Page 82 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 82
CONSILIUL DE STAT
AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
, D E C R E T
L P § ) (J (ţ Ăl u . . . . . . |
M
pentru convocarea Marii Adunări Naţionale
— în temeiul articolului 54 publici! Socialiste Roma- ţtonală în a opta sesiune
din Constituţia Republicii nia d e c r e t e a z ă : a celei do-a IX-a leglsla-
Socialiste România, Articol unic. — Se con- turi în ziua de 1 deccm-
Consiliul de Stat al Re- voacă Marea Adunare Na- brie 1988, ora 10,30.
NICOLAE CEAUŞESCU,
Preşedintele
Republicii Socialiste România
WVWiVWA WJW.W.V.W .■.V/AW.W.VA'.WJV.VJW/.'.WiV.'.V.W
BILANŢ 1988 • PERSPECTIVE 1989
Realizările, voinţa oamenilor -
Şedinţa Comitetului Politic
certitudinile noilor angajamente
Executiv al C.C. al P.C.R. Azi, r ă s p u n d e ing. — Facem galerii şi sui Pentru că sînt ma!
PETRU NICŞA, şeful Bri tori în zonele minerali 2 puţin de două luni
găzii geologice complexe zate de la Căzăneşti, iar * pînă la finele aces
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolac condiţii a planului pe acest an şi pentru Brad. lucrările de foraj la Văli- tui an, putem să preli
Ceauşescu, secretar general al Partidu pregătirea temeinică, pe această bază, a şoara—Porcuroa, Barza — minăm încheierea cu re
lui Comunist Român, a avut loc, mier producţiei anului 1989, astfel ca, din pri în primele zece lună Est şi Ţebea. Puţul de zultate bune a planului la
curi, 23 noiembrie, şedinţa Comitetului ma lună, prevederile planului să fie rea ale acestui an, la galerii, suitori şi săparea
Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Au par lizate, ritmic, la toţi indicatorii şi la un * majoritatea indica puţului de explorare. De
ticipat, ca invitaţi, miniştri, alte cadre înalt nivel de calitate şi eficienţă. torilor priincipaili, colecti 1. Cu ce rezultate vă asemenea, vom recupera
de conducere din economie. Comitetul Politic Executiv a examinat, vul brigăzii noastre a ob prezentaţi „la zi" ? încă alte cîtcva sute de
Comitetul Politic Executiv a analizat de asemenea, PROIECTUL PLANULUI DE ţinut importante depă 2. Cum veţi încheia a- metri din restanţa acu
PROIECTUL PLANULUI NATIONAL DEZVOLTARE A AGRICULTURII, IN şiri. De pildă, la galerii, cest an ? mulată la foraje. Aceste
UNIC DE DEZVOLTARE ECONOMICO- DUSTRIEI ALIMENTARE, SILVICULTU prevederile planului au 3. Care este siadiul pre certitudini s-au fixat în
SOCIALA a REPUBLICII SOCIALISTE RII SI GOSPODĂRIRII APELOR IN fost întrecute cu 147.2 m, gătirii producţiei a- deosebi ou ocazia recentei
ROMÂNIA ÎN ANUL 1989. ANUL 1989. la suitori — cu 44,5 m. nului viilor ? adunări generale a repre
Comitetul Politic Executiv a subliniat Elaborat sub îndrumarea nemijlocită a iar la săparea puţului dc zentanţilor oamenilor mun
că întreaga activitate de fundamentare a secretarului general al partidului şi în explorare — cu 2.5 m. A- cii în care au fost anali
proiectului de plan s-a desfăşurat sub conformitate cu obiectivele stabibte de vem, însă o restantă de explorare este Ia Troiţa. zate şi adoptate sarcinile
directa conducere a tovarăşului Nicolae Congresul al XlII-lea şi Conferinţa Na 964 m la foraje. Este o lucrare complexă ce ne revin în anul viitor,
Ceauşescu, care a examinat, în mai mul ţională ale P.C.R., proiectul de plan are — Care este tendinţa care a început în urmă împreună cu măsurile
te etape, nivelurile de dezvoltare în 1989, în vedere dezvoltarea, în anul următor, la foraje ? Adică. reali cu 10 ani şi se va încheia necesare pentru desfăşu
căile şi soluţi'le pentru asigurarea unei a acestor importante ramuri şi sectoare în 1990. ' rarea în bune condiţii a
creşteri economice de tip intensiv, ridi de activitate, creşterea aportului lor la zările merg în sus sau în — La cît s-a ajuns, pînă întregii activităţi din
carea eficienţei în toate domeniile, în buna aprovizionare a populaţiei şi la sa jos ? acum, cu săparea acestui 1989.
făptuirea neabătută a obiectivelor actua tisfacerea altor necesităţi ale economiei — Mergem spre redre puţ ?
