Page 79 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 79
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR 9ct
rame var Activitate susţinută
(Urmare din pag, 1) perativele zilnice, atît pe organizaţiilor de bază, ca
Combinatul siderurgic artistică, grup satiric, re stare de emulaţie deosebi platforma Hunedoara, cît re este, uneori superfi H ECHIPA F
Hunedoara este nu numai citatori, solişti de muzică tă, pentru sidemrgiştii hu- şi pe cea de la Călan, cial, insuficient îmbinat Formaţia (le Iu
să de maistrul
un centru siderurgic cu populară şi uşoară, taraf, nedoreni sini concepute şi O preocupare constantă cu măsurile ce se impun daş, din cad
tradiţie, dar şi unul în grup vocal, solist instru alte acţiuni cultural-edu- comuniştii cu funcţii de manifestă, mai ales birou cu operativitate. mecanice' a
care pulsează o intensă mentist, solist sau grup cative, aşa cum ne spunea răspundere în conducerea rile organizaţiilor de bază Din asemenea caiuze, ca tio, tace de parte
cliipclc
elit
viaţă culturală. Festivalul folk. Din această ediţie a Olimpia Preda, vicepre s ub uni tăţil o r, c o m par t i- de la brigăzile 61, 51, 53 şi din altele, colectivul taţii. Produsei
naţional „Cîntarea Româ Festivalului naţional „Cîn şedinte cu activitatea po mentelor, a organizaţiilor şi de la aprovizionare, nostru a întâmpinat greu tă calitate r
niei" stimulează afirma tarea României", printre li,tico-ideologlcă în comi de masă au prezentat şi pentru întărirea rânduri tăţi în îndeplinirea sarci realizează, de;
nară a normcK
rea largă a spiritului crea formaţiile artistice s-au tetul sindicatului. Menţio prezintă, periodic, în faţa lor partidului. Comitetul nilor de plan. Sîntem însă cu . circa 5 Ir
tor în munca şi viaţa si- inclus şi cele de montaj năm în acest sens preo adunărilor generale, a co de partid consideră că tre ho ţări ţi ca, aşa cum a in situează forma
fru.
derurgiştilor, oferă posi litera,r-muzical. în ultime cuparea pentru educaţia mitetului sau a biroului buie să îmbunătăţim a- dicat secretarul general tivă între soci
întrecerea
bilitatea valorificării po le ediţii ale festivalului, estetică a oamenilor, rea acestuia, informări asupra al partidului, tovarăşul B NOUA \j
tenţialului cultural-artistic concursurile artistice nu lizată prin intermediul activităţii proprii, rapor- ceastă activitate, întrucât Nicolae Ceauş eseu, să ne AUTOSERVII»:
existent în marele combi s-au mai desfăşurat pe creaţiilor membrilor cer tînd despre modul în ca rezultatele de pînă acum zind cerinţelor
tineri
nat. genuri de formaţii, ci sub cului de arte plastice. La re acţionează pentru apli nu sîint pe măsura posi mobilizăm toate eforturile şilor locuiesc I
care
Sub titlul generic „Eroi forma unor spectacole începutul lunii octombrie carea în viaţă a hotărâri bilităţilor. in vederea recuperării res Nou Călău c
în muncă şi în fapte” con prezentate de fiecare din acesta a participat la o ta lor de partid şi a legilor Lipsuri se manifestă şi tanţelor şi să ne îndepli solicitări, I.C.
