Page 66 - Drumul_socialismului_1988_11

ÎNCHEIEREA VIZITEI DE LUCRU â TOVARĂŞULUI
PROLe/aĂ E>IM,toAt'c TARILE, UNITl-VĂi

NICOLAE CEAUSESCU îl R.D. 6ERMANÂ

ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIAU SOSIREA
JUOUUl HUWlOOfiPCt Vineri, 18 noiembrie aducerea la îndeplinire a ÎN CAPITALĂ
S O C I A L I S M U L s-au general al convorbirile ducători de partid şi de Ceauşescu, Partidului Nicolae
încheiat
o v a r ă ş u l
T
indicaţiilor celor doi con­
ge­
secretar
dintre
oficiale
tovarăşul
Co­
al
neral
Nicolae Ceauşescu, secre­
stat cu privire la identi­
munist Român,, preşedin­
Partidului
tar
ficarea de noi căi de dez­
voltare a schimburilor e-
Comunist Român, preşedin­
tele Republicii Socialiste co no mice, a cooperării şi tele Republicii Socialiste
România, s-a înapoiat, vi­
hiM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C, România, şi tovarăşul specializării în prod.ucţie, neri după-aitniazâ, în Ca­
ULmo
ic O IU SUI ULUI POPULAR J UD I TE A K Enich I-Ionecker, secretar precum şi în domeniul pitală, venind din Repu­
Comitetului
ştiinţei şi tehnologiei, in­
general
al
blica Democrată Germană,
1
Central al Partidului So­ tra România ş R.D. Ger­ unde, la invitaţia tovară­
cialist Unit din Germania, mană. şului Erich Honecker,
preşedintele Consiliului de în cadrul abordării u- secretar general al Co­
Anul XL, nr. 9 644 SIMBĂTA, 19 NOIEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani Stat' al Republicii De­ nor aspecte esenţiale ala mitetului Central al Parti­
mocrate Germane. actualităţii politice inter­ dului Socialist Unit din
în aceeaşi atmosferă de naţionale, o atenţie deo­ Germania, preşedintele
caldă prietenie, de stimă sebită s-a acordat pro­ Consiliului de Stat a'l
Republicii Democrate Ger­
In întreaga activitate economico-socială şi înţelegere reciprocă, to­ blemelor privind înfăptui­ mane, a efectuat o vizită
rea dezarmării, în primul
varăşul Nicolae Ceauşescu
şi tovarăşul Erich Hone- rînd a celei nucleare, so­ de lucru.
cker au continuat schimbul luţionării pe care paşnică, Conducătorul partidului
de păreri în probleme pri­ prin tratative, a conflic­ şi statului a fost însoţit
vind dezvoltarea relaţiilor telor existente în diferite de tovarăşii Gheorghe 6-
IfflGOLAEltîEAUŞESâU ^ WÎUWi dintre cele două partide, regiuni ale • globului, li­ şi prea, membru al Comite­
subdezvoltării
chidării
ţări şi popoare, precum şi
tului Politic -Executiv al
în legătură cu aspecte ac­ edificării noii ordini eco­ C. C. al P.C.R., priiţii vice-
ff Şl FÂPTtl REVOLUŢIONARE fgjgp tuale ale vieţii politice nomice internaţionale, - in­ prim-ministru al guvernu­
staurării în Europa şi în
mondiale.
al
supleant
T o v a r ă ş u 1 Nicolae lume a unui climat de lui, Ion Stoian, membru
Comitetului
Ceauşescu şi tovarăşul destindere, securitate, în­ Politic Executiv, secretar
Noul — permanent pe fluxurile Erich Honecker au fost ţelegere şi pace. al C.C. al P.C.R., de alte
informaţi, în numele ce­
A lost subliniată nece­
persoane oficiale.
