Page 67 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 67
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI h
naltelor antistatale ale a-
19 18 (I) gitatorilor panslavi şi da-
co-români". • Faludi Fc-
Răsloind lisele aproape veau dreptul să practice renc, în Nemeş Asszony,
uitate pe temeiul cărora meserii, să deschidă pră 1748: „însuşi Dumnezeu
am construit, in urmă cu vălii cu uşa la stradă, să ne-a separat pe noi: mun * 33,00
vreo doisprezece ani, ro tăbăcească piei şi să-şi ca şi lipsurile pentru io La Ifirşit
manul HERALZII, am avut iacă sicrie, pentru ca me bagi, belşugul şi viaţa fe nă: * Mi
surpriza să constat că o seriaşii saşi să nu albă ricită pentru nobili" • Sze- cu Ansar
parte din ele pot oieri o nici o concurenţă, o Avo csenyi Islvăn (1791-1860): al Uniuni
Imagine semnificativă, deşi catul N. Opreanu din Si- „Să facem şi din pietre Comunist
fragmentară, asupra eve nicolau a fost pedepsit maghiari !" • In 1878, ba nirii, cetă
nimentelor care au culmi pentru că a pus la poartă ronul Bănly, prim-minis- Din unive
in
25
tru:
„Domnule,
dacă
armindenaş
la
Gînduri pentru revitalizarea activităţii corale hunedorene nat cu Marea Unire de Fiind „un legate funde de roşii care de ani nu vă vom maghia animat '
Pastel liri-.
Decembrie
erau
1918.
şi
1
riza,
neamul
elocvente prin ele insele, albastre. Veşlejindu-se, să mai existe !". nostru nu are cop: Ipo
de
nevoie
E nevoie de muncă şi perseverenţă neavind selectez citeva comen frunzele verzi ale crengii In martie 1916, ziarul lui * Nu-
ştiu cînta
dintre
tarii,
aceste fişe, cuprinzînd de „Românul" (Arad) este gînd şi f<
talii mai puţin cunoscute, LenTAVuQ suspendat ca urmare a re dia lunii
- Marin Dirvă, dirijaţi de cei tineri, vocalize pentru partea celor chemaţi să fa transcriindu-le ca atare : fuzului lui Goldiş de a 14,45 Săp
mai mulţi ani două coruri interpretare şi obişnuirea că această activitate. E ne Intii citeva premise. • M2MD semna declaraţia de iide- tică • 15,
cu tradiţie in viaţa cultura urechii cu armonia muzi voie de multă dăruire în Dr. loan Raţiu, ia procesul litate faţă de guvernul programuii
lă a judeţului: cel clin Ghe cală. Memorandului: „Existenţa devin galbene şi tricolorul Tisza • Pe baza listelor lejurnal i«
ţari şi al sindicatului Com — După ce criterii vă a- această muncă, 'de grijă unui popor se afirmă, nu român era perfect" • Art. de suspecţi, chiar in pri tricolor, bi
binatului siderurgic Hune legefi repertoriul ? pentru a crea un climat să se discută I" • Procurorul 20 al Legii lui Apponyi mele zile ale intrării Ro • 19,35
doara, care in ediţia a Vl-a — în alegerea repertoriu nătos în formaţie, o sudu Jesenski, In ziua pronunţă (1907) prevedea că învă mâniei în război, toate dia • 20,
a Festivalului naţional „Cin- lui nu trebuie să uităm că ră a colectivului, ai cărei rii sentinţei, în acelaşi pro ţătorii, indiferent de ca persoanele înscrise în a- mint strat
tarea României" a ocupai trăim într-o ţară cu un tre membri trebuie selectaţi cu ces, către Teodor Mitrali: racterul şcolii şi de iaptul cests liste au fost ridicate Spectacol
locul II pe ţară. Vorbiţi-ne cut glorios, că trebuie să atenţie. Apoi, e necesară „Voi sînteţi osindiţi, dar că beneficiau sau nu de de la casele lor şi trans la cal • 21,
portate în
de
lagărul
erau
ajutor
la
stat,
de
o-
