Page 90 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 90
o /\
t A
D D E C R E T
f-î p
£ c r PREZIDENŢIAL
u R A
privind convocarea Camerei Legislative
a consiliilor populare
în temeiul articolului 14 din Legea nr. 5/1975 privind congresul, Camera
Legislativă şi conferinţele consiliilor populare,
Preşedintele Republicii Socialiste România de c r e t e a z ă :
Articol unic. — Se co nvoacă Camera Legislativă a consiliilor populare în
ziua de 30 noiembrie 1938.
ORBaiV flkCOMITETULUI JUDEŢEAN HUMEPOftBA Al P.C.R NICOLAE CEAUŞESCU,
SI AL C O I U S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Preşedintele
Republicii Socialiste România
V.V.W.W.V.V.WA'.V/.V.V.V.V/.V.W.WAW.V.'.W.V.'JAW.V/ASV.W.V
Anul XL, nr. 9 650 S1MBÂTĂ. 26 NOIEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani
Competenţă, implicare, răspundere
Colectivul Minei Coran- însă aşa ! într-un spirit întregii activităţi, impli
da — Certej a obţinut în realist şi constructiv, în carea mai activă a grupe
acest an o seamă de rezul cadrul conferinţei au fost lor şi comitetului sindica
tate bune în activitatea împărtăşite experienţe po tului in realizarea sarci
productivă. Producţia mar zitive, modalităţi de ac nilor şi soluţionarea pro
fă a fost depăşită cu 28,2 ţiune care s-au dovedit blemelor ce se iveso. Gu
milioane lei, cea netă cu eficiente în munca de zi atît mai meritoriu acest
15,9 milioane lei, produc lucru, cu cît Tezele d«n
ţia marfă vîndută şi înca aprilie stabilesc exigenţe
sată cu aproape G milioa Conferinţe şi cerinţe deosebite pentru
ne lei, productivitatea activitatea sindicatelor
muncii cu 20 049 lei pe pentru dare Intr-un atare context,
persoană şi cu 124 000 lei de seamă şi darea de seamă şi cei care
investiţiile. Pe baza a- alegeri ale au luat parte la dezba
BILANŢ 1988 • PERSPECTIVE 1989 cestor împliniri, unitatea sindicatelor teri au reliefat că prio
se situează în prezent pe
locul 2 in întrecerea so rităţile producţiei s-au
cialistă pe ţară, la nivel aflat permanent pe agenda
de ramură. cu zi a oamenilor. Nu a de lucru a sindicatelor.
Ar fi fost deci sufi lipsit spiritul critic şi Este vorba îndeobşte de
1. Cu ce rezultate vâ prezentaţi „la zi" ? ciente motive pentru ca autocritic, exigenţa şi res realizarea producţiei nete
recenta conferinţă pentru ponsabilitatea în aprecie şi a investiţiilor, a pro
2. Cum veţi încheia acest an ? dare de seamă şi alegeri rea unor rezultate, în a- gramelor de organizare şi
3. Care este stadiul pregătirilor producţiei pe 1989 ? a organizaţiei sindicale de naliza unor stări de lu
aici să se desfăşoare în- cruri. Toate la un loc au VALENTIN NEAGU
tr-un ton de automulţumi- urmărit în esenţă îmbună
Accent major pe productivitate şi eficienţă re şi suficienţă Nu a fost tăţirea şi perfecţionarea (Continuare in pag. a 3-a)
L-am rugat pe ingine ne cere secretarul general ne-a îndemnat secretarul
rul Nicolae Androne, şeful al partidului, tovarăşul general al partidului, tova
sectorului producţie de Ia Nicolae Ceauşescu. Apli răşul Nicolae Ceauşescu.
