Page 91 - Drumul_socialismului_1988_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 i

tJll
V I A T a di
V JL J T \ JL J P m
H
Grădiniţe
CA. ACŢIUNE
C.S.II. ■ şi ea
normal . \r. 7 ■
au găzduit un
schi
Interesant
Coordonate ale actualităţii, ale cerinţelor proprii „Numai apropiindu-te porienţă de trr
t
cu
dalităţi
renţiată a
Lecţiile descl
— Educarea, formarea torii ale acestei epoci în — Cred că hotărîtor în — Sîntem conştienţi de de elevi, întelegîndu-i, zate de educat
conştiinţei revoluţionare a care copiii s-au născut şi munca de formare a con­ îndatoririle ce ne revin şi lia Ciobanii, Di
elevilor stă permanent în cresc. în aceste excursii ştiinţei revoluţionare a consider — precizează prof. Gabriela Tanzţ
Somboty,
dis
atenţia noastră. Ea este o împletim educativ istoria tineretului este modul în Nicolae Panţiru, director vei reuşi“ cadrul cărora 1
coordonată a muncii de trecută cu cea prezentă — care ştim să ne apro­ adjunct — că fiecare om Elena Barboni
au
Cîrstea
fiecare zi, o cerinţă căreia aşa cum am făcut la Ţe- piem de sufletul copilului. al catedrei de la şcoala participantelor
îi răspundem prin fapte. bea, pe Transfăgărăşan, la Pentru că a fi educator noastră poate întîmpina, Do aproape un sfert de veac, profesori de limba şi litera­ perienţa propr
Faptele vorbesc, ele dau Timişoara, la Drobeta Tr. nu e doar o nobilă misiu­ prof. Cornelia I’antellmon tura română cil gradul I, spu- tribult Ia per
activităţii
dii
suport afirmaţiilor. Iată, Severin, la recentul Tîrg ne, ci o mare îndatorire, printr-o responsabilă an­ instruieşte şi educă generaţii ncll-ne ce a însemnat a- educatoarelor
gajare în munca instruc-
flacăra
prin
de
elevi
ceasta pentru dumneavoastră.
slovei
în această toamnă — ne Internaţional Bucureşti. E- îndatorirea de a ne apro­ şi puterea dragostei sale faţă — Obţinerea gradelor a în­ elpiul Iluncdo
spune prof. Gheorghe I-Ia- ducaţia patriotică merge pia de copii, de a-i face tiv-educativă, apropiata de meserie. Rîvna sa întru semnat o permanentă racor­
luminarea,
prin
romă-
limba
ţegan, comandant instruc­ plenară a Comitetului Cen­ nă, a tinerilor, este potenţată dare la cerinţele cotidiene, Me­ o
perfecţionare.
permanentă
tral al partidului. Sîntem
tor- de unitate la Şcoala ge­ de noile dimensiuni şi răs­ moria te ajută, dar trebuie
privit
care,
în
ale
nerală nr. 3 Lupeni — Şcoala — factor hotărîtor în educarea preocupaţi de îmbunătăţi­ punderi Jiului, şcolii pretutindeni s-o ajuţi. Am română şi ca pri­ o
vesc
Valea
ca
literatura
primirile elevilor în orga­ rea muncii, a climatului în în ţară, se apropie tot mai ştiinţă. Aşa am fost formată o 13,00 Tel
nizaţia pionierilor s-au şi formarea conştiinţei revoluţionare care aceasta se desfăşoară, mult do cerinţele vieţii. la cluj-Napoca, să respect ri­ La sfirşit de
transformat în vibrante a tineretului a educaţiei materia list- — Sînt fiică a potroşaniu- gurozitatea ştiinţifică a obiec­ * Melodii p
bun
se­
toate
Ia
momente patriotice, pentru ştiinţifice, revoluţionare a lui. Ml-am dorit do de la das­ tului. Particip comunicări ştiinţi­ Cetăţile uniri
profesiunea
început
de
siunile
că s-au desfăşurat la locu­ elevilor. Respectarea obii-. căl şi, după 24 de ani de fice, ultima lucrare o avut unităţii * Ga
rile de muncă ale părinţi­ gaţiilor profesionale în­ muncă, zic că n-am greşit a- ca temă „Educarea rcvoluţlo- lui animat t
nar-patriotică
prin
a
elevilor
lor, la Muzeul mineritului mînă în mină cu cea re­ să-şi iubească dascălii, seamnă respectarea sarci­ legerea. M-am format In spe­ orele de literatură". baletului * R'
la
cialitate
cluj-Napoca,
am
din Petroşani, în Sala voluţionară, indiferent că şcoala, de a-i învesti cu nilor politico-educatţve în­ şl azi o stimă deosebită pen­ — Sînteţl secretarul organi­ torească * Tt