despre experienţa dumnea milităm pentru păstrarea şi procesul tot noi l-am pier bligaţi a dezvolta şi în Şopron. Pe lingă internă tic: „Să r
satelor
să
Statutul
voastră dirijorală, înflorirea cuceririlor noastre multă muncă, începînd cu dut" m prevedea că românii tări in spiritul elevilor sen rile forjate in lagăre, au dragoste c
seşti
— Activitatea corului sin revoluţionare, să contribuim „alfabetul" în muzică şi timentul de alipire către torităţile habsburglce au ducţie a
să-şi
fe
dicatului C.S.H. o conduc la crea-rea unui viitor şi mai coirtinuînd cu formarea u- n-au voie stradă iacă impu patria maghiară şi con schingiuit în bătăi, au a- me Patru,
ghe
Vi;
restre
şi
spre
din 1972. Locul II pe ţară luminos. Deci, repertoriul nei culturi muzicale, care neau chiar dimensiunile ştiinţa apartenenţei la na restat şi au executat chiar Bleontz,
în Festivalul naţional „Cîn nostru este format, în pri să-ţi permită abordarea u- celor dinspre curte. Au ţiunea maghiară • intre fără judecată mii dc locui Tora Vas
tarea României" a fost ob mul rind, din cîntece patrio nor piese mai, dificile, care, fost comune in care acest 1908—1910 au fost desfiin tori • şi Clopotele, în Ardeal, na Buruia
apoi
in
teritoriile
româ
ţinut de acest cor, cu a- tice. Avem, de asemenea, printr-o bună interpretare statut s-a aplicat pînă ţate 420 de şcoli româneşti neşti ocupate, sint cobori- drioscu, I
companiament de orchestră, piese reprezentative pentru să coteze bine formaţia. prin anii 80 ai veacului • In 1910, presa oficială te şi topite pentru a se cea, Dro
după multă muncă. Fiecărei specificul formaţiei, dedica trecut • Pină la începutul d e s p r e şcolile confe turna din ele tunuri. Cornel F
piese corale, pentru că or te muncii de zi cu zi: „Dragi Interviu realizat de sec. XVIII, românii din sionale ale popoarelor din RADU CI03ANU Tp*ra„îoyi<
„Cuiburi
ale
u-
Imperiu:
*
rs
chestra nu este simfonică şi furnailişti şi oţelari", de Mir- VIORICA ROMAN Jara Bârsei şi Şchei nu a- glie, u-Jori
nu dispune de .toate instru cea Neagu, „Oţel, cărbune Ajurnal i
mentele, îi fac orchestraţiile
şi lumină", de Vasile Vasi- -----*, CRONICA FILMULUI ignţă, bi
de acompaniament pe in sit ! 9 22
lache jr. pe versurile poe
strumente şi pe oameni. tului Eugen Evu, „Sub ce progiuniu!
Scopul ? Să sune bine, plă rul mindrei Hunedoare", de Două filme de
cut. Şi am reuşit, fapt re Candin Negulescu; prelu animaţie româneşti
marcat şi dc juriul fazei crări folclorice (chiar ope MI
naţionale a festivalului. Pen reta in stil popular „La şe pentru copii
tru actuala ediţie a Festi zătoare", de Tiberiu Bredi- U li V A
valului naţional „Cîntarea ceaau). Şi, desigur, avem şi Lun.g-melrajele de ani IM n terci
In fiecare
României" pregătesc şi co bucăţi corale din muzica niaţie, avînd locul lor bine fi ie .(Ari;
stabilit pe ..piaţa" filmelor
rul din Ghelari, cu acompa clasică românească şi uni şi în cultura cinematogra jandaf:
niament de fanfară, care versală. Lucrăm în prezent fică, clacă provoacă atin ia sporit
HUNEDO,'
in
fainii
va aniversa 80 de ani de bijuteria muzicală „Steluţa" gerea acelui prag al emo A); Detaş
activitate şi pe care îl di de Fr. IHubic. ţiei artistice care trans cord ia (A
formă scenele desenate în
Agentul sl
rijez din 1965. Acord mul — Cum vedeţi depăşirea scene veridice, devin fil pltroşa
tă atenţie, de asemenea, impasului in activitatea u- me necesare pentru toate (Parîng); (
familie