Uzina de utilaj minier şi căm procedeul debitării De asemenea, la piese de
reparaţii Crişcior, să răs centralizate a tablei, în schimb pentru utilaje mi
pundă la cele trei între tărim ordinea şi discipli niere creşterea este de
bări : na muncitorească, folosim peste 8 milioane lei. Obli Spiritul gospodăresc este confirmat
mai bine timpul de lucru, gaţii majore avem pe li
în perioada care capacităţile de producţie. nia îmbunătăţirii calităţii
a trecut din acest Operaţiunile de încârcare- produselor fizice şi a lu prin rezultate
I H an, U.U.M.R. Crişcior descărcare le-am mocani* * crărilor de reparaţii, ca şl
şi-a depăşit indicatorii pro zat în bună măsură, for pe aceea a diminuării ne Prevederile Decretului acum — remarca interlo oricăror forme de risipă.
ducţie fizică şi producţie maţiile de lucru de la încetate a consumurilor, Consiliului de Stat privind cutorul —, comisia ener Ing. Aurel Bedreag, e-
marfă cu 21,9 şi, respec reparaţii au trecut prin costurilor de producţie, folosirea raţională a ener getică pe întreprindere, nergetieul şef al I.M.C. De
tiv, cu 14,5 milioane lei. cursuri de specializare şi sporirii eficienţei econo giei electrice, termice şi comisiile pe secţii şi ate va, a concretizat una din
Aceste valori se regăsesc perfecţionare. Avem deci mice a întregii activităţi. gazelor naturale şi regi liere au reanalizat stadiile tre acţiunile în curs de
în executarea unor volume garanţia că vom încheia Cum încă din acest ultim mul de lucru al unităţilor îndeplinirii măsurilor pre- desfăşurare, prin care se
suplimentare de piese de anul cu un plus de 17,5 trimestru al lui 1988 lu economice pe perioada de vizează raţionalizarea con
schimb şi de reparaţii la milioane Iei la producţia crăm aproape la parame iarnă 1988—1989 au fost sumurilor energetice : „în
utilajele tehnologice pen marfă şi o creştere a pro trii primului trimestru din dezbătute pe larg în co LA. I.M.C. DEVA deplină concordanţă cu
tru minerit, în realizarea ductivităţii muncii cu a- 1989, avem certitudinea că lectivele de'oameni ai necesităţile pe care Ie
anumitor produse fizice proape 6 500 lei pe lucră ne vom îndeplini cu bine muncii din secţiile între presupune derularea flu
peste plan. tor, faţă de cifra iniţială. sarcinile anului viitor, prinderii pentru materiale văzute în programele spe entă a activităţilor de pro
de construcţii Deva. Des ducţie specifice fiecărei
Prin măsurile sta în anul 1989 ne penultimul din actualul pre măsurile luate în ve ciale adoptate de consi secţii, de curînd am tre
bilite pe linia mai revin sarcini mobili- cincinal, anul în care vom I derea înfăptuirii acestor liul oamenilor muncii, îm- cut la stabilirea unor pro
* bunei organizări a 1 zatoare. Menţionez sărbători patru decenii şi prevederi l-am solicitat pe bogăţindu-le cu noi pro grame riguroase de func
producţiei şi a muncii, a doar o singură cifră : pro jumătate de la Eliberarea tovarăşul Nicolae Bozdog, puneri pentru reducerea ţionare a celor mai im
modernizării proceselor de ducţia marfă va fi mai patriei, anul în care îşi secretarul comitetului de consumurilor de energie portante capacităţi, cu
fabricaţie etc., avem în mare cu 22 milioane lei va desfăşura lucrările Con partid al unităţii, să ne electrică, perfecţionarea scopul de a degreva sis-
atenţie economisirea per faţă de acest an, spor gresul al XlV-lea al Parti ofere amănunte. proceselor tehnologice, îm
manentă a unor cantităţi realizabil în mod deosebit dului Comunist Român. — Pe temeiul experien bunătăţirea gradului de u- MIRCEA DIACONU
de metal, energie electri pe seama creşterii produc ţei acumulate şi al rezul tilizare a principalilor
că şi combustibili, aşa cum tivităţii muncii, aşa cum GH. I. NEGREA tatelor bune obţinute pînă consumatori, înlăturarea (Continuare in pag. a 3-a)
I. M. Hunedoara:
54086 kg sfeclă de zahăr la hectar — producţie medie DECADĂ RECORD ÎN PRODUCŢIE
în acest an, unitatea toamna trecută, pe lîngă avut grijă să păstrăm cel nice, iar la recoltat am „ — Comuniştii, minerii Plenarei C.C. al P.C.R.
