Page 78 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 78
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-Vft! î Activitate susţinută pentru
creşterea rolului conducător
în spiritul obiectivelor, tivităţii muncii, îmbunătă bleme, pregătirea materia
orientărilor şi sarcinilor ţirea calităţii lucrărilor de lelor, antrenarea la dez
WOltUl KUHlBCtRtE adoptate de Congresul al construcţii-montaj, redu bateri a unul număr mai
S O C I A L I S M U L ţională ale partidului, pre al cerea consumului de ma în centrul activităţii grija
mare de comunişti.
XlU-lea şi Conferinţa Na
terii prime, materiale, e-
Pe acelaşi plan aşezăm
nc.rgie şi combustibil.
cum şi a indicaţiilor date
faţă de oameni, formarea
Biroul
comitetului
de
secretarul
de
general
partid, birourile organiza
p a r t i d u l u i ,
responsabilităţii sociale, al
Nicolae Ceauşescu, la şe
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C tovarăşul ţiilor de bază acţionează şi educarea lor în spiritul
dinţele Comitetului Poli prin toate mijloacele, pen respectului faţă de valori
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N tic Executiv al C. C. al tru unirea eforturilor tu le materiale şi spiritual-
P.C.R. din aprilie şi oc turor factorilor de răspun morale ale societăţii, an
tombrie, precum şi la con dere, a întregului colectiv gajării lor cu devotament
sfătuirea din iunie a.c., .şi abnegaţie în vederea"
Anul XL, nr. 9 647 MIERCURI, 23 NOIEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani comitetul de partid al în amplificării acestor va
treprinderii a supus dez Munca organizatorică lori.
baterii. în plenare şl a- de partid — în sfera activităţii de
dunări generale modul in puternic ancorată ridicare şi afirmare a ro
In întreaga activitate economico-socialâ care organele de partid în înfăptuirea
acţionează pentru creşte sarcinilor lului conducător integrăm
rea rolului lor conducă întărirea controlului, care
tor în îndeplinirea sarci economico-sociale străbate toate structurile
nilor economico-sociale ce întreprinderii — brigăzile
NI GOL AE CEAUŞESCU ACŢIUNII «’/f le revin în anul 1988 şi în vederea perfecţionării de bază şi cele de masă.
productive,
organizaţiile
în
întregului
perspectiva
■: fpţ$ §i m m i i§§§§ti cincinal. organizării producţiei şi a pînă la membri şi ne
muncii, modernizarea teh
:
î.y.^X'JX'XWX'V.w.v.vAVAvWXvX'IW-v.w.v.v.vwX'JX-îWWvrwx.iv,-.^^ Considerăm că una din nologiilor de construcţii- membri de partid, precum
tre principalele modalităţi şi toate domeniile. De a-
pentru realizarea acestui montaj, rezolvarea proble
Eforturi stăruitoare pentru asigurarea creşterea răspunderii, a tehnico-materială, întări semenea, aşa cum a" ce
melor
de
aprovizionare
o
deziderat
reprezintă
general
al
secretarul
rut
agentului termic pe timpul iernii spiritului revoluţionar, im rea ordinii şi disciplinei. p a r t i d u l u i , tovarăşul
Nicolae Ceauş eseu, în spi
plicarea mai puternică în
Avem o preocupare spo
soluţionarea problemelor rită pentru creşterea ro rit de . exigenţă sporită,
In Valea Jiu lua, iarna a electrică a localităţilor din 2, precum şi pompele de majore ale producţiei. în lului plenarelor, şedinţelor IOAN SCURTU,
poposit deja pe munţii ţi Valea Jiului. Vă solici condens care le echipează- această direcţie, am şi ac de birou şi a adunărilor secretarul
dealurile din jur, coborînd tăm să faceţi o paralelă — Cine s-a remarcat în ţionat şi acţionăm mai generale ale organizaţiilor comitetului de partid
chiar şi în oraşe. Cum între prevederile înscrise mod deosebit Ia efectua susţinut, subordonînd în de bază, mai bunei lor de la I.A.C.R.S.