lului cincinal. naţionale. In acest sens, se prevede spo sare, reducem mereu din — Sîntcm la cota .,— 215’ Cu ultimele preci
S-a arătat că, în spiritul orientărilor rirea producţiei vegetale şi animaliere, restanţe. Spre exemplu, metri. Are diametrul de zări, am intrat, de
şi indicaţiilor secretarului general al corespunzător Programului naţional pri după nouă luni aveam, la 4 m şi face parte din ul * fapt, în perimetrul
partidului, proiectul de plan a fost defi vind realizarea unor recolte sigure şi sla- foraje, un minus de 1044 Urnele tipuri de puţuri, celei de-a treia întrebări.
nitivat pe baza unei largi consultări a bile, cerinţelor noii revoluţii agrare. metri, din caro în luna cu susţinerea betonată. Pot spune că sarcinile glo-
întreprinderilor şi centralelor industriale, Comitetul Politic Executiv a dezbătut octombrie am mai „scos" Menţionez că puţul este
a institutelor de cercetare, a tuturor uni PROIECTELE PLANULUI FINANCIAR 80 m. săpat şi, totodată, ame M. L1VEZEANU
tăţilor care au un rol important în rea CENTRALIZAT AL ACTIVITĂŢII ECO- — în ce zone geografice najat cu tot ce este ne
lizarea prevederilor acestuia. în cadrul NOMICO-SOCIALE SI BUGETULUI DE se acţionează în prezent? cesar. (Continuare în pag. a 3-a)
şedinţei, au fost prezentate principalele STAT PE ANUL 1989.
îmbunătăţiri aduse proiectului de plan S-a subliniat că prevederile în acest
în cursul dezbaterilor din adunările ge domeniu asigură resursele financiare pen animalelor
nerale ale oamenilor muncii, ce au avut tru creşterea intensivă a întregii econo Condiţii bune pentru iernatul
loc în luna octombrie. mii, pentru realizarea tuturor obiective
S-a apreciat că prevederile planului lor cuprinse în Planul naţional unic de Ferma zootehnică a Coo permită furajarea anima semenea, ou răspundere —
sînt în deplină concordanţă cu liotărîrile dezvoltare economico-socială pe 1989, prin perativei agricole de pro lelor, astfel îneît să dea în fînare sau in şire bine
Congresului al XlII-lea şi Conferinţei aplicarea consecventă a principiilor nou ducţie din Mărtlneşti este producţii tot mai mari. alcătuite, înlăturîndu-se de
Naţionale ale partidului privind direcţii lui mecanism economico-financiar, a au- bine pregătită pentru ac în vara şi toamna acestui precierea nutreţurilor.
le de dezvoltare a ţării în anul viitor. toconducerii muncitoreşti, autofinanţării tuala perioadă de stabu- an, conducerea coope La ora actuală în fura-
Proiectul de plan asigură sporirea, în şi autogestiunii. In acelaşi timp, se asi laţie. Adăposturile sînt rativei a acordat atenţie jeria fermei zootehnice se
continuare, a producţiei industriale şi a- gură fondurile necesare în vederea în curate, instalaţiile de muls află la păstrare 750 tone
grieole, lărgirea bazei de materii prime făptuirii în continuare a măsurilor pri funcţionează ca, şi cele de fibroase, 700 tone suculen
şi energetice, afirmarea puternică a noii vind majorarea retribuţiilor personalului adăpat şi de- evacuare a C.A.P. Mărtineşti te şi 850 tone grosiere. La
revoluţii tcbnico-ştiinţifice şi a noii re muncitor, creării tuturor condiţiilor pen dejecţiilor, iar în incinta toate sortimentele canti
voluţii agrare, creşterea neîntreruptă a tru ridicarea nivelului de trai, a calităţii fermei este ordine şi cură tăţile existente sînt mai
avuţiei naţionale şi ridicarea, pe această vieţii întregului popor — ţelul suprem al ţenie. Saivanul a fost cu sporită recoltării la timp mari decît cele înscrise în
bază, a nivelului de trai şi a gradului de politicii nartidului, esenţa orînduirii noas răţat şi reparat. S-au a- a tuturor suprafeţelor ce balanţă.