Unirii de la Alba lulia. participăm la o dezbatere, încrederea în forţele pro­ credinţate de partid. tru şcoaia clujeană. Am fost zaţiei de partid din şcoala. Autograf rr
în unitatea noastră au la recoltarea fructelor prii spre a deveni buni Respectarea acestor obli­ repartizată — spre bucuria O şcoală prestigioasă, mare, 14,45 Sâpţâ
devenit tradiţionale con­ do pădure (în această toam­ elevi şi, mai apoi, buni gaţii "Înseamnă,, la Şcoala tică • 15,00
cursurile gen „Cine ştie, nă s-au recoltat C>?5 kg jir, specialişti. Sînt convinsă generală nr. 3 Lupeni, o programului
cîştigă" pe teme istorice, 300 kg măceşe, 60 kg pă- — cunoscîndu-mi . foarte permanentă racordare la Opinii ale oamenilor de la catedră Telejurnal ş
întîinirile cu mineri frun­ ducel) ori la înfrumuse­ bine colegii — că ne vom cerinţele educaţionale,- mă­ tricolor, sub
taşi, cu reprezentanţi ai ţarea şcolii, a localităţii. pentru un proces instructiv-educativ • 19,40 Tel
organelor locale de' partid Cînd copiii înţeleg rostui face datoria în aşa fol surate intr-o promovabili- de calitate dia • 20,1
şi de stat, ca şi excursiile acţiunilor pe care le în­ îneît să putem avea mîn- tate meritorie, în efortul pentru acest
interjudeţene, unde am treprindem. participarea, dria muncii. Sîntem un de reducere a procentului 21,05 Film oi
putut cunoaşte marile cti­ angajarea sînt deosebite. colectiv omogen — apre­ de mediocritate (la mai cu 84 de clase. Aveţi o or­ tec în xori"
Valea
Jiului,
ciază înv. Olga Caccu. se- mult de 70 la sută din mea — iar in din 1978 func­ ia ganizaţie de partid puternică, a S’ boului
Petrila,
totalul elevilor a crescut ţionez nici, la l-Iceul indus­ implicată cu răspundere în Tek unii
.cretarul organizaţiei de numărul notelor între 7 şi trial Petroşani. In toţi aceşti procesul instructiv-educativ. cola» ire c
Experienţa partid din şcoală — majo­ 10), într-o bună orientare ani un adevăr : m-am convins Activitatea a dumneavoastră pro­ în Apăi Na
1
muncă
de
fesională
fost
însoţită,
ma porte •
iubeşti
de
dacă
ritatea
didactice
cadrelor
toţi cel 24 de ani de muncă,
căuta
ce
poartă titlul de comunist şcolară şi profesională (ma­ copiii, ai Dacă nu, nu în ! învă- dp răspundere politică — dc jurnal
ţămînt.
Şi
joritatea absolvenţilor cla­
în producţie — suport Avem o organizaţie puter­ sei a VlII-a au fost inte­ numai înţelcgîndu-i, vei de renşl la îndrumător organizaţiei la se­
U.T.C.,
aproplindu-te
ei,
de
al
cretar
numai
nică. Tezele din aprilie» graţi br cele două licee în strădania ta. partid. Activitatea politică m-a j CINEI*
—
Strădaniile vă sînt răs­
—
oraş),
din
în
real al perfecţionării orientările formulate de industriale unor forme noi, care v-au şl urmat în absolvenţii ajutat profesională. în Cunoaşterea DEVA : Dc
plătite
permanent
pregăti­
prin
găsirea
t o v a r ă ş u i- Nicolae
meserie
rea
Ia
azi,
lor,
Ceauşescu la deschiderea atractive, de apropiere a — fiind de limba rîndul lite­ documentelor dc partid e o mea dezianţi
ie, mi (riţ
şi
profesori
cerinţă vitală n omului de la
Aşa cum sublinia tova­ sâ contribuie nemijlocit ta actualului an şcolar se află elevilor de obiectele de ratura română — şi prin unii catedră, cunoscînd documen­ (.irta); Omj
mie
răşul Nicolae Ceauşescu, îmbunătăţirea şi perfec­ pe masa de lucru a fie­ învăţărnînt, do practica muncitori, maiştri şi ingineri tele partidului şl statului cu­ lor); (Salg
HUN
secret:,! general al parti- ţionarea muncii. In acest ■ productivă. din întreprinderi miniere ule noşti cerinţele etapei. Prin Şarada (Moi
. dului. in cuvîntarea rosti­ sens sesiunea anuală de cărui dascăl, ele no sînt Văii Jiului. ele am înţeles că Instrucţia Alarmă Ia
tă la marea adunare popu comunicări a studenţilor ghid şi îndemn. L. LARA — Sînt bucuroasă să ştiu înseamnă a învăţa — nu n dorn — B);