pregătirii coriştilor, cu care nor formaţii corale, revita vîrstele .şi grăunte semă Zîmbet ci
rca) ; LUJ
fac multe vocalize pentru lizarea acesteia in judeţ ? nat în sufletele copiilor de cântecelor
întinderea vocii, mai ales la — Prin perseverenţă din a-zi pentru ca mîi-ne roa VULCAN:
dele să fie cît mai bogate za strAbi
r „iv • •> \î,
„Ncvăceştii" este un "fi
film de aventuri realizat n p
prin prelucrarea baladelor la tineri
populare despre Novac şi 'stncitori
Laureaţii noştri timpul spectacolului prezentat pe scena Centrului de cui tură creaţie „Cîntarea Gruia lui Novac, capti „.luncilor:
Ano:
:
(impui vocal folcloric „Miiioriţn“ al Casei de cultură „Cuil>îşev“ din Doneţk, in
României" Deva. vant ca desfăşurare, ele Cetatea a
zat) ; BR
Arta populară, avln- Peşlişu Mic, care a ocu gant şi decorativ în desen. samurai
du-.şi rădăoiiii'iile în cele pai loctil f în faza repu Mesageri ai cîntecuiui şt dansului din Doneţk Bine ritmat, modern fără (Steaua i
mai îndepărtate orizon blicană, fiind distins cu ostentaţie, filmul alternea TIE: Rez
(Patria);
turi aie vieţii materiale şi premiul special din par ză registrul realist cu, cel seriile I-
spirituale din spaţiul car- tea Uniunii Artiştilor Plas In codru:! relaţiilor de presionat prin ritmul foarte zele publicului, de o sim fantastic, subliniază cu GEOAGITJ
p a t o- d ar oi b i a no - p o n t ic, re tici pe anul 1986. prietenie statornicite între variat şi adesea alert al patie aparte din partea discreţie legătura- Novă- portul
judeţul nostru şi regiunea
presărate cu
dansurilor,
(Centrul
acestuia bucur-îndu-se mi
prezintă una din compo în vîrstă do 67 de ani, Doneţk din R.S.S. Ucrai elemente spectaculoase, cuţa de 10 an.i Oxana Ka- ceştiîor cu păunului şi se creaţie „
nentele do bază ale artei Aurel Costa a învăţat de neană - U.R.S.S., ansam prin diversitatea costume ritnicova, mezina grupei. apropie de poezia popu nici"); u
fericită
(
româneşti. înscriindu-se u- la bunicul său tainele pre blul de dansuri . populare lor şi larga lor paletă Spectacolul prezentat pe lară prin. mijlocirea fabu Răzbunai-'
niitar în cadrul culturii lucrării artistice a lemnu „Cărbunaşul", grupul vo colcristică, prin tinereţea scenele aşezămintelor de losului popular, nu folclo- CÂLAN :
populare, arta populară de lui. S-a remarcat prin o- cal folcloric „Mineriţa" interpreţilor. Ritmul vioi, cultură hunedorene a fost rizînd. Primul lumg-metraj Sfîntului?
tură şl c
pe plaiurile hunedorene biectcle din lemn cosito ale Casei de cultură „Cui- tineresc, graţia au carac reuşit şi atractiv prin pi românesc pe temă istorică, României ‘
şe individualizează prln- rit, un meşteşug artistic bîşev" din Doneţk şi gru terizat prezenţa sa în spec torescul şi varietatea dan si primul din filmogra- Sania allf
Cif
tUA:
tr-un specific aparte, ju caracteristic zonei etno pa de circ a Casei de cul tacol începînd cu primul surilor (coregraf Pavel fia regizorului Constantin cu — se
deţul nostru fiind unul grafice a Ţinutului Pădu tură „ Maici kpvski" din Ma- dans şi continuînd cu Truş) şi costumelor popu Păun, este o reuşită care mina).
dintre cele mai bogate, şi reţilor. Deosebite rămîn, keevka au fost oaspeţii cel popular carpatin „Ki- lare, sonoritatea deosebită se-cuvine văzută si aplau
originale din acest punct prin frumuseţea lor, fu ansamblului folcloric „Ar riceanca", ;liric ucrainean, a grupului vocal (pregătit dată.