Calau n deschi
siliul de educaţie politică tre cele opt uzine şi ser- bără de creaţie la CincAş, ţării. Dintre organizaţiile în exercitarea controlului nim sarcinile anuale de restaurantul „i
realizând un impresionant de bază care au dobîndit aici o linie d
n-umăr de tablouri, ce vor o experienţă bună în a- activităţii unor birouri ale plan. vlre, la rare
masă
caldă
„Cîntarea României" — cadru constitui obiectul unei ex de consumator -1
pî
de manifestare a spiritului creator poziţii. Iar festivalul de caastă direcţie se numără un preţ cotivt
film, diaporamă şi foto cele din brigăzile 61, 62,
grafie „Omul şi produc 63, 64, 51, 53, A.C.R. şi al
şi cultură socialistă din viciile funcţionale din ţia", găzduit recent de tele. Eforturi stăruitoare T elevi;
combinatul hunedorean or C.S.H. Acestea se vor în Centrul de cultură şi crea Folosim, tot cu rezultate
ganizează în faza de masă cheia ia sfîrşitul lunii no ţie Cîntarea României al bune, sistemul unitar de
a Festivalului naţional iembrie, cînd se- vor cu siderurgiştilor, cu o parti analiză săptămânală în (Urmare din pag. 1) — Cu cazanul nr. 3 cc • 19,00 Te
„Cîntarea României" con noaşte cîştigătorii, cele mai cipare numeroasă din în fiecare unitate, la care se întîmplă ? 19,25 Tezele t
cursuri tematice şi artisti bune formaţii evoluând în treaga ţară, a acordat ci- — Sîntem în urmă cu Amplu şi insuf
ce. Concursurile tematice' spectacolul de gală al lau noctubului „Sideruirgislul" participă cadrele cu munci punerea lui în funcţiune. gram pentru
gen „Cine ştie, răspunde” reaţilor şi reprezentînd marele premiu pentru cea de răspundere politică şi caţii tovarăşul Ghe.orgbe Aceasta din pricina cali narea întregii
vizează cunoaşterea docu combinatul în fazele supe mai valoroasă participare, economică, precum şi o- Dinca, inginerul şef al tăţii necorespunzătoare a • 19,50 Ind
mentelor de partid, abor rioare ale Festivalului na in cadrul manifestării. uzinei. electrozilor de depunere programe prii
dează probleme de cultură ţional „Cîntarea României”. întreaga activitate poli- — Puteţi comuta mâine, pcmitru elcctrofiitre livraţi 20,10 Trăim «
generală, de legislaţia şi La îmbogăţirea vieţii tico-ideologică şi cultural- do către I.U.T. Bistriţa şi împliniri măre
protecţia muncii. Desfăşu spirituale a siderurgiştilor ai'tistică desfăşurată su-b spre exemplu, pe schema a canalelor de gaze de Mindria de c
rate, ca şi cele artistice de o contribuţie deosebită au coordonarea consiliului de de iarnă ? către T. M. Caransebeş. an al Romă
altfel, începînd din atelie şi formaţiile artistice care educaţie politică şi cultu iMomeiit din evoluţia — Mîine, nu, câ doar fi' te • 20,55
re şi secţii, ele s-au fina activează la nivel de com ră socialistă, prin felul în ansamblului folcloric peste cîtova zile, în care — în ce măsură este independenţa
lizat în luna iunie, cîşti- binat, în special cogul, care este concepută şi rea „Doina Crişulul" al Cen urmează să mal efectuăm asigurat stocul de cărbune nento ale fetf
gător pe combinat fiind fanfara, ansamblul folclo lizată dovedeşte că în trului de cultura şi crea probele tehnologice la boi pentru la iarnă? — o ul tre 21,15 I
echipajul uzinei nr. 1, coc- ric „Ardeleana", grupul combinatul erou Festivalul ţie „Cîntarea Jtoinâniei“ lerul de bază nr. 3 (spă timă întrebare pe care am puns.„ î patr
;
sochimică. „Safiricon”. în mişcarea muncii şi creaţiei „Cînta- Brad. larea chimică şi mecani adresat-o maistrului Ionn voluţ
în perioada iulie—no artistică din C.S.II. spiri roa României" este înţeles loto N. STOIC AN că fiind încheiată do cu Maior. lui pe. a vii ta
iembrie au loc concursu tul creator se manifestă cu adevărat ca un feno — Există stocată aproa niei • 21,35
rile artistice, desfăşurate atît prin înfiinţarea unor men do masă, cu desfăşu rând). Avem toate condi pe 72 la sută din canti iubită ţară !
