Page 83 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 83
Ptn. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 64
noatm an 'cute Tfant.uBin-vi'
wmi@ )l
mmm m E „ŞTAFETA
RAŢIILOR
MUNCII — .*
PENI
eKfmx^^xe^aaes;x!X3^f IÎA“, Sa' »' acesi
Casa pionlerlloj
inilor patriei 11
Sistemele informatice — în sprijinişi Secvenţe de gîndire a o r g a u i z
o
I.A.C.R.S.II.
a membrilor săi
irul
reducerii consumurilor energetice! tehnică Socialiste. ConslaiitLi i
Erou
nescu,
Im
prilejuit şi o di
secretarul
ornau
© Intre cete peste 25 000
a
partid
De la un an la altul, de cializate), proiectate şi e- energie electrică pe prin proprii tehnologice în ma do aparate do diferite ti etalonare şi ralete meta Ioan Scnrlu, I.A
lice, utilizate de topografi,
la o etapă La alta, infor x ecut'»te de colectivul nos cipatele agregate de la rile unităţi producătoare, puri şi funcţionalităţi din în subteran, pentru măsu „Carte frumoas.
matica pătrunde tcct mai tru, adaptate sistemelor termocentralele Mintia şi precum şi a consumurilor componenţa utilajelor şi rarea distanţelor. Nu se cui tc-a scrts“
butul
poezii
viguros în toate sferele energetice. Mai exact, Paroşeni, de la Rîu Mare- de energie electrică în echipamentelor miniere fo putea răspunde unor a- nierului îu Bogdan
activităţii economico-so- este vorba de o reţea de Retezat; consumul de e- întreg sistemul energetic losite în unităţile carbo semenea cerinţe. Dar gîn- Ia Şcoala gener
eiale, în viaţa noastră de microcaleulatoare capabile nergie electrică, pe inter judeţean, într-un cuvint, nifere ale Văii Jiului — direa ■ tehnică a specia Hunedoara, puri
zi cu zi, dovedindu-se un să preia direct din cen vale de timp, pe zone in conduce la optimizarea aparate care se verifică şi liştilor do la „metrologie" ricul „Destin
suverană",
şoin
factor important în dina tralele şi reţelele electro- dustriale sau pe fiecare funcţionării acestuia). repară la I.P.S.R.U.E.E.M. a căutat şi a găsit soluţie de la Grădiniţa
mica dezvoltării societăţii. energetice datele priv’nd dintre marii consumatori — Ar mai. fi de ştiut Petroşani — se numără şi şi pentru acest gen de lu nedoara au fosi
Tot mai larg şi ef'cient energia electrică produsă în parte, unnărindu-se ca cine sînt autorii sistemu explozoarele. Plăcuţele de crări. In imediata apro la manifestare ,
literar
mentul
utilizată în economia ro şi consumată, puterile pe aceştia să se încadreze lui informatic „Energo", bornă pentru acestea se piere a atelierului se do aur, to cfnl
(Subrcdactla
mânească, informatica a intervale do timp şi pa în repartiţii- • mai precis, cei care l-au importau, pînă nu do află în stadiu final de te" Hunedoara), „T
prins rădăcini trainice şi consumatori, să le prelu Avînd posibilitatea să conceput şi creat ? mult, dimtr-o ţară occi execuţie un stand de încer
în judeţul nostru, unde, creze şi să le transm’tă ştie la orice oră situaţia — Este un colectiv for dentală, cu tradiţia şi ex cat şi măsurat ralete me
in ultimii ani mai ales, a în punctele de coordonare din sistemul energetic al mat din inginerii Grigore perienţă în minerit. A- talice. „După primele
a sistemului energetic ju
devenit un autentic ele deţean, să le ..înmagazi judeţului, cei de la pupi Pop, Tiiberiu Budura, Flo- ceasta însemna valută. noastre diagnosticări, va
trele dc comandă pot in
rian Cristuţ, Nicolae Mo
ment de progres, de creş neze în memorie”, in ve- * terveni operativ pentru rarii, Sorina Hristea şi „Şi nu cliiar puţină, a- da rezultatele scontate",
tere a productivităţii şi e- specialiştii în electronică vînd în. vedere numărul aprecia Ştefan Danko.
