Page 70 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 70
70 de a m de Ia făurirea statului
rsafioiial urai 2: ar româr»
M iş c a r e a m u n c it o r e a s c ă s i s o c ia lis t ă
în R o m â n ia - c o n t in u a t o a r e a m a r ilo r t r a d iţ ii
d e lu p t ă a le p o p o r u lu i r o m â n p e n t r u
Mişcarea muncitorească reşti, acolo unde se deci pentru a-şi apăra inde
şi socialistă din România dea soarta Unirii, masele pendenţa".
Anul XL, nr. 9 645 DUMINICĂ, 20 NOIEMBRIE 1988 4 pagini — 50 bani a fost, încă de La apariţie, muncitoare, împreună cu în articolul „România
prezentă în toate acţiunile alte categorii de orăşeni, faţă cu principiile naţio
hotărâtoare ale istoriei po cu miile de ţărani, au a- nalităţilor" publicat în nr.
porului român. Ea a în vut un rol hotăritor în 2 al revistei „Dacia vii
scris, ca unul din ţelurile susţinerea alegerii lui A. I. toare", socialiştii români
principale ale programu Cuza, în realizarea mare îşi expun cu claritate
lui revoluţionar, unitatea lui ideal. N. T. Orăşanu punctul de vedere referi
şi independenţa naţională. relatează în pagini emo tor la formarea statului
De aceea, marile înfăp ţionante participarea ma naţional unitar român, si
tuiri ale veacului, ce vi selor de ţărani şi lucrători, tuîndu-se astfel pe poziţii
zau independenţa şi uni meseriaşi, calfe şi ucenici revoluţionare, dovedind că
tatea naţională, cit şi e- la înfăptuirea Unirii. „A- au pătruns în esenţa fe
manci parca socială, în ceştia — spune el — nomenului istoric caracte
corporează organic şi con ...erau... mare vie ale că ristic Balcanilor de la
tribuţia clasei muncitoare rei valuri abia se puteau sfârşit şi început de veac
şi a mişcării socialiste. mişca şi care ameninţa să — formarea statelor naţio
în revoluţia din 1821 se prăvălească pe uşă şi nale unitare. „Ne-am unit
ca
Cameră,
Angajare exemplară, unanimă înregistrăm participarea fereastră în drepturile şi la 1859 fiindcă toţi eram
români. Această unire e
susţie
să-şi
lucrătorilor, a calfelor şi
principiul său, fură cei ce
Peste
Carpaţi
incompletă.
meseriaşilor, susţinând pro
gramul social şi naţional luară partea cea mai ac trei milioane de români
pentru realizarea unor producţii formulat de Tudor Vladi- tivă în înfăptuirea Unirii". zi: ca noi. Sint români
oare vorbesc aceeaşi lim
La 9 Mai 1877 — atunci
mirescu. La 1848 proleta
riatul român, alături de ■ cînd Mihaii Kogălnioeanu bă şi au aceleaşi senti
sporite de energie electrică celelalte forţe sociale par rostea istoricele cuvinte s mente ca noi, vom spune
„Sin-tem independenţi, sîn-
dar verde şi lămurit cu
ticipă la înfăptuirea revo
luţiei. El este prezent la lem naţiune de sine stă getarea noastră: Voim Da
Izlaz, Bucureşti şi Iaşi, la tătoare", gazeta „Socialis cia aşa cum ea fu, fiindcă
Adunarea generală a re să corelaţie cu aceasta, — Aşa cum ne-a cerut Blaj şi Lugoj. De aseme mul", skitotizînd atitudinea istoria şi dreptul, tradi-
prezentanţilor oamenilor au fost depăşite şi con secretarul general al parti nea, o viguroasă prezenţă socialiştilor români faţă ţiunea şi plebiscitul, tre
muncii de la întreprinde sumurile proprii de com dului — arăta maistrul a clasei muncitoare, ală de războiul de indepen cutul şi prezentul ne dau
rea eleetroeen'trale Deva principal Ioan Damian — turi de întregul popor, o denţă, în numărul său din dreptul de a aspira la o
— consacrată adoptării bustibil şi energie elec şi colectivul secţiei de înregistrează momentele 26 mai 1877, spunea: „Azi
sarcinilor ce revin unităţii trică. exploatare din care fac eroice care au condus la e timpul cînd românii, în Prof. OVID1U POPESCU
din planul naţional unic Oamenii Mintiei şi Pa- parte acţionează pe urmă Unirea Principatelor din avîntul şi entuziasmul su-
de dezvoltare economico- roşeniului — unităţi ce pot toarele linii principale: 24 ianuarie 1859. La Bucu venirilor trecute, iau arma (Continuare in ooţ> o 2 a)
soeinlă a României pe fi numite „stele" de primă menţinerea în funcţiune,
1989 — şi-a desfăşurat lu mărime în energetica ro la parametrii proiectaţi, a
crările sub semnul indica mânească — nu au uitat tuturor agregatelor, depis
ţiilor, tezelor şi orientări nici o clipă că ani la rînd tarea defecţiunilor, redu
lor stabilite de secretarul cerea consumurilor pro
general al partidului, to prii tehnologice, verificări
AUTOCONDUCEREA periodice profilactice ş.a
varăşul Nicolae Ceausescu, Pe lingă măsurile cuprin
în aprilie a.c., precum şi MUNCITOREASCĂ se în programele de îmbu
la şedinţa Comitetului Po nătăţire a activităţii pe
litic Executiv al C.C. al ÎN A C Ţ I U N E 1989, propun menţinerea
P.C.R. din 28 octombrie, în funcţiune a miorohidro-
unde au fost analizate, cemtralei de la C.T.E.
prioritar, problemele ener_ Mintia — pentru comple
:
got ce ale ţării. Informa 1. E. DEVA tarea consumului propriu
rea prezentată în faţa fo de energie electrică ______ şi
rumului democratic şi re au purtat cu mîndrie şi policalificarea electricie
voluţionar al energetic e- dăruire patriotică „fanio nilor pentru a creşte pu
nilor de la Mintia, Pa.ro- terea lor de acţiune în
nul" producţiei de energie orice situaţii profesionale
şeni şi Gurabarza a scos electrică, -existînd perioa
în evidenţă principalele de lungi eînd au livrat în deosebite care mai apar.