de vedere. Fie că este vor sele de amici, cuţitele cu deleana" a,l . sindicatului , sau cele satirice „Mergea de Liudmila ' Arhimandrito- Exerciţiu dp imaginaţie,
ba de Ţara Zara-ndului, teacă, dudele de ace, ca din Combinatul siderurgic .fetiţa după apă", „Moşne va) şi evoluţiile pline dc ..Fiul stelelor" (autor Mir-
Zona Orăştiei, Valea Jiu raba şi pipa cimpoaielor, Hunedoara. Timp de o gii", „Scene din trecut" virtuozitate ale grupei de cea Toia) este o poveste
lui, Valea Mureşului, Ţa bilele cositorite; dar şi o- săptămînăj mesagerii cîn şi „Scene din lupta nanai- circ (instructor Raisa Bat- interesantă şi plină de sur
ra Haţegului sau Ţinutul biectele necositorite: cău- tecuiui ;. şi . dansului din nă", ulti-mele conferind rakovo). prize care combină într-o
spectacolului o notă de
Pădurenilor, toate aceste cele şi bîtele păstoreşti. , ţara vecină şi. prietenă du umor foarte apreciată de Mesagerii cîntecuiui şi viziune originală „morga"
prezentat spectacole în mai
zone etnofoîclorice suscită Aurel Costa, deşi mai pu multe .localităţi hunedore- public. dansului din Doneţk, invi scientistă a literaturii de
taţii ansamblului hunedo-
un interes deosebit prin ţin cunoscut, în acest do n-e- Peste tot, la Ghelari, Momentele muzicale, cu rean „Ardeleana", au dă gen cu umorul pămîntean.
creatorii populari, care meniu, confecţionează şi Hunedoara, Deva şau Pe ecouri din îndepărtata ste ruit publicului comori din Marele succes de public
continuă peste veacuri instrumente muzicale: cla troşani, formaţiile -sovie pă rusească, interpretele folclorul ucrainean, au dat de care s-au bucurat „No-
străvechi’ meşteşuguri ar rinete, cimpoaie. Obiecte tice s-au bucurat de suc de! grupul vocal folcloric o replică de înaltă ţinută văceştii" .şi „Fiul stelelor"
tistice. de antă populară, creaţii ces, cîşligînd admiraţia „Minerita", au înălţat imn artistică turneului pe care de la punerea lor în circu
în cadrul generos oferit ale acestui originali artist publicului pentru evoluţiile de slavă muncii dătătoare ansamblul prieten din ju laţie pînă acum nu atestă
de Festivalul naţional popular au fost prezente lor spectaculoase, e- de pîine şi bunăstare, deţul nostru l-a făcut în doar calităţile acestor pe Pentru
„Cînilarea României", de în numeroase expoziţii ju Pe scena Centrului de plaiurilor natale. Landă această toamnă în regiu licule, ci şi disponibilităţi schi ml
variabil,
la o ediţie la alta a spo deţene, republicane şi cultură, şi creaţie „Cîn : muncii şi hărniciei oame nea Doneţk. Spectacolele le creatorilor de la Stu Local vo
prezentate pe scenele hu
nilor, iubirii, a adus prin
dioul An.imafilm de a crea
rit numărul creatorilor tarea României" Deva, oas taţii sub
chiar peste hotare. peţii. sovietici şi-au des cîntecele ,sa|e -şi _ solista nedorene au contribuit nu filme care să producă şi ie, lapov
populari din judeţul nos La actuala ediţie, a chis spectacolul cu mo-, vocală Liudmila Nagullna. numai la o mai bună cu să modeleze prin emoţie, ninsoare,
tru, astfel că numai în e- meniul muzica-l-corc'gra-fic Impresionante - au . 'fost noaştere a folclorului u- să conducă .* imaginaţia slab la i
VJf-a, a Festivalului na râturile
diţia a Vl-a peste 100 de ţional „Cîntarea Româ „Ucraina vă salută", sus evoluţiile pline de elastici crainea.n, oî şi la consoli printre simboluri şi meta cuprinse
titluri de laureat au în niei" el ya participa cu ţinut de ansamblul de tate ale grupei „ de 'circ a darea relaţiilor' de priete fore desenate fără a ne plus un
maximo
nie dintre judeţul nostru
Casei de cultură „Maia-
dansuri
„Cărbunaşul"
şi
cununat. pe iot atâţia crea ko-vski" din oraşul Make- şi regiunea din ţara ve glija' acţiunea ori a baga grade. ■ I
noi piese, care vor proba grupul vocal folcloric „Mi teliza încărcătura de sen se va pi
tori. între aceştia, de a- neriţa". . In . întreaga sa evka. Fiecare element din cină. izolat cc
încă o dală forţa- latentu suri, de a fi, în acelaşi (Meteoro
precieri unanime s-a evoluţie ansamblul de dan cele două momente de circ timp. si inocenţi .şi gravi.
lui sân a fost subliniat de aplau VIOLETA PADUREANU Al. I’roi
:
bu: urat Alin.'! Cost.- I n suri ..Că-bunasul" a im
satul Dumbrava, con,una Prof. IOAN SICOE GHEORGHE POGAN