ficienţoi muncii în nume Petru Mager şi Alexan mare al explozoarelor uti ■ 0 Inginerul Mintea Ola- • 19,00 Teii
roase unităţi econom’ce. C.T.C.E. D E V A dra Cazacu. Precizez însă lizate în abatajele Văii riu, şeful secţiei „service”, 19,25 Agricu
Iar Centrul teritorial de că sistemul informaţie Jiului, precum şi faptul ne conduce Intr-unui din
că plăcuţele de bornă sînt
caicul electronic Deva „Energo.” este în curs de frecvent supuse deterioră- atelierele secţiei. La o ma programe prio
să — un păienjeniş, irn-
(C.T.C.E.) este, fără îndo derea unor comparări ul reducerea consumului, a a se aplica pentru urmă 19,45 File de>
ială, unul din pilon’i de... terioare. pierderilor de energie e~ rirea consumurilor şi dis istorie • 21
susţinere ai promovării cu — Mai concret, şi, mai iectrică din reţele, pentru tribuţiei de energie ter reoţi ai Festivi
bune rezultate a informa ales, pe înţelesul nostru a readuce în timp util în mică, a gazului metan, a l.P.S.R.U.E.E.M. PETROŞANI ţtonal „Cîntart
ticii în tot mai nume al nespeeialiştilor în in tregul sistem energetic ju altor hidrocarburi, lucră niei” • 20,3!
roase unităţi economice şi formatică. tovarăşe dace deţean în regim optim de rile de proiectare şi reali
sfere de activitate din lor, cum este conceput şi funcţionare. (N.N. — Stînd zare a echipamentului şi iii — datorită, materialu presionant de conductori experienţei îno
judeţ. CeT măi' ilustrativ ce „ştie să facă” sistemul de vorbă cu inginerul Mir- programelor necesare fiind electrici cu diametrul de 20,50 Film i
şi recent exemplu în acest „Encrgo” ? cea Ilişu, de la S.I.T. — destul de avansate. De a- lui plastic din ea-re erau ordinul zecimilor de mi „Ecat “. T<
;
sens îl constituie realiza — Sistemul este compus PRAM aii I.R.E. Deva, care semenea, de curînd a fost confecţionate şi modului limetri, cîteva cutii meta Partea r.vto
de folosire a explozoarelor,
rea de către un colectiv de din microcalculatoare de coordonează realizarea a- conceput şi realizat siste a ţinut să. precizeze mais Telejurnal •
specialişti de la amin tip „Encrgo S", care s-au cestui sistem şi funcţio mul de informatică medi trul principal specialist lice dezmembrate şi mai
mulţi ochi magici (beeute-
tita unitate deveană a montat în punctele de dis narea lui, ne-a confirmat cală „Aspect", menit să chiderea prog
Ştefan Danko, şeful ate
sistemului i n f o r m a t i c tribuţie din staţiile de marile avantaje pe oare ie contribuie la stabilirea lierului metrologie de la ţo electrice)... în eclipsă.
„ENERGO", care pus în transformare, şi de tip prezintă sistemul „Encrgo", unor diagnostice cit mai marea întreprindere pe- „Ştiţi cam ce ar vrea să ,
însemne tot ce se vede
Lucru la principalele între „EnergoC”. instalate te faptul că punerea lud în exacte, la mai buna su troşăneană. Ne-am gîndit î C l N E M i
prinderi producătoare de dispecerate sau in came funcţiune contribuie , diin praveghere a bolnavilor, să le facem noi. Am pe această masă? — nc
plin la menţinerea con
energie electrică (termo rele de. comandă ale cen sumatorilor mari în cote la creşterea calităţii con diminua efortul valutar al întreabă Mircea Olairiu.
