Page 71 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 71
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 64t
Mişcarea muncitorească si socialistă din România- mp” 'HiamiKtgiwaaag
» * I'i'ELEVim
QSt^jessEsmsxsssm'.
continuatoarea marilor tradiţii de luptă aie poporului DUMINICA,
lir e c o n s u m a t o r , d a r ş i b u n g o s p o d a r român pentru libertate şi independenţă într-o patrie unită ® 11,30 Lumea
20 NOIEMBf
lor * Telefilmofq
ghiozdan. „Peiv<
— Cred că nu este ne tare a fierului vechi şi de raza oraşului, îl sortează [Urmare din pag. 1) românilor. „Toţi oamenii lui, Hunedoara, care pur vacanţă". Episod:
voie de multe explicaţii transportare a acestuia, cu cu mijloace proprii şi îl cinstiţi, se spune în revis tau simbolic steaguri tri 12.25 Sub tricol
pentru a se înţelege că, mijloacele auto ale între predă' la centrul din Pe Dacie Română". Reprezen ta „Munca", simpatizează colore şi. roşii. „Noi, ro datorie ! o 12,40
prin activitatea complexă prinderii, la Centrul de troşani al I.J.R.V.M.R. De tanţii clasei muncitoare, cu acuzaţii, cu poporul mânii din Ungaria, socia satului o 13,00
şi diversă, de realizare a recupera,re, colectare, achi va. Această secţie a co ziarele muncitoreşti au re suferind. Purtarea stăpîni- lişti şi nesociialişli, vrem o 13,05 Album
unui însemnat volum de ziţionare şi desfacere a lectat şi predat pînă în levat în repetate rînduri riii maghiare este nedem unirea tuturor elemente nical * Concer
piese de schimb, confecţii materialelor refolosibile prezent 3 500 tone oţel. că unii,rea nu este numai nă". lor româneşti, căci numai prinz * Desene
metalice, repere şi sub- din Petroşani. Unele can 175 ton.e fontă, 5 tone alu posibilă ci şi logică: „a- astfel sîntem asiguraţi că te * Ţară de dc
primului
Declanşarea
ansamble pentru utilajele tităţi \ma-i mari se expe miniu, 15 tone cupru, iar supra unirii — se scrie în război mondial avea să putem trăi viaţa unuii po ment poetic * F
miniere şi de reparaţii ale diază va.gonabil la C. S. pentru consumul propriu „România muncitoare" — ducă la prăbuşirea mari por civilizat", se spune în cartea Unirii * Ş
nocstora, I.P.S.R.U.E.E.M. — aproape 300 tone oţel. toţi românii sînt de o pă lor imperii, la făurirea de ziarul „Socialistul". De a- le tinereţii * Mi.
Petroşani este un mare La nivelul întreprinde rere; întregi rea ţării e do noi state naţiontale în ră semenea, Congresul Parti mici ai ecran
consumator de metal — I.P.S.R.U.E.E.M. rii, bilanţul „la zi" al ac rinţa comună a tuturor săritul Europei. Acest pro dului Social-Democrat din Din cununa cin
profite de oţel şi table de PETROŞANI tivităţii de colectare, sor cetăţenilor". ces revoluţionar va fi sus Ardeal (din ianuarie 1919) românesc * Te
diferite dimensiuni, sirenă tare şi expediere a fieru Politica reacţionară a ţinut ca scop al mişcării şi Banat, ţinut la Sibiu, * Ritm şi melo
de cupru, cabluri etc. — lui vechi spre întreprinde autorităţilor austro-niagare socialiste şi muncitoreşti declară că: „...este în de formaţia „Star 2l
sublinia ec. Ioan Ghinea, Hunedoara, iar altele in rea judeţeană de profil şi de interzicere şi suprima pînă la victoria deplină de plin acord cu ţinuta dele Secvenţa telespec
director adjunct al unită- tră în consumul propriu spre oţelăniile Hunedoa re a tuturor drepturilor la 1 decembrie 1918. gaţilor social-democraţi, lui • 15,00 Incli
;
t ■ . Dar colectivul nostru al unităţii • începînd din rei înscrie mai mult de românilor, represiunile gu care la Adunarea Naţiona programului o
nu se mulţumeşte doar cu trimestrul al II-lea a.c., 6 000 tone — cu 2 000 tone vernului maghiar împotri La Alba Iulie, capitala lă din Alba Iullia, în con Telejurnal o 19,2
această calitate. El ştie că I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani peste sarcinile planificate. va memorauidiştilor, în Unirii tuturor românilor, cordanţă cu voinţa între tarea României,
pentru a consuma trebuie a organizat, cu sprijinul Posibilităţile sînt însă mai cercarea de maghiarizare începînd cu 27 noiembrie, gului neam românesc, au giul ţării conducă
si şi economisească, să Combinatului minier Va mari şi se materializează forţată a românilor au soseau zilnic delegaţi pen votat pentru unirea tutu iubit ® 20,30 Fi
Gospodărească atent fieca lea Jiului, Secţia de recu cu consecvenţă şi răspun determinat un val de pro tru Marea adunare. Au so ror românilor". tistic. „Acordaţi <
re bucată de metal. Ca ur perare şi revalorificare dere muncitorească, pa teste, de solidaritate una sit 1 228 de delegaţi a- stanţe atenuante?