lor două părţi, de către sitatea întăririi, în conti­ T o v a r ă ş u l Nicolae
şi
colaborării
nuare,
a
productive ale întreprinderii tovarăşii Gheorghe Oprea, solidarităţii partidelor co­ Ceauşescu a fost salutat,
al
viceprim-ministru
prim
la
sosire,
aeroportul
pe
Guvernului român, şi Gun- muniste şi muncitoreşti — Otopeni, dc tovarăşă' Elena
„Aici, la noi — ne-a de­ cesta s-au făcut paşi im­ neral al partidului, în Te­ ter Mittag, vicepreşedinte în lupta pentru soluţio- Ceauşescu, de membri şi
clarat tovarăşa Ana Bokos, portanţi pentru apropierea zele din aprilie a.c. şi cu al Consiliului de Stat
secretarul organizaţiei de de final a investiţiei. Deci, alte prilejuri ? al R.D. Germane, despre (Continuare in pag. o 4-a) (Continuare în pag. a 4-a)
partid al întreprinderii în această hală se produ­ — La fel ca toate cele­
„Plafar" Orăştie — putem ce şi, în acelaşi timp, se lalte unităţi economice,
spune că sîntem în „dia­ lucrează intens la monta­ am trecut şi noi cu pasiu­
log" direot cu cele mai rea celorlalte instalaţii ne şi abnegaţie la aplica­
intime calităţi ale plante­ complexe de sinteză, oxi- rea în munca practică a Sesiunea ştiinţifică naţională dedicată
lor. Desigur, este vorba în dare etc. ideilor, tezelor şi orientă­
primul rînd despre însu­ Noua capacitate de pro­ rilor stabilite de condu­ aniversării a 70 de ani da la făurirea
şirile terapeutice deosebi­ ducţie, care a căpătat de­ cătorul partidului şi sta­
te ale florei româneşti, numirea de „Secţia pentru tului nostru, la şedinţa
însă şi despre uleiurile valorificarea superioară a statului naţional unitar român
volatile, adică esenţa Comitetului Politic Execu­
structurală a plantelor, tiv al C.C. al P.C.R. din Sub e@kla Consiliului membri şi membri- su­ cutiv, secretar al C.C.
care pot aduce multe fo­ „PLAFAR" 29 aprilie a.c. Practic, am Naţional al Ştiinţei şi în- pleanţi ai Comitetului al P.C.R.
loase omului. Dacă la în­ pus un accent deosebit pe văţămmtului, vineri a Politic Executiv ai C.C în continuare au fost
ceputurile activităţii noas­ ORĂŞTIE. calitate şi eficienţă, pe avut loc în Capitală Se­ al P.C.R., secretari ai Co­ prezentate următoarele
tre accentul era pus pe reducerea consumurilor siunea ştiinţifică naţio­ mitetului Central ai comunicări : Unitatea în­
senulndustrializarea plan­ specifice, îndeosebi a ce­ nală dedicată aniversării partidului, membri ai tregului popor în jurul
telor — în sensul pregă­ uleiurilor volatile" (secţia lor energetice. Putem ra­ a 70 de ani de la făuri­ C. C. al P.C.R., aii Consi­ Partidului Comunist Ro­
tirii şi sortării lor pentru VSUV), este condusă de porta că sîntem, acum, u- rea statului naţional uni­ liului de Stat şi ai gu­ mân, al secretarului său
ceaiuri medicinale — în tînărul inginer Dorin Fră- nica întreprindere de pro­ tar român, cu tema vernului, reprezentanţi ai general, t o v a r ă ş u l
ultimii ani centrul de ţilă. fil din ţară care şi-a axat „Lupta poporului român Nicolae Ceauşescu* teme­
greutate a trecut pe utili­ — De fapt — remarca activitatea pe producerea pentru unitate maţional- unor instituţii centrale lia trainică a marilor
zarea pe scară largă a u- tovarăşul inginer Ironim aromelor alimentare. în statală, coordonată fun­ organizaţii de masă şi realizări obţinute de
leiurilor- volatile. Cerghizan, directorul între­ acest context, întregul damentală a istoriei pa­ obşteşti, activişti de România socialistă", de
— Ştim că în anii actua­ prinderii — colectivul a- nostru colectiv ' este con­ triei. Opera teoretică a partid şi do stat, oameni tovarăşul Emil Bobu,
lului cincinal s-a investit cestei noi secţii este, în to­ ştient de importanţa mun­ t o v a r ă ş u l u i Nicolae de ştiinţă, artă şi cultură, membru al Comitetului
mult la „Plafar", pentru talitate, tînăr. Vîrsta me­ cii sale pentru economia Ceauşescu — baza ştiin­ cercetători, studenţi, mi­ Politic Executiv, secretar
construirea acestei noi ha­ die nu depăşeşte 22 de ani. naţională şi acţionează ţifică a cunoaşterii isto­ litari, oameni al muncii al C.C. al P.C.R. ; „în­
le care se vede în curtea —> Cum se înscrie, tova­ pentru a-i da cît mai mul­ riei poporului' român". din Capitală. semnătatea făuririi Sta­
unităţii. Care este situa­ răşe director, colectivul în­ tă rodnicie şi eficienţă. La iucrărilb sesiunii, Sesiunea a fost deschi­ tului^ Naţional Unitar
ţia acestei noi capacităţi treprinderii ..Plafar" în organizată de Academia să de tovarăşul Constan­ Român pentru dezolta-
de producţie ? cerinţele -multiple stabili­ M. LIVEZEANU Republicii Socialiste tin Olloanu, membru al
— A intrat în funcţiune, te de tovarăşul Nicolae România, au participat Comitetului Politic Exe­ (Continuare in pag a 4-a)
parţial, în 1987. Anul a- Ceauşescu, secretarul ge­ (Continuare in pag. a 3-a)
OBIECTIVUL SE ÎNALŢĂ!