centralele Mintia ş! Pa- tralelor, de unde preiau le energetice repartizate, troalelor medicale. ţării şi nu am mai aştep „Nte nici măcar nu bă Disv . - : Dop;
roşeni, hidrocentrala Rîu datele necesare. Interco nuim" — îi răspundem. mea dezlănţuit
.Mare Retezat), precum şi nectate într-o reţea, aces reducerea consumurilor MIRCEA LEPĂDATU ta atîta timp pînă te pri „Este modelul de labora le l-II (Patrl
HUN
(Arta);
la întreprinderea de reţele tea funcţionează pe baza mim. Mai ales că furni tor al „Centralei tolegri- Şarada (Diodei
zorul extern nu prea nî
energetice Deva, contribuie iui ui „software (pachet de le livra separat, obligîn- zumetrice asistată de cal Alarmă la bc
dern — lî); ]
din plin la optimizarea programe specifice, care culator", concepută şi rea lumea dezlănj
procesului de producere— asigură comunicaţia). Prin du-ne să importăm explo- lizată de noi, în colabo riile l-II
zoral întreg. Dar din ce
distribuţie—-consum a e- intermediul unui „Tablou să le facem ? Pentru a fi rare cu catedra de electro PETROŞANI:
.nergiei electrice îo siste de bord encrgo" (de fapt, tehnică a Institutului de — seriile l-II
Rocco şl fraţ
mul electroenergetic al tot un „software”), datele ieftine şi rezistente. Am mine Petroşani. I-arn fă seriile f-IJ
încercat mai multe mate
judeţului, la reducerea preluate de reţeaua de cut primele probe, dă re brie); Corsarii 1'
LUPENI :
pierderilor în reţelele de microcalculatoare sînt co riale, unele au căzut, pînă zultate remarcabile, ur- (Cultural);
am. ajuns la fibroplast ,—
.înaltă ; şi.- joasă tensiune, municate un ui minicalou- mînd ca, în cel mai. scurt Regina cântec
1
în instalaţiile de transfor lator clasic („Coral” sau material produs la Com timp, să o punem în func teafărul); LOI
mare şi, bineînţeles, la ra „Independent"), . unde ele binatul chimic Făgăraş, cu ţiune. Va fi o realizare de Song nu renii
URICA
rul);
ţionalizarea consumului, se prelucrează şi stochea proprietăţi fizico-mocanice mare necesitate şi utilita tanc 1 -crzl x
URA'
deci la economisirea e- ză. deosebite şi foarte conve te pentru mineritul Văii Şie);
norgiei electrice. — Şi cu ce ajută toi nabil ca preţ. Am execu Jiului”. (Mlneru,.
Ce reprezintă, de fapt, acest sistem pe cei de 1a tat cîteva în cadrul ate Sînt doar trei secvenţe Flăcări pe co
trla);
sistemul „Encrgo", cum I.R.E. Deva, care, am în lierului nostru, le-âm din activitatea susţinută şi seriile Zorba
I-II
funcţionează el şi cine sini ţeles, sîn.t principalii , be testat la noi, apoi în pro fructuoasă a specialiştilor «KOAGIU-BA
cei care l-au conceput şi neficiari ai acestui sistem? ducţie, s-au comportat ex de la I.P.S.R.U.EJ3.M. Pe continuă (C
şl
cr
pus în lucru? — în orice moment la celent şi acum le produ troşanii de căutare şi a- cultură Romăni
tarea
— Este un sistem in comandamentul energetic cem in serie. Sînt, nu plicare a noului tehnic în ŢEC, : Vînătoi
Bit.
(Dacia);
formatic — precizează in al I.R.E. Deva se poate Rampa controlului dc calilato la produse Unite ni exagerăm cu nimic (ori producţie, în folosul direct torul de şerpi
ginerul Constantm Cristei, vedea care este producţia 7'esătoriel dc mătase Deva. Aid se verifică sute de ni Li cine se poate convinge — şi efectiv al activităţii Rtdeţi ea-n \
n.n.) superioare celor din
metri pătraţi de ţesături. Una dintre cele mai exigente con
roşul); ILIA
'îractorul C.T.C.E. Deva sau consumul de energie troloare este Dorina Nelegn, Inimoasă lucrătoare în acest import". — "seriile I-I
colectiv, care dc curînd a fost aleasă şl ca organizator de productive.
