Page 87 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 87
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 6*
Atenţie deosebită bunei îngrijiri
şi furajări a animalelor!
Obţinerea unor rezulta C.A.P. Sîntămăria-Orlea, Rîu de Mori, Unirea,
te cît mai bune în sectorul unitate care acum obţine Sarmizegetusa, Ghelari,
B VREDNICI
de creştere a animalelor o producţie zilnică de Roşcani, Şerel, Lelese şi în TORI IX. ANIM
este hotărîtor condiţionată lapte marfă de 3—4 ori alte unităţi s-a înregis lectlvul om
de modul cum se asigură mai redusă faţă de pe trat un procent ridicat de muncii do la C
îngrijirea şi furajarea rioada cînd animalele se pierderi din efectivele de de vaci cu lapte
animalelor în perioada de aflau la pă.şunat. Asemă bovine şi ovine prin mor dia raportează
activ
zultate
în
stabulaţie, astfel îneît să nător stau lucrurile şi la talităţi sau sacrificări ne tldlană. La obţ
contribt
sc realizeze valorificarea C.A.P. Ohaba, Ocoliş, Orăş- economice, dijmuindu-se cestora lucrători r
norii
serios
astfel
tioara de Jos, Ribiţa, Vaţa
Sporurile de produefie Superioară a potenţialului de Jos, Răduleşti, Burjuc, tea avuţiei obşteşti. integrita |ii, dintre cnre
productiv ai fiecărei fer
că
Adolflna
Co
me, să se înregistreze in Sălaşu de Sus şi în alte în scopul redresării si nia Căbudean,
Maria
(Urmare din pag. 1) este imperios necesar să întreaga noastră activitate, dici corespunzători la na unităţi, unde producţia tuaţiei efectivelor şi pro Aibu, Stoica
Maria
acordăm toată atenţia or în acest scop, încă de a- talitate şi să fie evitate de lapte ce se livrează la ducţiei animaliere, care vrednici crescăl
aşa mici cum sînt — ne ganizării perfecte a mun cum ne-am asigurat aco ieşirile din efectiv cau fondul de stat este depar trebuie să fie realizate în nimale. prin b
determină să considerăm cii, aplicării întocmai a perirea cu contracte la ni zate de sacrificări neeco te de a oglindi potenţia conformitate cu prevederi conştiinciozitate
se
că
evidenţii
rezultatele obţinute ca prevederilor cuprinse în velul sarcinilor de plan pe nomice sau de mortalităţi. lul real al fermelor res le programului judeţean neril telmlcien
fiind sub posibilităţile pe programul unitar de mă primul semestru din 1989, în fermele unde se a- pective. Faptul că la u- de dezvoltare a zootehniei, lîuhuşl şi Ione
care le avem. suri politico-organizatorice inlensificîndu-ne preocu cordă atenţie deosebită nele unităţi, între care este necesar ca din par ca şl operatorii
ţătorl
Angelica
şi tehnico-economice pe pările pentru aproviziona organizării judicioase a în tea organizaţiilor de partid nu şi Mirela 1
-— Aşa cum s-a ex
2 primat în recenta a- care l-am adoptat în re rea cu necesare semifabri tregii activităţi din zoo ÎN PERIOADA de la sate, a consiliilor
toate
unice agroindustriale, con
tehnie, respectării progra
derulării
centul forum al autocon-
catele
* dunăre generală a ducerii muncitoreşti. fluente a producţiei. De mului de lucru, stabilirii siliilor populare, condu
oamenilor muncii din asemenea, acţionăm ener unor raţii echilibrate, de STABULATIEI cerilor de unităţi şi fer
fabrică, preciza tovarăşa — Experienţa acu gic pentru îmbunătăţirea producţie, prin prepararea me să existe preocupare T ELEVIZ
Valeria Pop, inginerul şef mulată şi... tradiţia tehnologiilor existente şi furajului unic, menţinerii deosebită pentru buna or
al unităţii, cu toţii va B dinamicii producţiei introducerea altora noi, unui microclimat cores C.A.P. Ocoliş, Brănişca, ganizare şi desfăşurare a
trebui să acţionăm mai ne dau încredere în reu cum ar fi croirea mate punzător în adăposturi şi Romoşel, Strei, Ciula, întregii activităţi din zoo • 19,00 Tel.
