Page 9 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 9
70 DE ANI DE LA FĂURIREA STATULUI NAŢIONAL UNITAR ROMAN
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNlŢI-VĂi
Legăturile economice şi politice de-a
lungul veacurilor între ţările române -
S O C I A L I S M U L poporului român, lupta sa politice, legăturile econo prin foarte multe căi co
un puternic element de unitate
Dezvoltarea istorică a
merciale.
mice au format un puter
Legăturile economice în
libertate sînt strîns legate
tre toţi românii. Ele au
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C seculară pentru progres şi nic element de unitate în tre românii de pe cele
fost favorizate de bogă
de teritoriul pe care el şi
două versante ale Carpa
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N strămoşii săi l-au locuit ţiile naturale ale subsolu ţilor au fost neîntrerupte
fără întrerupere, din cele
lui transilvan, valorifica
de-a lungul secolelor, e-
mai vechi timpuri, l-au a- te superior o dată cu dez videnţiind o necesitate vi
părat eu preţul a nenu voltarea meşteşugurilor, şi tală pentru economia celor
Anul XL, nr. 9 630 JOI, 3 NOIEMBRIE 1988 4 pagini — 50 bani mărate jertfe în faţa co de prodiicţia a.’ricolă a trei ţări, exprimată cu
tropitorilor străini şi l-au cîmpiilor mănoase de la multă claritate de cuvin
înnobilat cu pilduitoare sudul şi estul Carpaţilor, tele vornicului muntean
fapte de cultură şi civili ceea ce a făcut nu numai Stănilă, care scria braşo
zaţie. Teritoriul ţării noas posibile, ci şi absolut ne venilor în 1558: „Ştiţi bine
întreaga activitate economico-socialâ tre, unitar prin geneza şi cesare legăturile economi că fără noi voi nu puteţi
arhitectonica sa, a consti
ce dintre cele trei ţări ro
fi şi ţara , voastră, Ţara
tuit un cadru necesar dez mâne. Bîrsei, fără ţara noastră
1
voltării istorice a societă Transilvania, inclusă din nu poate fi '.
ţii omeneşti şi a favori punct de vedere politic în Necesitatea legăturilor
zat din plin legăturile în regatul feudal maghiar, economice dintre Transil
•' NICOLAE CEAUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNI! tre populaţia de pe ambe nu a format o unitate cu vania şi celelalte două
le versante ale Munţilor
acesta, ci s-a orientat din
ţări române s-a amplificat
Şl FAPTTl REVOLUŢIONARE p Carpaţi. punct de vedere economic o dată cu dezvoltarea lor
Deşi împrejurările isto
spre celelalte două ţări
economică. Iată dc ce în
rice concrete au făcut ca române. La baza acestei tre Transilvania şi cele
poporul român să se dez realităţi au stat puternice lalte două ţări române,
volte în cursul evului me motive de ordin economic. ale căror economii se com
Adunări generate ale oamenilor muncii diu în trei state feudale Din Moldova şi Ţara Ro pletau reciproc, s-au pu
separate — Transilvania, mânească îşi procurau tut dezvolta relaţii comer
Ţara Românească şi Mol transilvănenii produsele ciale foarte strinse. care
Rezultatele din acest an — evoluţiei ţărilor române special cereale, şi spre a- au contribuit din plin la
dova _ o caracteristică a
de care aveau nevoie, în
dezvoltarea unei economii
încă de la formare şi pînă cestea două îşi trimiteau unitare şi care avea să
bază trainică pentru realizări unitar a constituit-o per ei cea mai mare parte a Prof. VASILE ÎONAŞ
la unirea lor într-un stat
produselor lor destinate
manenţa legăturilor eco exportului. De aceste ţări
superioare in 1989 nomice. Peste graniţele Transilvania era legată (Continuare in pag o 3-a)
Dezbaterea cifrelor de tru obţinerea de rezultate Concluzia desprinsă din
plan pe 1988 a constituit superioare în penultimul intervenţiile ' vorbitorilor
subiectul central al recen an al cincinalului 1986— a fost aceea că nivelul
tei adunări generale a oa 1990 ? Iată una dintre pro realizărilor prezentate con
menilor muncii de la în blemele de fond ale adu feră încredere şi un opti
treprinderea „Marmura" nării generale, căreia par mism justificat pentru a-
Simeria. Ilustrînd fidel ticipanţii la dezbateri i-au bordarea sarcinilor de
dinamica dezvoltării între acordat o atenţie deose producţie aferente anului
gii economii româneşti, viitor. Totuşi, merită in
sarcinile de producţie care sistat asupra faptului că