noastră — C.A.P. Rapoltu arătura adîncă, am făcut puţin 90 000 plante la folosit dislocatorul. şi preparatorii din Uni
Mare — a avut cultivată şi o discuire pentru în ha. La semănat, am folo Referindu-ne la eficien Muncind cu destoinicie
cu sfeclă de zahăr o su corporarea îngrăşămintelor. sit o schemă care să ne ţa culturii, trebuie să a- tăţile componente ale în subteran, Intr-o bună
prafaţă de 51 de ha. A- în primăvară, imediat permită să efectuăm meca rătăm că, datorită pro I. M. Hunedoara mun organizare, minerii au
plicînd cu rigurozitate teh ce s-a putut intra în cîmp nizat şi lucrările de între ducţiei realizate, benefi cesc cu abnegaţie şi dă extras în această perioa
ruire pentru a întîmpina dă 2 100 tone minereu de
nologia specifică acestei ciul net obţinut la ha Plenara C. C. al P.C.R.
culturi, am obţinut o pro este de peste 10 000 lei, cu rezultate deosebite în fier suplimentar sarcini
ducţie medio de 54 086 kg Tribuna specialistului în aceasta incluzînd şi pri întrecerea socialistă, pen lor iniţiale, care se a-
rădăcini la ha, experienţa ma ce se acordă pentru tru a extrage şi livra si- dtuigă celor peste 10 000
acumulată fiindu-ne de depăşirea producţiei. în derurgişlilor cantităţi tot tone minereu de fier ex
mare folos în pregătirea din agricultură plus, ni se cuvine o can mai însemnate de mine tras peste plan de la în
temeinică a recoltei anu titate suplimentară de pe ceputul anului. Cu cele
lui viitor. ste 10 tone zahăr, precum reu de fier — ne-a co mai mari realizări - se
Iată cum. am procedat şi 800 tone de borhot, care municat ieri dimineaţă brigăzile con
în vederea obţinerii re C.A.P. RAPOLTU MARE se foloseşte, ca şi melasa, tovarăşul Ioan Bârna, prezintă
zultatului amintit. Sfe în furajarea animalelor. secretarul comitetului de duse de minerii Ghera-
Gherasim
15—25 sim
Mureşan
cla a fost amplasată după în anul viitor sînt re partid. Perioada
1
grîu, suprafaţa respectivă cu utilajele, am realizat ţinere, precum şi recoltatul. partizate 70 de ha pentru noiembrie a fost decla Tecar. Ioan Boia. Iosif
fiind fertilizată cu 60 tone erbicidarea prcmrvgentă, Mecanizatorii sînt specia cultura sfeclei de zahăr, rată „Decadă record în Beleiu, Aristide Cosma
gunoi de grajd la ha, a- folosind 1 kg Elbalan la lizaţi pe feluri de lucrări, avînd ca premergătoare tot producţie", în cinstea Gheorghe Harbuz.
plicat pentru cultura de ha, o lucrare cu combina- avînd cultura angajată în griul. Din suprafaţa res
păioase. în plus, am mai torul cu tăvălug, după acord global, inclusiv cu pectivă, pe 50 de ha a-
utilizat 650 kg îngrăşă care a urmat semănatul. cooperatorii. Tractoristul vem condiţii să aplicăm şi
minte complexe şi sare Însămînţarea s-a făcut în Ion Bălosu a lucrat la se fN ZIARUL DE AZI ;
potasicâ la ha, iar pe ve decada a treia a lunii mănat, iar Titus Şerban CORNEL TĂRĂPOANCĂ,
getaţie, la praşila a doua rnartie, asigurînd o densi Ia întreţinere. inginer şef ŞCOALA Şl VIAŢA
manuală, am mai aplicat tate de 290 000 glomeruîe Ca lucrări de întreţine al C.A.P. Rapoltu Mare
cîte 150 kg azotat la ha. la ha, iar eu ocazia lucră re s-au făcut trei praşile (pagina a !l-a)
Ca lucrări ale solului, în rilor de întreţinere am manuale şi două meca (Continuare in pag. a 3-a)
