Page 74 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 74
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ i
baru: Urbanizarea — tot mai
mult în actualitate
O imagine edificatoare .crescut în anii care au ţii metalice cu venituri
de peste 200—250 inii lei
urmat celui de-al IX-lea
a ceea ce înseamnă în
S O C I A L I S M U L mod concret moderni Congres al partidului, de tăţi oamenii comunei
lunar. în aceste activi
zarea
localităţilor
rurale
peste 10 ori.
realizează venituri însem
— Astăzi comuna nu
ne oferă fără îndoială şi
Baru.
se mai limitează numai
Aici
e-
nate şi se străduiesc să
comuna
xistâ deja o reprezenta
păşească planul, să exe
tivă întreprindere indus la unitatea de pro îndeplinească şi să de
duse
refractare — re
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C trială ___ Fabrica de pro marca Gheorghe Bolea, cuto lucrări de calitate.
duse refractare — cu pe
I POPULAR JUDETEA ste 700 de muncitori, OpfUwn săHthu pentru fivilizRlk* şi progm
unităţi de industrie mică
şi altele.
Zestrea materială a
Anul XL, nr. 9 646 MARŢI, 22 NOIEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani localităţii cuprinde, deo
camdată, 211 apartamen preşedintele C.P.A.D.M., Străbâtînd străzile co
te, un dispensar uman —, ci se bucură de ser munei, oricine poate con
în care patru cadre cu viciile unor activităţi ca. stata că Baru se afirmă
pe drumul înfloririi, al
întreagă «tfyitalesconomico-socială pregătire superioară ve racteristioe centrelor ur modernizării şi urbani
bane.
ghează la sănătatea lo
cuitorilor comunei, un Reţinem astfel că uni zării. „Oamenii de la
liceu industrial. tăţile de industrie mică Baru, constata primarul
Dincolo de aceste „tră ce aparţin cooperativei aşezării, s-au schimbat
sături generale", am cău agricole de producţie ob mult. Sînt mai exi
:
PvfiGOLÂE GlAUŞBCU.^:iZTOiâftiiii tat şi cîteva note dis ţin realizări lunare de genţi în. privinţa confor
tului, a serviciilor".
80—90 mii lei, cele de co-
ale
vieţii
tincte
locui
în blocurile modeme
•;; • v v-^şr Ff Itl REV0LUT10NÂI«®î^a. torilor acestei zone, aşa jocărie şi croitorie din există tot confortul (ca- j
cum le văd şi înţeleg
cadrul C.P.A.D.M. au şi
gospodarii localităţii, ele realizări de peste naliizaire, apă curentă.
— Puterea economică 100 000 led lunar, iar în
a comunei — ne spunea cadrul consiliului popu TRAIAN OPRONI
tovarăşul loan Dragotâ, lar îşi desfăşoară acti (Continuare in pag. o 2-a)
i primarul localităţii — a vitatea secţia de comfec-
Pianul anual — îndeplinit
cu două luni mai devreme
1 — Cu ce rezultate vă prezentaţi rioare de calitate şi efi ciemiţă.
„la zi" ? în această perioadă de efort gene
2 — Cum veţi încheia acest an ? ral susţinut vizînd amplificarea reali
3 — Care este stadiul pregătirii pro zărilor în muncă şi îndeplinirea inte
ducţiei anului viitor ? grală a planului pe anul în curs, şi în
acelaşi tim.p, pentru pregătirea temei
Au mai rămas puţine zile din 1988 nică a producţiei pe 1989 — anul Con
— art treilea an al actualului cincinal —, gresului al XlV-lea al partidului şi al
desfăşurat sub semnul angajării exem celei de a 45-a aniversări a revoluţiei
plare în muncă a întregului popor pen de eliberare socială şi naţională, anti
tru -înfăptuirea obiectivelor jalonate de. fascistă şi amtli imperialistă —, redacţia
Congresul al XIIT-ilaa şi Conferinţa Na ziarului nostru îşi propune să poarte
ţională ale partidului, pentru tramBpu- scurte dialoguri cu cadre de conduce
. nerea neabătută în viaţă a Tezelor .din re din întreprinderi, cu alţi factori de
aprilie, a indicaţiilor şi orientărilor se răspundere, asupra modului de anga
cretarului general al partidului, tovară jare şi acţiune revoluţionară, de sporire
şul Nicolae Ceauşescu, referitoare la continuă a aportului judeţului Hune
perfecţionarea întregii activităţi econo- doara Ia dezvoltarea ecomomico-socia-
mico-sociiaie, ridicarea ei la cote supe lă a patriei.