hotărît pentru recuperarea şite pe toată linia în anul rialelor în mai multe stra bunei funcţionări a insta Zdrapţi şi altoie, indicele tehnie pe perioada de sta 19,25 Industrie
rămînerilor în urmă şi în viitor — ne-a răspuns to turi, folosind maşina de laţiilor de mecanizare, de natalitate la bovine bulaţie. Pe lingă lotiza grame prioritai
cheierea trimestrului IV, varăşa Maria Costa, di croit automată cu foto- realizările zilnice la pro este de sub 50 la sută — rea şi furajarea diferen România în
a întregului an 1988 cu rectorul fabricii. Desigur, celulă, mecanizarea opera ducţia de lapte, sporul de ceea ce determină nemij ţiată a vacilor cu lapte, se 20,05 Copiii .
realizări cît mai bune. experienţa şi aşa-n urnita ţiilor de aplicat şiret de creştere în greutate şi la locit şi înjumătăţirea pro cere o bună îngrijire şi tria şi partidu
Sortimentele aflate acum tradiţie a creşterii nive întărire ia piesele margi ceilalţi indicatori se si ducţiei de lapte ce se li hrănire corespunzătoare a Invăţâmint — c
în fabricaţie (ghete şi lului rezultatelor de la un nii îndoite şi îmbrăcat tuează la un nivel ridicat. vrează la fondul de stat, tineretului femei destinat producţie • 2I
cizme pentru copii şi fe an la altul nu sînt sufi branţ prin lipire cu termo- Exemple demne de urmat reflectă o slabă preocupa reproducţiei. în fiecare şi sănătatea
mei — n.n.) permit creş ciente pentru împlinirea ciment sau adezivi. Pe a- în această privinţă oferă re a cadrelor tehnice şi fermă, prezenţa cadre Avem cuvîntul
teri accentuate ale valorii dorinţei fierbinţi a între genda de lucru a consiliu fermele do stat din Orăş din reţeaua de reproducţie lor repartizate să parti Univers, mat<
producţiei marfă. La con gului colectiv — aceea de lui oamenilor muncii se tie, Rîu Alb, Aurel Vlai- faţă de organizarea judi cipe la programul de lu • 21,50 Tel
fecţionarea acestor sorturi a obţine, în anul Con află şi alte măsuri, prin cu, C.A.P. I-tomos, Mărti- cioasă a programului de cru trebuie să se regă 22,00 închide
se cere un volum sporit gresului al XlV-lea al aplicarea cărora vom da neşti, Bîrsău, A.E.I. Peş- monte şi fătări. în acelaşi sească în stabilirea unor gramului.