lumea dezlă'
Iară din municipiul Timi­ a făcut dovada seriozităţii că am sădit şi eu ceva în preda —, să înveţi a învăţa In riile I-1I
şoara, cu prilejul descin­ cu care este privită a- formarea lor. Poate şl con­ clasă. Desigur, munca de PETROŞANI
derii noului an şcolar, vii­ coastă latură a> pregătirii diţiile în care îmi desfăşor secretar ai organizaţiei de — seriile I
itocco şl ti
torul fiecărui popor este lor, 16 lucrări reprezen- activitatea în specialitate . niă partid incumbă o marc răs­ seriile I-1I
determinat în mod hotă­ tînd institutul hunedo- ajută. Vedeţi acest cabinet de pundere, o permanentă Impli­ brie); Corss
rîtor de nivelul învăţămîn- rean ia faza naţională de limba şi literatura română 1 care în problemele procesu­ LUPENI :
(Cultural);
tului şi al cercetării ştiin­ la Cluj-Napoea. Am căutat ca funcţionalitatea lui instructiv-educativ, de la Itegina cînt
ţifice. Inţelegînd înalta mi­ Pe lîngă lucrările pro­ lui să fie reală, Iar citatele activitatea teoretică la cea ceafărul); I
siune a şcolii româneşti de prii, studenţii au mai con­ alese să albă rezonanţă în practică. In această calitate bunarea Sfî
factor hotărîtor în dez­ tribuit — prin măsurători mintea, în sufle,tul elevilor. om reuşit să cunosc cum este rul); PETF
nul 'tns i
voltarea multilaterală a" în teren, schiţe şi calcule Poate mă ajută şl stilul de privită practica elevilor în AN .ISA
muncă pe care ml l-ara for­
ţării, la Institutul de sub- — la cercetările ştiinţi­ mat din primii ani de acti­ întreprinderi, să luăm măsu­ vene. ,n
ingineri Hunedoara se a- fice fundamentale ale c.a- rile cele mai adocvnto pentru UR r TI:
vitate şi care continuă azi buna desfăşurare a procesului sun. iscu
cu aceeaşi statornicie. instructiv-educativ, Prozenţa BRAD : A
străbunica
Integrarea învăţămîntului cu cercetarea — Aceste notiţe vorbesc mea la acţiunile organizate şie); ORAţ
elocvent despre stilul dum­ — dc la munca patriotică Ia pe comori
şi producţia — reală, eficientă neavoastră de muncă. Am răs­ întrunirile elevilor — înseam­ ba Grecul
(Flacăra) ;
foit cîtcva. Ne-a Impresio­ nă tot cunoaştere. Cunoaştere, BAI: Iacob
nat accentul pus po obiecti­ sub toate laturile el. Cunoaş­ cultură şl
cordă o atenţie deosebită drelor didactice, valorifi­ vele pedagogice, pe conţinut tere şl apropiere de elevL tarea Rom.
legării procesului de învâ- cate prin comunicări pre- şi evaluare. Sperăm că acest Apropiere care ne... apropie ŢEG : Jan<
darmeriţele
ţămînt cu cercetarea ştiin­ zentate în sesiunile naţio­ stil de muncă să fie extins de reuşită. In strădania noas­ BRAZI: L
l-a Costeşti, pionierii cla sel a ll-a E de Ia Şcoala ge-
ţifică şi producţia. nale de la Braşov, Timi­ ncrală nr. 2 Orâştie, primiţi în Organizaţia Pionierilor de şl la mal tinerii dumnea­ tră pentru formarea şi edu­ lombo; C,
întrucît este profilat pe şoara,' la Congresul al colegii din a IV-a D, rostesc primai legfimîni de credinţă voastră colegi. ŞI pentru că, carea tinerilor. nlcă în fa
de cultul
cursuri serale, la Institu­ HI-lea do chimie de la faţă de patria iubită. în urmă cu zece ani, v-aţi „Cîntarea
tul de subingineri Hune­ Bucureşti, dar, mai ales, numărat printre ccl mal tineri LUCIA UCIU SIMERIA :
doara legătura cu produc­ la sesiunea găzduită de ml-c dor
reşul); I
ţia se realizează nemijlo­ Institutul de subingineri — seriile
cit, toţi cei 376 de studenţi Hunedoara — „Noi tehno­
fiind oameni ai muncii, logii şi perfecţionarea e-
:
în acest- fel cunoştinţele chipamentelor tehnologice Ne aducem aminte cu limba neamului. Iar dacă taţi, pregătiţi pentru muncă tare demnă, să devină oa­
teoretice găsesc în expe­ în industria metalurgică", neasemuit respect de omul limba este cel mai frumos şi viaţă, oameni pe mă­ meni de nădejde.