Frigul care s-a instalat vecinătate — i-am găsit la nare. Dar, aşa cum ne-a martie 1989 obiectivul este
în ultima vreme n-a a- aceeaşi înălţime (şi la fi­ indicat secretarul general gata.
fectat prea mult ritmurile gurat şi la propriu) pe al partidului, tovarăşul După parcurgerea, celor
de lucru înregistrate pe Grigore Bordea, Mdhai Nicolae Ceauşescu, prin 32 de ziduri despărţitoare
şantierul bateriei de coc­ Molnar, Erika Paill, Gaş- realizarea concretă a tutu­ — cîte are în construc­
sificare n. 3 de la C.S.V. par Magyari, Ioana Rizan, ror măsurilor cuprinse în ţie echipa lui Alexandru
Călău. Spaţiul respectiv Aurelia Ciorobea şi alţi programele adoptate vom Hălăştoan — coborîm cu
de construcţie, închis în oameni harnici, care ştiu reuşi să atingem într-un fratele acestuia, zidarul
mod corespunzător cu ta­ că apropierea termenului timp mai scurt momentul Teodor Hălăştoan la cota
blă ondulată şi acoperit, a de finalizare a marelui o- încheierii lucrărilor pe a- „—2“ a bateriei. Aici mun­
permis zidarilor să aşeze biectiv depinde într-o pro­ cest şantier important. cesc, la canalul de fum
ou aceeaşi cunoscută rîvnă porţie covîrşitoare de mun­ — Unde vă aflaţi cu lu­ al bateriei, alţi oameni din
reperele de cărămidă în aceeaşi formaţie: Maria
blocul ceramic al bate­ Ciovică, Marcela Călin,
riei. „Am putea spune — Reporter pe şantier - Teodora Istrate şi alţi zi­
preciza şeful de formaţie dari. „Despre noi ______ ne
Coloman Lorinczi ___ că tot BATERIA Sf COCSIFICARE nr. 3 CALAU spune în glumă interlocu­
lipsa unor repere de cără­ torul — se poate spune că
midă refractară ne-a îm­ muncim şi la cea mai înal­
piedicat să înaintăm mai OBIECTIVELE DE INVESTIŢII — REALIZATE tă şi la cea mai de jos
mult cu bateria. De pildă, cotă !".
echipa mea a ajuns la rîn- EXEMPLAR, ÎNAINTE DE TERMEN ! în perimetrul aflat la
dul 31, însă lipsesc nişte baza bateriei l-am întâlnit
sorturi de cărămidă şi nu şi pe Gheorghe Axine ca­
putem încheia acest rînd. ca lor cotidiană, concretă. crul in acest moment ? re manevra cu pricepere
Sperăm ca în zilele ce ur­ — Sîntem conştienţi — Adică, ce „adresă" avem motostivuitorul pe „pote­
mează să primim de la ne. spunea zidarul Victor noi, aici, unde sîntem a- cile" înguste existente în
Turda materialele necesa­ Dan, pe care l-am întîlnit cum ? această zonă. Şi fiindcă
re pentru a finaliza rîn- pe „coama" unui zid — veni vorba despre „îngus­
dul 31 peste tot. La unele — Este vorba de rîndul tarea drumurilor", trebuie
dintre ziduri am început că numai acţionînd cu toa­ . 33 de la zidul despărţitor să precizăm că aceasta se
să ridicăm şi rîndul 32". te forţele de care dispu­ nr. 87. datorează şi unor forţe
Am notat, din această nem şi cu multă încrede-’ — Cînd credeţi dumnea­ sporite de constructori ca­
formaţie, numele zidarilor re în opera noastră, în voastră că se va termina re au fost aduse pe şan­
şeful
X.P.I.C.C.F.
Pisano,
fruntaşi Adriana S.trătilă, ceea ce facem, vom putea bateria de cocsificare tierul respectiv. Este vor- atelierului confecţii Deva. Inginerul Angola sudoriţele Vasilict
alături
do
metalice,
Margareta Balogh şi Ana învinge greutăţile care nr. 3 ? Lupu şl Maria Căciularu urmăreşte execuţia la cote •cali­
Leulescu. Iar clin echipa mai apar în activitate. Ele — Dacă totul merge bi­ MARilN NEGOIŢA tative a unor piese din corn ponenţa hidrogeneratoare!oi
condusă de zidarul Imre se datorează, în principal, ne — mă refer- şi la mun­ aflate în fabricaţie la Reşiţa. Foto NICOLAE GHEORGHIIJ
Kiss — care acţionează în problemelor de aprovizio­ că şi la materiale —- în (Continuare in pag. a 3-a]