sînt pregătite agregatele In program şi realitatea rea lucrărilor despre care Hunedoara
energetice ţi de toneifi- imediată din uzină. ne-aţi vorbit ? treaga muncă de partid pregătiri şi desfăşurări, în-
care pentru o bună func — Sînt foarte mulţi oa transpunerii în viaţă a ţelegînd, prin aceasta, su
ţionare în sezonul rece? — De la bun început meni harnici şi pricepuţi programelor de creştere punerea dezbatera a ce
— iată o temă de actuali vreau să subliniez direc în uzină şi de aceea mi-e mai accentuată a produc lor mai importante pro (Continuare in pag. o 2-a)
tate pentru activitatea tu ţiile de acţiune care ne-au greu acum să dau do3r
turor celor ce muncesc la stat şi rămîn tn continuare cîteva nume. Totuşi. îi a- VWWZ;AV.VMSV.V.V.V.V. , .W. , . , .V.>.V.W,VA , . , . , .VAV.VJ'AW,WA\V/, , ,‘.’
Uzina electrică Paroşeni. în centrul preocupărilor mintesc pe muncitorii din
noastre: pregătirea agre
Consiliul oamenilor mun gatelor ce alcătuiesc sis- subordinea maistrului prin
cii, sub îndrumarea co cipal Paul Nicuia, de la
mitetului de partid, a ela exploatare cazane, cei din
borat încă de la începu tura lui Carol Dornic, sau
tul celui de-al doilea se LA UZINA cei conduşi de maistrul
mestru al acestui an un ELECTRICĂ Gheorghe Mu n tea nu, de
cuprinzător program de PAROŞENI la blocul nr. 4, ori cei
măsuri privind bunul mers coordonaţi de maistrul
al activităţii de produc M hai ScSo, de la atelierul
:
ţie în intervalul noiem mecanic.
brie 1988 — martie 1989 temuil şi magistrala de — Instalaţia de termo
Aşadar, pînă în această termoficare şi pregătirea ficare este în funcţiune la
fază colectivul de aici a şi revizia utilajelor ener această dată ?
procedat aidoma bunului getice. In conformitate cu — Folosim încă schema
gospodar, care şi-a făcut graficele întocmite, pînă de vară, eu boilerele de
vara sanie... acum au fost încheiate lu bază nr. 1 şi nr. 2 ali
— Programul special de crările de rezivii şi repa mentate cu abur din pri ĂîSfîiŞL?
măsuri pe care ni L-aţi raţii la toate pompele şi zele turbinelor nr. 1 şi
pus la îndemînă, tovarăşe armăturile aferente sta mr. 2 — ne-a dat expli-
ing. Alexandru Flaidăr, ţiei de pompare a trep
director al Uzinei electri telor I şi a Il-a ale ma MIRCEA DIACONU
ce Paroşeni, este foarte gistralei de termoficare.
încurajator în ceea ce De asemenea, s-au revi
priveşte asigurarea ' cu zuit şi pus la punct boi
agent termic şi energie lerele de bază nr. 1 şi nr. (Continuare in pag. a 2-a)
Tratlucnul în faptă sarcinile primite, constructorii de
ta brigada antreprizei a E.G.C.L. l$rnd acţionează cu forţo
Recolte superioare 9a hectar, în condiţiile sporite de pentru realizarea planului subordinea maistrului acest an.
locuinto
pe
de
Dumi
Iată
din
pildă,
oamenii
tru Codită, sprijiniţi şi de alţi oameni ai muncii de la
întreprinderile din oraş, şi-au impus un ritm de 4—5 zile
unei eficiente economice ridicate la realizarea unui nivel de blocuri.