în acelaşi ton critic şi
Lipsuri manifestate în ac sistemul naţional chiar autoexigent, cu propuneri
tivitatea desfăşurată pe peste 20 la sută diin elec concrete — au vorbit toţi
cele 10 luni din 1988 şi tricitatea necesară ţării. enargetieienii înscrişi la
măsurile necesare pentru Tocmai de aceea i-a apă discuţii. Desprindem, în
îndeplinirea sarcinilor pî- continuare, cîteva idei ca
nă la finele acestui an şi sat „umbra" lăsată peste re ni s-au părut mai inte
pe 1989. Dintre neîmplini- acele rezultate remarcabi resante : • Completarea
riile acumulate pe perioa le de realizările mici ale stocurilor cu piese nece
da care a trecut din acest acestui an. Cu atît mai sare pentru modernizarea
an cel mai mult i-a ne mult s-au simţit în cuvin agregatelor energetice cu
mulţumit pe oameni — tele celor înscrişi la dis ocazia reparaţiilor viitoare Atelierul confecţii me ÎN ZIARUL DE AZI :
— aşa cum a rezultat din cuţii un fel de amărăciu şi adoptarea unei strategii talice al I.P.I.C.C.F. Deva.
Lăcătuşul
Anghel
Mogn,
® Fierul vechi — colectat, sortat, expediat operativ
discuţiile purtate în adu ne, dar şi o dorinţă pu mai bune în legătură cu împreună cu sudorul oţelăriilor ! jŢj La fondul de stat şi de autoaprovizio-
verifi
nare — nerealizarea pro ternică, unanimă, de a re acestea (Nicolae Panta, şef Cornel Bugaicluc dimen nare — produse cit mai multe ! ^jj „Oriunde am cîntat,
o
dată
că
încă
ducţiei fizice do energie dresa situaţia economică a MARIN NEG OIŢĂ siunile unei rine pentru n-am uitat că sint româncă..." H Ecran 0 Buletin
electrică şi, îndeosebi, a termocentralelor, de a cuptoarele do 50 tone de rutier
la otelu Roşu.
cantităţii planificate pe spori producţia de energie
bază de cărbune. în slrîn- electrică. (Continuore in pag. a 2-a) Foto N. GHEORGHIU
Se ştie bine că ridica profesionale, realizată în î CETĂŢENI Şl CETĂŢENE !
rea pregătirii profesionale început promiţător cadrul învăţămîmtului a- l
a lucrătorilor din agricul grozootehndc — arăta Âsiăzi, 20 noiembrie 1988, pârtiei .
tură osto o condiţie esen Cooperativa agricolă de Gheorghe Taşcov, ingine î
ţială pentru obţinerea u- o producţie medie de 4 500 rul şef al unităţii. păţi cu toţii la ampla acţiune organizată ţ
producţie din Lăpuşnic a
nor producţii superioare, obţinut în 1988 producţii kg la ha, la porumb — — La Lăpuşnic — ştim
5 560 kg, la sfeclă — 52 000
atît în sectorul vegetal, cit superioare la principalele din anii trecuţi — s-a ma pentru colectarea şi predarea materialelor \
şi în cel a.l creşterii ani kg- nifestat o preocupare deo refolosibile, precum şi la gospodărirea şi j
malelor. în acest context,
un rol de seamă îl are în- sebită pentru creşterea t
văţămîntul agrozootehnic ÎNVĂŢĂMÎNTUL AGROZOOTEHNIC - pregătirii profesionale a i înfrumuseţarea localităţilor.
de masă. Joi, 17 noiem ŞCOALĂ A UNOR PRODUCŢII cooperatorilor. Cum este
organizat
învăţămîntul
a-
brie a.c., a avut loc dez gi ozootehnic în acest an ? \ Consiliile populare, unităţile I.J.R.V.M.R.
baterea primei teme din AGRICOLE SUPERIOARE
programul întocmit pentru — Avem trei cercuri. U- | din teritoriu vor asigura organizarea în-1
noul an de învâţămînt a- n.ul — ce cuprinde 40 de
grozootehnic. Prezenţi la culturi, situîndu-se pe un — La baza obţinerii a- cooperatori — cu profil ţ tregii acţiuni şi preluarea materialelor re- ţ
C.A.P. Lăpuşnic, am con loc fruntaş în întrecerea cestor rezultate a stat hăr vegetal, altul pentru legu
semnat aspecte concrete socialistă ce se desfăşoară nicia oamenilor — coope micultori, cu 20 de cursanţi. ) cuperate la centrele de colectare, între o-}
ale modului cum este or
ganizat şi se desfăşoară între unităţile cooperatis ratori şi mecanizatori — TRAIAN BONDOR rele 8—14.
învăţămîntul agrozooteh te ale judeţului nostru. La ca şi ridicarea continuă a
nic. orz, de pildă, s-a realizat pregătirii kxr politico şl (Continuare in pag. a 2 o)