de manoperă, implicarea partidului şi al aniversă noi dimensiuni eforturilor teana, Chimindia şi altele. timp, se pune sub semnul raţii echilibrate, în înlă
lucrătorilor din secţiile şi rii a 45 de ani de la eli noastre îndreptate spre Există însă şi unităţi întrebării modul cum îşi turarea oricăror neajunsuri
atelierele fabricii fiind berarea patriei, cele mai creşterea continuă a efi agricole ale căror consilii fac datoria cadrele res de ordin organizatoric, în
practic unanimă. Aşadar, însemnate realizări din cienţei producţiei. de conducere şi şefi de pective la C.A.P. Vîlcele, întărirea climatului de ervu
ferme nu manifestă răs ordine şi disciplină la fie
VW^^W.V.Y.V.V.VAVV.V.V.VV.V/AV.V.V.V-V.V/.'.V.V.'.'.V.V.V.VA’.V. punderea cuvenită faţă de Rîu Alb, Tîmpa, Brănişca, care loc de muncă. Nu
soarta indicatorilor de Bretea Mureşană şi în alte mai acţionînd în acest mod
DEVA : Dept
plan din zootehnie, lăsînd unităţi unde sînt menţi este posibil ca pe durata mea dezlănţuit
ca programul de lucru să nute în efectiv 20—60 de perioadei de stabulaţie Ic i-ri (Patrl
se desfăşoare după voia vaci infecunde sau cu potenţialul productiv al (Arta); nur*
îngrijitorilor, neinterve- tulburări de reproducţie. animalelor să fie deplin Şarada (Mode
Alarmă
la b<
nind cu măsuri hotărîte Datorită carenţelor ce pus în valoare, să se ob dern — B);
pentru înlăturarea lipsuri există în furajarea şi în ţină rezultate superioare lumea dezlănţ
lor şi neajunsurilor. O a- grijirea animalelor, la în fiecare fermă. riile - 1 -11
PETROŞANI:
semenea situaţie se înlîl- A.E.I. Birtin, C.A.P. Liva- — seriile I-Il
neşte, spre exemplu, la dia, Sînpetru, Toteşti, NICOLAE TlRCOB Rocco ş ;i fraţ
seriile I -I]
brie); Corsari
LUPENI : l
Un promiţător test artistic Hcg ina cîntec
(Cultural);
cea farul); LO
bunarca Sfînt
Organizat şi găzduit de adus în scenă un grup mentul adecvat. Un grup rul); PETRII
Centrul de cultură şi crea vocal folcloric, pe solista vocal do muzică uşoară şi nul stins (M
ANINOASA:
ţie ,,Cîntarca României" Marioara Lăscu.ş (cu a- formaţia de teatru au în veneţia n (INI
din Hunedoara, veritabilul mendabile inflexiuni bă tregit o prezenţă meritorie UKICANI: Co
dialog între formaţiile ar năţene), două bune reci în „dialog". Aşezămîntul suină riscul
tistice din satele comunelor tatoare, Monica Bobar şi cultural din Buituri s-a BRAD : Alo,
străbunica
aparţinătoare a fost o uti Crinela Păcurarii, alături prezentat peste aşteptări, şic); ORAŞTl
lă trecere în revistă- a a- de un montaj literar că impresionînd prin forma pe co’-'M’i (P
proape tot ce au aşezămin- ruia îi lipsesc însă fon ţia de muzică populară şi ba C il —
(I Iac* / ;
tele culturale demn de a dul muzical şi o mai căl solista Valerica Marian, BAI: >
participa în noua ediţie a duroasă rostire. Centrul duetul instrumental fol cultur cr
festivalului naţional. De de cultură şi creaţie „Cîn- cloric, sensibila recitatoa tarea .-iftni
ŢEG : Jandar
la Teliuc au impresionat tarea României" Zlaşti re Luminiţa Florin, mini- da rmer Iţele
Arhitectură modernă, blocuri confortabile pentru sid'rurgiştii hunedoreni. mai ales taraful şi solistul spectacolul „Vis" (instruc BRAZI: Loc*
Foto NICOLAE GHEORGHIU la taragot, cît şi grupul tor Cleopatra Pup), frag lombo; CAL
vocal. Mai slab s-au pre „Cîntarea mentul teatral „Tainele nică în fami
de cultură
zentat formaţia de teatru inimii" (cu montare mo „Cîntarea 1
Preocupări permanente si solista de muzică popu României" dernă, de bun gust), mo SIMBRIA : Ir
lară, uşor aritmică. Ini — cadru de mentul satiric prezentat mi-e dor de 17 J/
re^ul);
moasa instructoare Florica de Ladislau Capetzy. — seriile T-I