ma re. comitetul de partid, Vulcan, care colectează triotică. nimă cu memora ndiştii leşi atît în circumscripţii în acest mod, marea u- ducţie a Casei de
consiliul oamenilor mun fiorul vechi din toate u- luptători pentru drepturile le electorale, cît şi dele niire din 1918 a încununat Trei. Premieră \
cii, comitetul sindicatului niilăţile economice de pe DUMITRU GHEONEA gaţi ai tuturor organiza lilpta de veacuri a po 21,50 Telejurnal t
urmăresc perseverent şi ţiilor politice, economice, porului român pentru li Închiderea progro
exigent modul în care este culturale, religioase şi mi bertate, independenţă şi LUNI,
folosit metalul în secţiile litare. Au fost prezenţi 150 unitate. Ea a fost, aşa cum 21 NOIEMBP
întreprinderii, ca şi înfăp de delegaţi ai social-de- arată . secretarul general o 19,00 Telej<
tuirea sarcinilor de recu mocraţilor care au repre al partidului, tovarăşul 19.25 Industria
Ni colac Ceauş eseu, „rodul
perare şi revalorificare a zentat peste 70 000 de mun grame prioritare '
fierului vechi în propria citori organizaţi. Printre luptei întregului popor în Ştiinţa rventru
sufleţit de năzuinţa secu
activitate ori de predare aceştia erau FLuieraş, Al- 20,15 C ‘orii al
a cantităţilor contractate ban-i T., I. Jumanea, E. lară a unităţii, de holărî- de au MT»
a
de
împlini
visul
rea
către întreprinderea jude Isoc, C. Flec şi alţii. Au pentru care au luptat şi folcloric
ţeană de specialitate — participat delegaţii ale s-au jertfit atîtea gene 21,00 Programul
I.J.R.V.M.R. Deva. muncitorilor de la Reşiţa, raţii de înaintaşi". ganizare şi mode
Cîteva modalităţi de ac Zlaitna, Brad, Valea Jiu a localităţilor e
ţiune sînt demne de rele Confruntările d(
vat : o în toate secţiile şi din lumea conte
atelierele în care se lu BAIA DE CRIŞ Pi*!ll âCMziţU nă ® 21,35 Ce-ţi
crează cu cantităţi apre eu ţie, dulce R<
ciabile de metal — de la Versuri patriotic
Petroşani, Livezeni, Vul se poate îaee mai mult voluţionare e
can şi Paroşeni — există Telejurnal o 22
locuri destinate special de Comuna Baia de Criş nalo, carne de iepure, fin chiderea progra
punerii de scurtături şi numără peste 4 000 de lo şi alte produse.
resturi de profile şi table cuitori, ceea ce înseamnă Desigur, având în vede
rezultate din procesele de re faptul că toate satele :CSNE!VSA
producţie, precum şi con peste 1 400 de gospodării. comunei sînt cooperativi-
tainere în care sînt depo Toate cele 9 sate a.le sale zate, contribuţiile acestora D 12 V A : Răi
zitate, pe sortimente, me sînt coopera ti vria te, iar la fondul de stat nu sînt Paniere! Roz (
talele neferoase: cuprul, agricultura cooperatistă a In fiecare zi mi-
line (Arta); Ja
plumbul, aluminiul, bron de neiuat în seamă. Tova şi jandarinerivelc
zul etc. o Periodic, la ni comunei aduce o contribu răşa Tecla Meltiş, vice ia sporturilor
velul întreprinderii, se or ţie însemnată ia fondul preşedinte al Biroului e- HUNEDOARA: I
ganizează acţiuni de colec de stat şi de autoapro- xecutiv al Consiliului în familie .(Mc
A): Detaşamente
vizii.onare. De asemenea, popular comunal, ne in cordia (Slodern
Agentul straniu (
gospodăriile individuale formează de pildă, că în PETROŞANI:
Angajare exemplară, început promiţător ale cooperatorilor îşi au anul 1987 s-au încheiat cu (Parînr Dum Noii
familii
aportul Lor la livrarea populaţia convenţii pentru Zîrnbet io r<
rea); LUi—NI:
unanimă pentru realizarea (Urmare din pag. 1) Ioan Şuiagă, Lucreţia Gri- produselor contractelor eco a se prelua prin sistemul cîntecelor (Ci
fac
care
şovan şi Viorica Madrea
obiectul
s-au dovedit interesaţi de nomice cu întreprinderile achiziţiilor 10,4 tone car VULCAN; Alo.