Cooperativa agricolă de fiecare tarla, după pre muncă, combustibil ş.a. dului — care şi pentru
1
producţie din Geoagiu a mergătoarele cele mai a- Mecanizatorii (la secţia lucrătorii din agricultură u
livrat, în 1988, la fondul decvate, folosindu-se soiu din Geoagiu lucrează me constituie izvor al acţiu noua in
de stat şi cel de auto- rile de sămînţă care — seriaşi harnici şi pricepuţi, nii şi fa-ptei revoluţiona
aprovizionare, 1 846 tone de-a lungul mai multor dintre ca-re se eviden re — ne preocupă sporirea cald omagiu adus
cereale. 448 tone cartofi, ani — au dat cele mai ţiază Nicolae Mărginean continuă a producţiilor la
810 tone sfeclă de zahăr bune rezultate în condi şi Crăciun Damia-n.) s-au hectar în condiţiile reali oamenilor, hărniciei lor
ş.a. Rezultatele raportate, ţiile de sol şi climă din străduit şi au reuşit să zării unor cheltuieli cît
livrările sporite la fondul zonă. Astfel, s-au cultivat efectueze lucrări de cali mai miei pe tona de pro Săptămâna eultural-edu
.Oamenii
Simpozionul
de stat se datoresc recol soiurile de orz „Miraj" şi tate, iar întreţinerea ma dus — sublinia Ioan Rob. cativă „Cetate nouă in Cetăţii", care a marcat
telor realizate la unitatea „Productiv", iar de grîu nuală a culturilor prăşi- inginerul şef al coopera sărbătoare", integrată
de suprafaţă. La orz. de „Transilvania", „ Aricşan”, toa.re s-a făcut cu multă tivei. în acest scop, însă- Festivalului n a ţ i o n a l deschiderea săptâmînii
pildă, s-a obţinut o recol mînţairea cerealelor păioa- cultural-educatlve „Cela
tă de 6 500 kg la ha, la se pentru recolta anului „Cîntarea României", pri te nouă în sărbătoare",
lejuieşte în fiecare toam
grîu de 4 656 kg la ha, la C.A.P, G E O A G I U viitor s-a efectuat în epoca s-a constituit într-un
porumb — 5 250 kg ştiuleţi optimă şi la un nivel cali nă locuitorilor munici moment de bilanţ al
piului Deva o perioadă realizărilor
la ha, la cartofi — 16 250 tativ ridicat, griul şi orzul şi împliniri
intense
de
manifestări lor
kg la ha ş.a. „Fundulea 29“ şi „Turda răspundere. Au fost luate, au răsărit uniform şi- se politice, ştiinţifice, artis deosebite obţinute
în minerit, în activita
La baza recoltelor amin 81“. de asemenea, măsuri se dezvoltă bine. Am culti tice şi distracliv-recrea- tea de cercetare ştiinţi
tite stă, în mod - firesc, De remarcat că s-a ac vere pentru eliminarea vat aceleaşi soiuri de tive. Ediţia a XllI-a s fică, de educare a ti
strădania depusă de coo ţionat cu cea mai mare pierderilor de recoltă, evi grîu şi orz ca şi în an.ii săptâmînii, organizată de nerei generaţii şi în cea
peratori, mecanizatori şi răspundere — în lumina o- tarea sustragerilor ş.a. trecuţi. Pe terenurile ce Consiliul de educaţie po
specialişti, de consiliul de rLentărilor şi indicaţiTor în aceste condiţii, cos le vom însăminţa în pri litică şi cultură socialis sportivă, evidenţiindu-se
drumul parcurs în ani]
conducere al cooperativei t o v a r ă ş u l u i Nico-lae turile pe unitatea de pro măvară, am administrat tă şi Centrul de cultură luminoşi ai socialismului
pentru sporirea rodniciei Ceauşescu, secretarul ge dus au fost şi ele reduse. peste 2 500 tone îngrăşă şi creaţie „Cîntarea de municipiul Deva. Pen
pământului, realizarea' lu neral al partidului — Spre exemplu, la grîu, faţă minte naturale. Ne-am a- Româncei“ Deva. s-a des tru oamenii muncii frun
crărilor în perioada opti pentru obţinerea unei de 947 lei pe tonă s-au sigurat întreaga cantitate chis luni şi se desfă taşi în producţie şt ab
mă şi la un nivel calita afiicienţe ridicate a între cheltuit doar 840 lei, tar de sămînţă de care avem şoară în atmosfera de solvenţii de învăţămiut
tiv corespunzător, strân gii activităţi din sectorul la orz, faţă de 827 lei s-au nevoie — o mare parte puternică emulaţie soi-
gerea în timpul cel ■ mai vegetal. Toate lucrările consumat 820 lei pe tonă. rituală generată de Te VIORICA ROMAN
scurt şi fără pierderi a s-au efectuat în confor TRAIAN BONDOR zele pentru Plenara Co
producţiei obţinute. Cul mitate cu tehnologia fie — în lumina Tezelor din mitetului Central al
turile au fost amplasate cărei culturi, evitmdu-se aprilie elaborate de tova Partidului Comunist Ro
ţlnlndu-se seama de po repetarea lucrărilor, con răşul Nicolae Ceauşescu, mân. fContinuore in oaq a 2-al
tenţialul părnintului din sumul suplimentar de secretarul general al parti (Continuare in pag a 2 a)