(Urmare din pag. 1) fie uitaţi tinerii. Aş putea ci.ştii au strîns şi predat Todescu pregăteşte, însă, manifestare a în sfîrşit, o prezenţă
spune chiar că ei se află la I.J.R.V.M.R. o cantita încă două pretendente pen spiritului creator încununată de binemeri
în fruntea unor asemenea te de 11 tone de fier tru etapa pe C.U.A.S.C., tate aplauze a avut-o co
acţiuni, pe care le desfă vechi. Deci, se poate afir un spectacol narativ-mu- muna Ghelari, ardent fo
avem multe exemple pe şurăm de obicei In afara ma că la I.M. Orăştie zical şi brigada artistică, car de autenticitate fol § Vremi
linia reuti.lizării fierului orelor de program. De ..fierul vechi“ constituie cu un program nou, şarjant. ne-a reţinut atenţia prin clorică, a cărei formaţie de
vechi. De pildă, broşele pildă, în ultima duminică o problemă mereu nouă, Aşezămîntul din Boş, la dansul modern, recitatoa dansuri pădureneşti (cu vi
(fabricate din oţeluri spe (29 octombrie — n.n.) ute- de actualitate ! un nivel general bun, ne-a rele Camelia Poiană şi zibile prospeţimi) a exe Pentru azi:
Mihaela Cociş, cu o crea
deosebit
ciale) după ce se folo cutat impecabil un joc de fi pentru
ce
sesc şi „ies“ din parametrii ţie poetică proprie. Este doi şi celebrul brîu pădu- rioadă a a
iniţiali sînt tratate şi păcat că absentează dan renesc. De apreciere s-au rul va fi v;
prelucrate pentru a fi fo sul popular, altă-dată no bucurat grupul vocal fol porar no ros.
sl?
ninsori
losite ca S.D.V.-uri iu di tabil. cloric şi soliştii vocali Vîntul va s
mensiuni mai mici. La Centrul cultural din Dorel Sălăgean şi Simona moderat di
fel, şpanul de neferoase Ilăşdat, mult mai bun ca Bistrian, taragotistul Cris nord-vestic.
se refolose.şte ia tur pînă acum, promite — prin tian Georgescu. Alături de rile minime
prinse
între
nătoria de neferoase". recitatoare (Ani.şoara Cră- aceştia, încă aflate în minus 7 gi
solista
Amănunte despre astfel ciuneanu), muzica Monica pregătire, cum ne spunea mal coborîte
nus 17 grad
uşoară,
Nagy,
de acţiuni muncitoreşti grupul vocal folcloric şi un Dorel Bistrian, directorul maxime într
lăudabile, din aceeaşi sec duet instrumental; mai Centrului de cultură şi zero grade,
ţie, am mai primit şi din puţin prin solistul instru creaţie „Cîntarea Româ produce cea
depune şi el
partea rectificatorului E- niei" Ghelari, sînt corul şi
milian Voica şi a munci mentist şi momentul sati formaţia de fanfară. La munte.
torului specialist Traian ric. Solista de muzică u- Acest reuşit spectacol- fi r.ece, cu
rai' noros.
Mihuţ. Prin rccondiţiona- şoară Cristina Costin ar test, prin care formaţiile cal. Vîntul
rea matriţelor — cu aju merita şi un acompania hunedorene şi-au făcut derat, cu
torul sudurii — şi refolo- ment. Peştişu Mare, be debutul în ediţia a Vil-a locale de '
spulberând
sirea lor se aduc impor neficiind de un lăcaş de a Festivalului naţional local zftpad;
tante beneficii întreprin cultură nou, s-a prezentat „Cîntarea României" — ţă. cu dopu
derii. într-o notă generală ri cadru propice de manifes ci ură.
— Din bătălia pentru dicată, prin grupul vocal- tare a spiritului creator
strîngerea fierului vechi instrumental folcloric Eu — a făcut dovada bunei
pregătiri
lor
unei
a
şi
— ne declara tovarăşul gen Marc şi Mircea Hărău inspirate opţiuni reperto
Ovidiu Marian, secretarul Ţesătoria de mătase Deva. Atelierul de croitorie, co ordonai de Ana Moroşan rea- (folk), la muzică uşoară riale.
comitetului U.T.C. al u- Uzează o producţie anuală în valoare de aproape 2 milioa ne de lei. Claudia Raţ avînd calităţi EUGEN EVU
nitaţii — nu trebuie să dar lipsindu-i acompania