- în care sîn.t cuprinse electrică la nivel de judeţ;
grupă sindicală. 0 La acelaşi atelier ve
echipamente (interfeţe spe de asemenea, producţia de neau pentru verificare şi DUMITRU GHEONEA
Vremi
S-a intim plat ca tocmai de elemente prefabricate Pentru azi:
atunci, in ziua documen „Sania făcută astă-vară, pentru locuinţe şi construc fi rece cu cc
11
tării noastre, prin sitele ţii social-culturale. Aceas Izolat vor cf
staţiei de sortare să trea de aici. Dar, de te un an ce constă, mai concret, rea sobelor din spaţiile — Identificarea şi pune ta înseamnă şi pentru cei mai ales sul
Vînb
că — deodată cu nisipul la altul, colectivul de experienţa acumulată? „In închise, aducerea întregu rea în exploatare a unor de la balastieră obligaţii averse. la mod
slab
sau pietrişul mai fin muncă al balastierei a domeniul organizării, sub lui echipament de protec noi zone de zăcămînt în a- şi răspunderi sporite în tensificări lo
şi o puzderie de. fulgi pe ştiut să cuprindă în pro toate aspectele, a activită ţie de iarnă pentru oa propierea staţiei de sor ce priveşte asigurarea di 50 kin/h di
Temp
care cerul îi vîntura din gramul pregătirilor de iar ţii — ne-a răspuns tova meni ş.a.” tare. Aceasta pentru a verselor sorturi de agre nordic. vor f
nime
belşug. Aceasta ne-a a- nă măsuri tot mai bune răşul subinglner foan Dor Maistrul Teodor Negra, elimina transportul auto gate minerale în limita pa între minus
;
inintit de înţeleptul pre- şi să te finalizeze cit mai de la locul extracţ ei pînă rametrilor impuşi de nor 4 grade, lz<
verb al bunilor gospodari, rapid. Se poate vorbi, la staţie. Apoi, aducerea mative”. borîte pînă i
grade,
iar
în legătură cu sania > prin urmare, despre o a- l.M.C. D E V A de noi utilaje care să nu în toate locurile de între minus
„Să-ţi faci vara sanie..." devărată experienţă cris consume combustibil lichid muncă, unde ne-am oprit, grade. Local
ceaţă
nala
Şi, fără îndoială, ne-am talizată, aici, în acest do (motorină), cum este Draga ani notat multe nume de dc chiciură.
bucurat mult cînd am gă meniu. Chiar astăzi, îm n-au-er, şeful balastierei. pe care l-am întâlnit în tip „NZ-12". S-au dublat oameni harnici: Dumitru
La mume,
sit la Balastiera Săuleşti preună cu factorii de con De pildă, pentru trecerea zona staţiei de spălare- pompele de apă pentru Drăgoi, Florea Roşu, An fl rece, gen
o serie întreagă do mo ducere ai subunităţii, au in condiţii tot mai bune sortare a agregatelor mi efectuarea unor spălări ton Csobot, Aurel Lucaci, şl ' (mineaţa
duri prin care s-a mate fost revăzute unele mă a anotimpului rece au fost. nerale, ne-a declarat: „In rapide şi de calitate etc. Vasile Lipovan, Martin variabil. Voi
rializat maxima respec suri legate de pregătirea luate următoarele măsuri „contul" organizării gospo Apropo de calitate, am Mi-kloş, Vasile Haiduc şi sori Izolate,
moder
sufla
tivă. pentru reparaţii a unor u- principale : o Amenajarea dăreşti şi al bunelor pre aflat că în prezent aceas mulţi alţii, Sînt oameni sificărl loca
tilaje, activitate deosebit gătiri pentru iarna 1980— ta constituie o cerinţă de care semnează zi de zi fap
— Prin însăşi natura golfului de pe rîul Mureş, km/h din n
pentru
ţoale
activităţii desfăşurate in de importantă la balastie unde vor fi adăpostite 1989 trebuie trecute şi prim ordin de agregate te demne de muncă şi est. Local s
care,
la ceaţă, eu
di
în
confruntare
sortimentele
ră, pentru sezonul rece
tr-o balastieră, sub cerul Am străbătut, de la un cele cinci nave ale balas acţiunile tehnice, moder rectă cu vitregiile naturii, chiciură.
liber — nc declara ingi tierei • Aprovizionarea eu nizările şi înnoirile care realizate aici. „Incepînd
capăt la altul, perime cu trimestrul IV — ne adaugă noi experienţe şi
nerul Sabin Luca, şeful trul de acţiune al oame piesele de schimb necesa au avut loc în balastiera spunea tovarăşa Rodica învăţăminte 1a „dosarul"
secţiei mecanoenergetice a nilor care asigură toate re pentru executarea re noastră". Grlşan, şefa comparti n.icicînd finalizat al ex
l.M.C. Deva — anotimpul sorturile de agregate mi viziilor şi reparaţiilor pe — Vă rugăm să enu mentului C.T.C. — labora perienţei proprii,
friguros a pus întotdeauna nerale necesare pentru timpul friguros a Repa meraţi cîteva dintre a- toare de la l.M.C. Deva, a
1
probleme grele oamenilor producţia l.M.C. Deva. în rarea vestiarelor, pregăt.'- cet,te acţiuni. .. „V- început să exporte o serie tot MARIN NEGOIJA