ţiile ca pînă la sfîrşitul
conform programului ca noi genuri do formaţii cît rare permanentă, ca un tatea prevăzută, iar cu Telejurnal •
dru, care prevede obliga şi prin continuă înnoire a cadru propice afirmării şi lunii noiembrie a.c. să sprijinul prcparaţiilor din chiderea proţ
tivitatea prezentării în repertoriului lor. materializării spiritului punem în funcţiune şi Vadea Jiului vom ir.chera
competiţie cu toate genu Alături de aceste mani creator. acest agregat. După în acţiunea pînă la 30 de (UlNEM
rile de formaţii: brigadă festări care generează o VIOLETA PĂDUREANU chei or ea lucrărilor amin cembrie a.c. Probleme
tite şi revizia tuturor deosebite mai ridică doar
di;v.a
: Leg
boilerelor do vîrf şi de finalizarea modern izări i On -um (Patr
bază, magistrala de tarmo. cazanului nr. 3 de către drapelul ui (
ficare va ti aptă pentru antreprizele prezente ' in herezada (SC
iilor) ;
iiui
funcţionarea în vîrf de uzină. Odată pus în func Şarada (Mode
!a bo
Alarmă
sarcină in regim de iarnă- ţiune şi acest cazan vom - B); De pa
— In ce stadii de Pre avea garanţia menţinerii mea de; dănţu
gătire se află cazanele şi timp mai îndelungat a riile 1-11
PETROŞANI:
parametrilor de mers in
turbinele cu abur? — sarcină a sistemului de — seriile L-I
Kocco şi fra
l-am întrebat pe maistrul seriile f-II
tor mo fi care. Atunci vom
Ilie Diaconu. putea spune, toţi cei ce brie); Să te
un căpitan
— Funcţionează cazace muncim la U. E Pnroşen’. LVPENI : T<
la scara II
le nr. 1 şi nr. 2 mo ..iarna — ori cit de grea VULCAN : k
dernizate şi cazanul nr. 1 — poate să vină !" (l,u c .ârul);
So, ,Ujjq4î
(Miin,ru!) ;
Povo . ra/
ci tort.
Recolte superioare ia hectar Croşeaia fata
tore.se) ; URK
(ane verzi
BRAD: Gala.x
(Uimare din pag. 1) ■ are au o rentabilitate şic); GUHAB.
(Minerul);
sporită. In aceste condiţii Stele cie iar:
— în lumina cerinţelor Iartă-ne pr
noii revoluţii agrare şi a (Flacăra); F.ml-
BAI :
din aceasta din producţie Tezelor din aprilie — vom (Centrul de
proprie —, deci cu costuri obţine producţii superioa creaţie ,,CîrH
mai mici. Vom extinde re la hectar şi o eficienţă niei") : II ATI
rul de şerp
la 180 ha suprafaţa desti economică sporită in secto BRAZI: Vî
nată plantelor medicinale rul vegetal. .şerpi: GAL/
siunl (Cent
tură şi ere
rea Românit*
l HI A : Rîdeţfi
(Mureşul) ;
• „Unirea din 1918 — grupul vocal folcloric au rică realizată la cinema- » casa ooruml
„Cetate noua în sărbătoare a gului popor". între acţiu prezentat un program ar lograful „Patria" din | minau
act de voinţă al între
Deva, susţinută de pro- *
tistic apreciat de nume
(Urmare din pag. î) economice şi aşezămin- ale artiştilor plastici nile c ui turai-a rlislice roşii participanţi, mineri iecţia filmului „Unirea I Vrem
— permanenţă istorică J
locuitori
şi
satul
din
realizate în oraşul Brad,
tele eulturail-sportive ale laureaţi al Festivalului i \ pentru aniversarea a 70 Brusturi. a românilor". O acţiune <
naţional „Cîntarea Româ
rn uiaicipi ului, destin a te rilor cu cititorii, serile ! ! de ani de la formarea similară a avut loc şi la I Pentru azi