civilizaţie al întregului popor. tre socialiste. produc nutreţuri, ca şi Au fost întocmite raţii
In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Comitetul Politic Executiv a aprobat menajat boxele unde vor adunării şi transportului le furajere pentru fiecare
fi ţinute oile şi mieii în
Ceauşescu, secretar general al partidului, proiectul Planului naţional unic de dez vremea fătăriilor. recoltei cu cea mai mare categorie de animale —
a cerut să se ia toate măsurile, în toate voltare economico-socială a Republicii So O preocupare susţinută grijă pentru a se evita
cialiste România, proiectul Planului de
domeniile activităţii economice, pentru a TRAIAN BONDOR
a existat şi pentru asigu orice risipă. Depozitarea
se asigura realizarea în cele mai bune (Continuare in pag a 4-a) rarea unor condiţii care să furajelor s-a făcut, de a- (Continuare in pag. a 3-a)
Duipă încheierea pac punsul unui făgărăşan i
tului dualist dintre monar „Existenţa unui popor însă nu se discută, ci se afirmă" „Este foarte frumos că
hia austriacă şi aristocra înaltul guvern vrea să
ţia maghiară din 1867, vină în ajutorul preoţi
lupta naţională a români lui împăratului. Reforin- ţional Român şi prezentat buţiei pe care românii o Vasile Lucaciu, într-un dis lor şi învăţătorilor români,
lor transilvănenii intră în- du-se la conţinutul a- împăratului la 28 mai 1892 aduceau la susţinerea sta curs rostit în acele zile a căror stare materială e
tr-o nouă etapă. Politica cestuia Ioan Raliu, fruntaş de o delegaţie impună tului, în schimb „nu a- la Viena, declara : „De dureroasă; se înşalâ însă
de deznaţionalizare a tu ai mişcării naţionale, toare, formată din 300 de vem încă pentru înainta vom pieri noi care am dacă prin acest ajutor
turor locuitorilor de limbă scria : „După părerea mea, români. De la început în rea noastră culturală nici venit la Viena ca repre
nemaghiară a determinat trebuie să fie cît se poate Memorandum se afirmă că un aşezămînt susţinut dc zentanţi in număr de peste speră să obţină o schim
Partidul Naţional Român de scurt, dar să cuprindă guvernarea pe bazele dua- stat" se afi'zmă în Me trei sute de oameni, na bare în atitudinea politi
să treacă La o energică în sine toate grava minele Lismului constituie o „poli morandum. ţia noastră nu va pieri că a preoţimii şi învăţâto-
acţiune pentru apărarea (greutăţile, cerinţele — tică internă greşită şi pri împăratul Franz-Iosif I pentru că acasă ma: sînt rimii române. Noi. româ
drepturilor celor care re n.n.) noastre, să fie în stil două milioane nouă sute nii. cu toate că sîntem
prezentau trei pătrimi din diplomatic, cu vorbe fru nouăzeci şi nouă de mii oameni săraci, nu o să re
întreaga populaţie a Tran moase, dar nu servile, să 70 DE ANI DE LA FĂURIREA de români..." nunţăm niciodată la nă
silvaniei. spună adevărul, să comba STATULUI NAŢIONAL UNITAR ROMÂN zuinţele noastre politice,
în anul 1882, Gcorgc Ba- tă sistemul şi regimul, dar Guvernul maghiar a nici la punctele noastre
riţiu definitivează un nu pe naţiunea maghiară; considerat acţiunile frun de vedere de dragul ba
memorial în care era pre iei-coiea, unde nu s-ar mejdioasă" deoarece .po taşilor români legate de nilor" Cu toate încercă
zentată problema româ putea evita combaterea e- porul român se simte vă nu numai că nu a deschis înaintarea Memo'andumu rile autorităţilor de a , upe
nească din Transilvania lementului maghiar să se tămat din drepturile sale plicul care conţinea Me lui, deosebit de grave şi a legătura dintre oopor şl
chemat în judecată între
din cele maii vechi tim restrîngă atacul la aristo istorice şi naţionale" în- morandumul, dar nici nu gul Comitet Executiv al memorandişti, această ac
puri şi motivarea temei craţi şi privilegiaţi ; căci trucî't unirea s-a făcut fără a primit impunătoarea de Partidului Naţional Ro ţiune nu a reuşit. Din
nică a revendicărilor cu aceştia sînt şi au fost legaţie română. Plicul, in Transilvania. din Rirr.â-
prinse în programul Parti inamicii noştri neîmpăcaţi, consultarea poporului ro tact, a fost remis prin mân. Cercetările judecă nia, din Franţa Ralia sau
toreşti au durat 20 ie iuni
dului Naţional Român, vo pe cînid poporul lor şi al mân într-o formă cores cabinetul său spre rezol timp în care guvernanţii Anglia s-au ridicat voci în
tat la constituirea c a în secuilor au iobăgit deopo punzătoare cu numărul şi vare guvernului ungar de au încercat toate mane sprijinul celor care au
1881. trivă cu noi". importanţa lui în Transil la Budapesta. Vestea re afirmat public dorinţa ţi
în mai 1887 Conferinţa Memorandumul a fost vania. Sînt analizate toa fuzului îrppăratului de a vrele pentru a ruue legă nui popor de a trăi liber,
Partidului Naţional Român definitivat, dezbătut şi te sectoarele vieţii eco- primi delegaţia şi Memo tura conducătorilor români
a hoţărît revederea memo aprobat în Consfătuirea nomico-sociale, sublinlin- randumul a n emul ţ u mit cu masele populare. Faţă Prof. MIHAI CERGHEDEAN
este
manevre,
randumului şi înaintarea naţională do Partidul Na du-so importanţa contri profund pc toţi românii. de aceste demnitate răs (Continuare in pag. a 3-a)
plin
de