zii străbunica
unor producţii sporite iar celălalt pentru cei ce organizarea muncii, im prelucrătoare. Aceasta do- tofi. Faptul că s-au pre- rul): LONEA: I
muncesc în zootehnie, ce-i portanţa efectuării lucrări iubire — seriile
norul): PETR1L
cuprinde pe toţi cei ce-şi lor de pe ogoare la timp la tinerilor
de energie desfăşoară activitatea în şi de bună calitate ş.a. Cei La fondul de stat şi de (Muncitoresc):
acest sector. Pentru fie din zootehnie, Ioan şi Mă- autoaprovizionare — produse SA: Anotimpul
(Muncitoresc); l
(Urmare din pag. 1) zanul tur. 3, pentru asigu care cerc s-au stabilit te riuţa Sas, Lucreţia şi Cetatea ascunsă
rarea în condiţii optime a me specifice profilului de Gheorghe Dumitru etc. — cît mai multe ! zat) ; BRAD: i
samurai — ser:
căldurii şi apei necesare activitate. Ne străduim să au ridicat probleme refe (Steaua roşie);
formaţie protecţii staţii); în sezonul rece pentru imprimăm dezbaterilor un ritoare la buna furajare şi luat 11,7 tone vădeşte BARZA: paradi
(M 1 n e r ti I) ;
• Crearea unor condiţii Valea Jiului (ing. Alexan caracter viu şi concret, în îngrijire a animalelor pen vedeşte preocuparea orga TIE: Rezervă i
mai bune (concret, un spa dru Flaidăr, directorul aşa fel îneît să se acumu tru obţinerea de producţii nelor locale de partid şi de preocupare din partea con (Patria); Glis
ţiu corespunzător) pentru U.E. Paroşeni); • Organi leze maximum de cunoş ridicate de lapte şi carne. stat pentru creşterea po ducerii C.P.A.D.M. în ace seriile I—II (
activitatea de recondiţio- zarea temeinică a întregii tinţe. în acest scop apelăm Toate problemele au pri tenţialului productiv al laşi timp însă trebuie avut GEOAG1U-BÂI:
portul — ser
nare a pieselor (Octavine. activităţi, întărirea ordinii la material didactic, la mit răspunsurile cuvenite. fiecărei gospodarii. (Centrul de ci
Negru, maistru la atelie şi disciplinei, ridicarea ni planşe, grafice, de . care ; ;S-a arătat că arăturile a- în vedere că, raportat la creafle „Cîntar
rul mecanic); • Realizarea velului dc pregătire pror dispune punctul de. docue dînci de toamnă s-au efoc- O altă cale a contribu numărul de familii pe co nici"); haţeg
fericită (Dacia)
în „foc continuu" a repa fesională a oamenilor, în montare al unităţii, j' tuait în epoca optimă şi la ţiei la fondul de stat şi de mună, această cantitate Răzbunarea
raţiilor energetice (mg. tărirea continuă a activi Recent a avut loc, ; la nivel calitativ înalt, că se autoaprovizionare este cea reprezintă cârca 9 kg pe CALAN : Ri
Adrian Rovinaru, directo tăţii politico-ed-ucative (co cele trei cercuri de la a schimbului de mărfuri familie. Convenţiile care Sfîntului (Centr
tură şl creaţie
rul A.C.M.R.U.E.); • Fo lonel ing. Mircea Câm C.A.P. Lăpuşnic, dezbate acţionează pentru aplica prin magazinele săteşti; României"); !