L-am rugat să ne răs tele, şi am reuşit să ridi ţiile secretarului general
pundă la întrebări pe ing. căm permanent .ştacheta ai partidului, tovarăşul
Ionel Işfan, directorul în calităţii şi eficienţei. Pen Nicolae Ceauşescu, obţi- IN ZIARUL DE AZI : La Ţesătoria de mătase din Deva sînt binecunoscute
treprinderii de bere Haţeg. tru acest am ne-am pre nînd lună de lună rezul performanţele tehnice ale modernei maşini de urzlt-înclie-
gătit temeinic producţia tate pozitive în producţie. l«t din dotare. Cu pricepere şl hărnicie urzltoresele care
Am învăţat cu inte
Ca
I res din experienţa dim toamna lui 1987, ne-am .şi măsurilor întreprinse, a • Adunări generale (ale Vedinas şl Elena Popescu, asi gură buna ei funcţionara amintim pe Silvia
urmare
a
acţiunilor
Ia
maşină,
această
lucrează
caro
între
oamenilor
muncii.
materializăm
străduit
să
* anilor trecuţi, ne-ara preocupărilor perseverente Obiectivele agrozoo
perfecţionat continuu. ac neabătut Tezele dim apri pentru aprovizionarea rit tehnice şi de îmbu
tivitatea, sub toarte aspec lie, orientările şi indica- mică şi în. cantităţi sufi nătăţiri funciare —
ciente cu materiile prime realizate în cele mai
şi materialele necesare, a bune condiţii Fertilizarea ogoarelor
Perfecţionarea continuă a stilului hărniciei şi dăruirii în, (pag. a 2-a) se amplifica
muncă din partea întregu
si metodelor de muncă - lui colectiv, întreprinderea Sport
9 DUMITRU GHEONEA (pag. a 3-a) în toate unităţile
cerinţă de prim-ordin a unei (Continuore In pag. a 2-a}
în unităţile ce aparţin teren, lucrare efectuată de
activităţi rodnice Consiliului Şoimuş, lucrarea mecanizatorii Irîmie Gali,
unic
agroin
dustrial
rasif Şirnon, Gheorghe Be
ce concentrează preocu teag ş.a. Aici a fost îm
Punând în centrul dez materializarea obiectivelor pările acestor zile de final prăştiată toartă cantitatea
baterilor Tezele din apri stabilite, căruia i s-a de noiembrie aste spori de îngrăşăminte naturale
lie, orientările şi cerinţele acordat o atenţie deo rea rodniciei pămîntului ce exista în platformele de
formulate de secretarul ge sebită a fost continua per prim aplicarea de îngră la marginea tarlalelor, în
neral al partidului, tova fecţionare a stilului şi me şăminte organice. Cele mai prezent lucrîndu-se la
răşul Nicolae Ceauşescu, todelor de muncă. Prim
C.U.A.S.C. Şoimuş
Conferinţe pentru dare de seamă şi alegeri
ale sindicatelor mari cantităţi de gunoi de transportul gunoiului 00
grajd au fost administrate se mai află în ferma
ta C.A.P. Deva, C.A.P. zootehnică.
conferinţa pentru dane de aceasta s-a urmărit şi se Cristur, C.A.P. Brân.işca şi
seamă şi alegeri a organi urmăreşte antrenarea mal altele. La cooperativa a- Suprafaţa fertilizată cu
zaţiei sindicale de la în activă şi mal responsabilă gricolă din Şoimuş au fost îngrăşăminte naturale a
treprinderea „Chimica" a grupelor sindicale la împrăştiate 800 tone în ajuns, 1a C.A.P. Deva
Orăştie a analizat intr-un realizarea sarcinilor aces grăşăminte naturale, ferti- cum ne spunea Mari
spirit exigent şi construc tui an şi întregului cin-, Aldea, şefa fermei vegeta
tiv complexa activitate cinai, la sporirea eficien lizîndu-se o suprafaţă de le — la 60 de ha. Fertl
30 de ha teren. Lucrarea
desfăşurată de la alegerile ţei muncii , sindicale în o efectuează o formaţie lizarea. ca şi transporte
precedente, modul cum toate domeniile de activi
organele şi organizaţiile tate. în primul rând s-a de mecanizatori din care gunoiului din ferma zoo
din unitate au acţionat urmărit sporirea compe fac parte Ludovic Şomfp- tehnică în cîmp, unde a
pentru realizarea sarcini tenţei tuturor organelor leam, loan Bugâ. Ioan Raţ cesta ge pun.e în platfoi
lor colectivului, a anga sindicale în organizarea şi şi alţii — coordonaţi în me — o realizează meca
jamentelor asumate - în coordonarea întrecerii so deaproape de Ovidiu Mi-
întrecerea socialistă. cialiste care, pe baza sta- I.M.M.R. Slmorln. Sa verifică arcurile de bandă desti nizatorii Dumitru Andreu
S-a reliefat faptul că nate sistemului de suspensie al vagoanelor cisternă, con gea, inginerul şef aii coo că. Dumitru Gagiu, toai
unul din domeniile de ma. VALENTIN NEAGU fecţionate în sectorul forjă- arcurărle. perativei. La cooperativa Nodi.ş, Andrei Ioo, Ioai
ximă importanţă, cu im Foto NICOLAE GHEORGHIU agricolă din Cristur s-au Asimionesai şi Ioan Re
plicaţii determinante în (Continuare in pag. a 2-a) fertilizat peste 25 de ha zaamu.