rienţa de producţie a stu­ în această perioadă se lu­ care ne-a mijlocit cunoaş­ şi cel mai ' de necuprins sura mutaţiilor vertiginoase Dar pentru aceasta lin­ Num erei
denţilor un suport solid, crează la finalizarea celor terea puterii miraculoase a poem al unui popor, să nu şi dense ale epocii pe care iam conştienţi că trebuie să tragerea i
o trăim. Desfăşurăm o ac­
muncim, să vrem mai mult,
co.ntribuind la perfecţiona­ patru contracte -de cerce­ rimpului de liiere, care o uităm că învăţătorul a fost tivitate complexă care soli- să fim mereu nemulţumiţi brie 1988 :
Extr. I:
rea lor profesională, lăr- tare ştiinţifică, în - valoare spus ochilor noştri uimiţi cel care ne-a înfăţişat ne- de ceea ce am făcut pină 50, 14, 6,
gindu-le orizontul do cu­ de 650 000 lei (faţă de că un semn cu creta albă In prezent. Ne îndeamnă spre Extr. a
noaştere şi de înţelegere a 490 000 lei planificat), care pe tablă şi un altul cu acest lucru Tezele din apri­ 55, C8, 67,
fenomenelor de producţie. trebuie predate în prima cerneală pe cîmpui nesiîrşil M ă r t u r i s i r i lie, secretarul general a!
Pentru că la absolvire parte a lunii decembrie _şi al foii de hîrtie pot vorbi, partidului, preşedintele Re­
I rebuie să fie buni spe­ a căror tematică răspunoc că au nume, ca şi oa­ publicii, tovarăşul Nicolae Vrei
menii, şi adunîndu-se la un
cialişti şi în acelaşi timp unor ' nevoi stringente vie loc prind sens, exprimind Ceauşescu, care solicită ri­
conducători ai proceselor producţie. ginduri şi sentimente, lă- sfirşirea şi înţelepciunea po­ ciiă eforturi deosebite, cu- dicarea la un nivel calita­ Fentru
de producţie, pregătirii sin. Activitatea de cercetare porului nostru, ne-a dez­ prinzind in sfera munciJ tiv superior a întregii acti­ fi rece. (
riabil,
• denţilor hunecloreni i se ştiinţifică, ale cărei re­ cindu-ne să ne bucurăm văluit taina iubirii de ţară noastre clase de liceu (z! şi vităţi instrucllv-educative. cursul int
sau să ne întristăm, să
n<
acordă o atenţie deosebită, zultate se pot concretiza medităm, să dăm semnifi­ şi neam, ne-a făcut să seral), şcoli profesionale şi Toate acestea intr-un climat , nnnala
în sensul deprinderii a- in investiţii şi inovaţii caţii clipelor. vibrăm in faţa necunoscu­ de maiştri. Avem de con­ de înaltă responsabilitate ...al ales
tul va st
cestora cu cercetarea ştiin­ pentru metalurgie, are o Alături de părinţi, intiiul tului, să dezlegăm enig­ solidat rezultate meritorii ob­ In conceperea şi realizarea la moder
ţifică şi aplicarea în importanţă deosebită _ şi mele ştiinţelor şi artelor. ţinute In concursul naţional unor acţiuni eficiente, toa­ vestic. Tt
practică a rezultatelor ob pentru formarea viitorului nostru învăţător de la care Pentru colectivul didactic pe meserii, unde ,/echipa" te avînd ca scop formarea nime vor
am auzit primele vorbe,
ţinute. Căci un bun spe­ specialişti. De aceea i omul acesta a multe şhutor, al liceului nostru, acest an elevilor noştri s-a clasat pe omului nou, cu o conştiinţa tre minu
cialist, un cadru aflat în se acordă atenţia cuvenita, mo'dest şi de o nobilă dem­ şcolar înseamnă o perioadă locul I cu 14 premii şi men­ înaintată, revoluficru*-/ , a
fruntea unui colectiv, pen­ la institutul din Hunedoa­ nitate, erou al miilor de ore de strădanii pentru a răs­ ţiuni, precum şl la ollm- între mit
grade. D
tru a-i putea coordona ra realizîndu-sc o bună la clasă, petrecute in pi- punde scopului procesului se
activitatea şi a-1 mobiliza integrare a învaţamînţU" ■ _ A *’ * - dorim ca la locul Prof. ILEANA JURCA,
s
în realizarea sarcinilor d(. lui cu cercetarea i oW>-' .-CHu.c in raţa autor gene* inslrucliv-euucabv, acela de lor de muncă, . absolvenţii Liceul industrial nc. 4 nr
plan. trebuie să fie in ductia. ’aţii, ne-o învăţat mai iutii a forma constructori devo- noştri să aibă o compor- Deva s
permanenţă informat ou ul­
timele noutăţi în domeniu, VIORICA ROMAN ------------------ <—■» i /mm m m >■ i /mmm < —— , ,
; , i r v