tuturor categoriilor so- niei", întâlnirile scriito statului naţional unitar • Expunere. La Sin- cinematograful „Steaua • va ameliora
superior încadraţi în a- cio-profesionaie şi vârste român, se înscrie şi cea tămăria-Orlea a fost pre roşie" din Brad, unde i Cerul va i
Izola
cest an în activitate, pre lor. Colocviul de istorie de teatru şi operă, rou- organizată de Liceul in zentată expunerea cu evocarea „Poporul — J noros. precipi
nala
zenţi La manifestare, an „Unire-n cuget şi sim n lunile cui tural-distr ac dustrial Barza, din co făuritorul Marii Uniri, | mă do nins
samblul folcloric „Sil- ţire", Tribuna ideilor cu tive pentru tineret sini muna Grişcior. Elevii a- ideal secular al români- > nat, mai al
va.na" al Centrului de tema „Contribuţia secre momente cu profunde lor" a fost întregită de | parte a inte
tul va sufli
cultură şi creaţie „Cîn tarului gonerail al P.C.R, implicaţii în educarea 1 l ceslui liceu, care pre filmul artistic „Ecaterina * la moderat
tarea României" Deva şi t o v a r ă ş u l Nicolae revoluţionară, pa trio! ică, găteşte viitori mineri, e- Temperaturi
apreciaţii interpreţi dc- ştiinţifică şi estetică a iectriciotui, lăcătuşi şi Teodoroiu". • Printre | vor fi cupri
Ceauşescu, In definirea preparatori, s-au depla tema „Comunistul — manifestările cinemato- •> nus 8 şi m
muzică populară Drăgan oamenilor muncii deveni. iar cele rn:
Munteami, Mariana An rolului şi locului isto Ediţia din acest an a sat la Exploatarea mi militant revoluţionar, ex grafice dedicate artiver- ) minus 2 şi
se
laice..]
gliei şi Lenuţa Evsei au riei în educaţia patrio săptămânii cuiltural-edu- ţ nieră Brusturi (Arad), a- ponent al noii persona sării a 70 de ani de la >, eesVi, asocl
tică a tinerelului", „Am parţin.ătonre de l. M. lităţi umane". Acţiunea încheierea procesului de |
prezentat un reuşit spec cative deve.no „Cetate 1 s-a bucurat de interes în formare a statului na- , citiră.
I.a inunti
tacol do cîntece şi dan fiteatrul artelor", dezba nouă în sărbătoare", cald - Barza, unde’ au susţinut rândul participanţilor. genera) încl
suri sub genericul „O- terea „Perfecţionarea or omagiu adus hărniciei un reuşit program artis ţionnl unitar român se | mult noroi
ma.giu muncii". ganizării şi modernizării şi împlinirilor „oamenilor tic. După prezentarea • Evocări cinemato numără şi colocviul de J va ninge,
moderat .
Programul săptămânii proceselor de producţie", cetăţii", se înscrie în expunerii „Unirea din grafice. „Formarea sta istorie „Unirea — gînd I vestic. Se
al întregii naţiuni" găz- J
cuprinde o largă paletă festival uî-concurs inter- viaţa spirituală a mu 1918 — act de voinţă al tului naţional unitar ceată, asot
de acţiuni politico-edu- judeţoam de muzică uşoa nicipiului ca o perioadă întregului popor", tara nomân — aspiraţie se duit de cinematograful > ciută.
eative şi cui tu ral-a,rtis- ră „Stolele cetăţii", ver cu deosebite valori edu ful, soliştii vocali şi culară a românilor" s-a „Modern." din Hunedoa- *
ra, însoţit de filme do- >
tice găzduite de unităţile nisarea unor expoziţii cative. instrumen Lişti, formaţia M m
dc dansuri populare şi intitulat evocarea isto- eumentare.