fag (Urmare din pag. 1) intra în ritmul normal de devărul este că nici noi creaţie
mecanici Ştefan Cocîrcă, şi răşinoase în exploata­ lucru ? nu ne-am organizat rigu­ p r o d u c t i v niei“); 11
Dumitru FL]i.p, Ştefan Nis- rea Ji.gorul, iar de la 1 — Ne-am concentrat for­ ros activitatea, au fost fericită (
tor, Constantin Zaharîa. noiembrie s-a trecut la gă. Noi avem delegaţi per­ ţele la cele trei puncte multe cazuri de indisci­ Răzbunan
CALAN :
Gheorghe Miron, V irgil asigurarea de stocuri şi în manenţi la ei, insistăm „fierbinţi" de pe aducţiu­ plină. Parcul auto, cu a l p ă m î n t u l u i Sfîntului
Andrei. Dumitru Sava, celelalte parchete progra­ pentru urgentarea livrări­ nea princi-pailă. Lucrările toate greutăţile întâmpina­ tură şi c
Cristache Oancea. însă mate". lor. Dar şi montajul se vor fi finalizate în două, te, nu a fost folosit la ca­ (Urmare din pag. 1) României •
Sania alb
munca la pădure este co­ — Angajamentul colec­ cere impulsionat, mai cu maximum trei luni de zile. pacitate în unele zile. Au ILTA: Ci|
lectivă. De aceea aş vrea tivului S.F.E. Strei-Baru seamă că la ora de faţă La Nucşoara acţionăm pen­ existat deficienţe şi în adus-o ia efectuarea ară­ Cil — s' 1
avem în stoc utilaje în va­
să-i nominalizez şi pe — a ţinut să precizeze tru recuperarea rămîneri- ceea ce priveşte suprave­ turilor în perioada si abi­ mina).
„ifroniştii" Teodor Biriş, Ionel Lucaci. secretarul loare de peste 52 milioa­ lor în urmă. Lucrările în­ gherea tehnică a lucrări­ lita merită să fie eviden­
Ion Boian, Grigore Cîr- organizaţiei de partid a ne lei. Am încheiat pro­ trerupte aici în 1983 au lor. ţiaţi mecanizatorii Anton
stea, Laszio Grek, pe trac­ sectorului — este de a in­ grame de montaj pe zile, fost reluate, folosim mai — în cele zece luni şi Cioană, Victoruţ Vnsiu, Ion
decade, luni, tocmai pen­
toriştii Va,sile Miron, Va- tim pina apropiata Plenară tru a urgenta aceste lu­ bine forţele mecanizate de jumătate care au trecut Ceuţă, Alexandru Vulc,
sile Rohnean, Dumitru a C. C. al P.C.R. cu noi care dispunem. Avem cer­ de la începutul anului, Viorel Vlăîconi, Mitucă
Gavriluţ, Iile Coarneş. sporuri de producţie la crări. titudinea că în cunnd vom planul de investiţii total Băiuţ, Cornel Ceuţă, Ioan Pentru
Gheorghe Toma, Ion Paş- principalii indicatori, în­ Mult rămase in urmă fi cu lucrările în grafice a fost realizat în procent Cristca şi alţii. fi în g<
cu. Mareei Frigă tor, pe cheierea, pînă în 20 no­ sînt cîleva obiective vita­ — Anul acesta la baraj de 92_,G7 la sută, din care Cuvinte de laudă se cuvin cu cerul
va sufla
buldozeristul Viorel Lascu. iembrie a.c., a exploatării le pentru garantarea fina­ lucrurile nu au mers cum la construcţii-montaj — .şi mecanizatorilor din for­ derat di
a căror contribuţie la rea­ masei lemnoase din pla­ lizării lucrărilor de pe a- ar fi trebuit — arăta In­ 98,81 la sută — preciza in­ maţiile pentru fertilizarea râturile
lizările generale este mare. nul pe acest an şi consti­ menajâre: aducţitinea se­ ginerul Aurel Dan, şeful ginerul Remus Purece, terenului, din rîndul că­ cuprinse
în această perioadă, ca­ tuirea stocului stabilit de cundară Nucşoara — de- brigăzii I-baraj. Forţă de directorul adjunct al l.E. rora se detaşează Ioan minus u
maxime
re înseamnă mai puţin de 8 000 mc, de a ne conso­ buşăre (5 km executaţi, muncă umană şi materia­ Haţeg. Nerealizările nu Taşcu, Alexandru Brejan, 9 grade,
o lună şi jumătate pînă lida, pe întregul an, pozi­ în loc de 15 km plan), ba­ lă ăm avut, dar am stat sînt alît de mari ca să nu Nicuşor Nicuîescu, Ioan se va
la sfîrşitul anului, lucră­ ţia fruntaşă pe care o de­ rajul de la Gura Apei, perioade lungi din cauza poată fi recuperate pînă Pop, Sorin Nicuîescu şi La nu
torii forestieri din zona ţinem în prezent în între­ captările de pe aducţiunea parcului auto. Am ajuns la încheierea anului, să alţii, precum şi cei din ’•.! schit)
Strei-Baru finalizează pre­ cerea socialistă la nivelul principală, mai precis ce­ la cota -(- 1026 metri (fa­ obţinem chiar un avans. formaţiile pentru scurifi- tempora
gătirile de iarnă, realizea­ întreprinderii. Ridicînd le de la Netiş, Valea Ma­ ţă de -f- 1014 metri anul Aceasta cere însă din par­ cări, din care fac parte tor va
moderat
ză stocurile pentru lunile realizările din ultimul tri­ re şi Bodu. trecut) cu mari eforturi. tea constructorului, mon­ Vaier Daj, Ionel Furduii, torul no
de vîrf alo sezonului fri­ mestru al acestui an la ni­ — Vă rugăm, tovarăşe Dar este o creştere cu lo­ tărilor, furnizorilor do u- Grigore Bozga şi alţii. semnala
guros. Pînă în prezent ţiu velul sarcinilor primului inginer Ioan Dânilă, şef tul nesemnificativă. Doar tilaje, din partea noastră, Preocuparea lor de căpe­ cu eh ie­
de serv
fost terminate reparaţiile trimestru din 1989, vom al brigăzii centrale şi a- 12 metri... a beneficiarului, concen­ tenie o constituie realiza­
la cabanele Pravăţ, Pîrîul aborda prevederile mobili­ duc ţi unii din cadrul — Era cu putinţă să ri­ trarea şl unirea eforturi­ rea la timp şi de calitate
Cald şi Făgeţel, s-au asi­ zatoare ale anului viitor A.C.II. Rîu Mare-Retezat, dicăm barajul, anul aces­ lor, o mai bună organiza­ a întregului volum de lu­
gurat lanţuri antiderapan­ cu certitudinea ridicării să ne spuneţi ce măsuri ta, cu cel puţin 25 metri re a muncii la fiecare o- crări prevăzut, astfel îneît
te pentru tractoare, sare- întregii activităţi ia cote aţi luat, cum acţionaţi — a continuat inginerul biectiv şi punct de lucru, în anul 1909 să se obţină
antigel ri alte materiale, superioare de calitate şi concret pentru recupera­ Dan Cristodorescu, adjunc­ colaborare perfectă, in­ cele mai mari recolte la
s-au construit drumuri eficienţă. rea restanţelor, pentru a tul şefului de brigadă. A- tra jutora re permanentă. toate culturile.