losirea eficientă a timpu pean); • în comparaţie rea primei teme intitulată rea îngrăşămintelor me s-au încheiat n-au jepre-r Sania albastră
lui de muncă (Viorica Dan. permanentă cu alte uni „Obiectivele noii revoluţii nite a spori rodnicia pă produse agricole în schim zentait în întregime posibi ILIA: Clprian
cu — 'seriile 1
electrician la A.C.M.R.U.E.): tăţi energetice bune ale agrare". întrucât tema este mântului. Cerealele păioa- bul unor mărfuri indus lităţile gospodăriilor popu minai
• Pînă la finele lui 1988 ţării, să fie îmbunătăţită cuprinsă în programa ce se au fost însămânţate in triale sau alimentare in laţiei.
vor fi recuperate restan activitatea de producţie lor trei cercuri, dezbate perioada stabilită şi evo dustrializate. în ce fel este La achiziţionarea iepu
luează bine, asigurând u-se
ţele valorice, la nivelul proprie (dr. ing. Florea rea s-a făcut cu toţi cei astfel condiţii pentru rea folosită la Baia de Criş Vreme
planului (mg. Gheorghe Bore.ş, directorul I.E. De înscrişi în învăţământul a- lizarea în anul viitor a u- rilor de casă comuna a
Şerban, şeful Brigăzii De-, va). grozootohnic. Coi doi lec această cale de sporire a avut un plan însemnat, rentru azi :
va a Antreprizei Energo- Au mai fost şi alte pro nor recolte superioare la contribuţiei gospodăriilor contîndu-se pe prevederi fi umedă şl v
montaj Oradea); • Cadrele puneri interesante. Ne o- tori — Gheorghe Taşcov şi unitatea de suprafaţă. în populaţiei la fondul de le programelor speciale tr-un proces
Cerul va f
tehnico-in.ginere.şti trebuie priim cu enumerarea lor Maria Tomuţa, şefa fermei zootehnie nivelele planifi stat ? La conducerea coo privind dezvoltarea pro noros. Pe alo
cate la furaje pentru vii
să aibă posibilitatea de a aici. Centrala industrială, zootehnice — au prezentat perativei de producţie, a- semnala preci
te la începui
rezolva probleme grele, de ministerul de resort au pe larg obiectivele noii toarea stabulaţie au fost ducţiei agricole. S-a pre domb.ant sut
cercetare a activităţii, nu datoria de a sprijini mai revoluţii agrare, sarcinile substanţial depăşite la chizlţii şi desfacerea măr dat o cantitate simbolică. ninsoare, avii
să se ocupe de probleme mult activitatea I.E. Deva. ce-i revin unităţii.în 1989, toate sortimentele, ceea ce furilor aflăm că pe 10 luni Iată de ce afirmam în ractcr de a:
ce cad în sarcina maiştri de a ţine seama de propu cel de al IV-lea an al ac permite o bună furajare a din an, prin acest sistem titlul acestor rînduri că şi tul va suf
cu intensifici
lor sau supraveghetorilor nerile făcute, în scopul tualului cincinal, ca şi căi animalelor, sporirea con comuna a participat la la 40—50 km/
(Livi-u Marc, operator chi creşterii producţiei de e- le de creştere continuă a tinuă a producţiilor zoo fondul de stat cu 560 kg plin sistemul achiziţiilor torul nordic,
turilo minimi
mist); • Completarea nu nergie electrică, pentru producţiilor vegetale şi a- tehnice. în aceste zile se comuna Baia de Criş îşi prinse între
mărului necesar de opera realizarea unui climat e- nimaliere. Li s-a vorbit lucrează la fertilizarea or carne de pasăre, 28 000 poate spori contribuţia la minus 2 grn
maxime între
tori la cazane (Ioan Cle.şiu, fervescent de muncă şi cursanţilor concret, pe în ganică şi chimică a tere bucăţi ouă, 570 kg miere fondul de stat şi de auto- 5 grade. I
maistre termoenergetic) ; reaşezarea acestei impor ţelesul tuturor. Au urinat nului, activitate ce cunoaş de albine şi 11,7 tone car apro vizionare. neaţa ceată,
0 Terminarea, cu orice tante întreprinderi energe tofi. S-au mai predat de serviciu
preţ, pînă la 1 decembrie tice printre ceie mai pu apoi dezbaterile. Maria te, de asemenea, o bună ION CIOC LEI doreseti).
a.c., a reparaţiilor la ca ternice ale ţării. Şuiagă, Graţiela Popa, organizare şi desfăşurare. la achiziţii plante medici-