se cer înfăptuite de către nici unul dintre cei în
colectivul unităţii în anul scrişi la cuvînt nu s-a li
viitor apar ca deosebit de mitat doar la relevarea
mobilizatoare, superioare succeselor obţinute. Dim
realizărilor obţinute pînă potrivă, prezentarea în
acum, în primii trei an,i spirit autocritic a neajun
ai cincinalului 1986—1990. bită. Să recapitulăm rezul surilor care s-au mai sem
în darea de seamă s-a tatele „la zi“ : nalat în activitatea pro
subliniat ideea conform ® producţia marfă — ductivă, formularea unor
căreia angajarea respon 120,5 Ia sută; propuneri concrete vizînd
sabilă a tuturor oameni o producţia netă —
lor muncii din întreprin 134,9 la sută; înlăturarea grabnică a ori
dere la materializarea o- o productivitatea mun căror imperfecţiuni care
biectivelor din 1989 presu cii — 104,8 la sută; grevează asupra obţinerii
pune, ca pe o necesitate unor rezultate pe măsura
de prim-ordin, existenţa ® cheltuieli totale la potenţialului uman şi teh
unei temelii solide, a u- 1000 lei producţie nic existent — acestea pot
n-ui cadru optim de desfă marfă — o economie fi considerate probleme
şurare a întregii activităţi de 13,6 lei, iar la „cheie" la care s-au refe-
de producţie. Pot fi consi cele materiale de
derate realizările din pri 26,8 lei; MIRCEA DIACONU
mele 10 luni ale anului în • beneficii — 178,7 la
curs o bază trainică pen sută. (Continuare in pag. a 3-a)
buna desfăşurare a iernării animalelor I
Marţi, 1 noiembrie a.c., chiurile de geam lipsă, s-au care distribuie hrana con
brigada de reporteri a zia etanşeizat uşile, iar adă form raţiilor stabilite. To
rului a efectuat un raid posturile sînt văruite în tuşi, considerăm că, încă
prin mai multe ferme zoo exterior şi interior. Deci, de acum, conducerea fer
tehnice din judeţ, pentru există microclimat cores mei trebuie să acţioneze
a vedea cum aii fost efec punzător în fiecare grajd cu răspundere pentru
tuate pregătirile pentru în ce priveşte furajele, completarea, prin cumpă
stabulaţie, cîte nutreţuri au fost strînse şi puse la rări, a cantităţilor
s-au adunat în depozitele adăpost, în condiţii bune, necesare.
furajere, într-un cuvînt. 470 tone de fin, 1 200 tone C.A.P. Băcia. Aici, cu
cum s-au preocupat con de grosiere şi 1 550 tone cîteva zile în urmă, toate
ducerile unităţilor şi fer- suculente. Excedent de bovinele au fost introdu
se în grajduri. Este drept,
BmoAm vjmosr !n zootehnist zilnic, la fel ca şi în ce
lelalte unităţi, între orele
melor pentru asigurarea grosiere, dar un minus 12—16 vitele mai sînt
celor mai bune condiţii considerabil la suculente scoase la păscut. De ase
pentru iernarea animale şi chiar la fibroase. în a- menea, 40 de tăuraşi stau
lor. Iată, redate succint, ceste condiţii este de re încă afară, în padocul a-
constatările noastre. marcat preocuparea con coperit. Şi le merge foar
C.A.P. Deva. La această ducerii fermei pentru bu te bine. Referindu-ne la
oră, toate adăposturile na gospodărire şi creşte modul cum au fost pregă
pentru efectivul de 850 rea potenţialului nutritiv tite cele şase adăposturi
bovine sînt puse la punct al furajelor. Astfel — a- pentru stabulaţie, trebuie
pentru primirea animale rată ing. Toan Popa, şeful să dăm conducerii unităţii
lor. De fapt, primele lo fermei — toate nutreţuri şi fermei calificativul
turi de animale (vacile le se administrează tocate foarte bine ! Acelaşi cali
cu lapte, tineretul) au şi (moara de tocat de mare ficativ îl merită şi în ce
fost introduse în grajduri. randament este în func
Instalaţiile de adăpat, ce ţiune) în amestec cu su Brigada de reporteri :
le de evacuare a dejecţii culente, sub formă de fu
C.A.P. Devn. rentru a se menţine lineretul bovin într-o stare fizică cît mal bună TRAIAN BONDOR,
şl a 11 se asigura condiţii co respunzătoaro do furajare şl dezvoltare, junlnclle sînt încă lor şi de iluminat au fost raj unic. De asemenea, MIRCEA LEPĂDATU,
ţinute în timpul zilei afară, în padocurile acoperite din preajma adăposturilor. revizuite şi se află în per tot pentru buna gospodă TRAIAN OPRONI
Foto NICOLAE GHEORGHIU fectă stare de funcţionare. rire a acestora s-au con
Au fost înlocuite toate o- stituit echipe de furajare, (Continuare in pag. a 2-o)
