Page 94 - Drumul_socialismului_1988_11
P. 94
PROLETARI DIN TOATE TARILE.UNIŢI-VA!
Unitatea spirituală în cultura românească
[-IUPI.Ţ.UI MUVtOO.ttRft
Integrate în sfera do primilor cronicari în ar vista sa „Dacia literară'"
cumentelor, mărturiile cul gumentarea ştiinţifică, is- (Iaşi, 1840) milita ca „româ
turale se disting ca veri to'rico-lingvistică a origi nii să aibă o limbă şi o
tabile însemne ale conti nii comune romane a po literatură comună pentru
nuităţii şi unităţii noas porului român. în scrie toţi", iar eminentul isto
tre româneşti. rea „De neamul moldove ric şi prozator de prim
Tipărirea
ORGAN Al COMITETULUI JUPUIAM HUNEDOARA fll P C.R scrierilor, în- nilor", a lui Miron CostiU, rang, Nicolae Bălcescu, în
erudita sa operă „Românii
cepînd cu secolul al XVI- autorul afirmă că „aşa şi
SI AL C 0 IU S1II U LUI P O P U L A R J U D E Ţ E A N leâ, a însemnat biruinţa neamul acesta de care sub Mitiăil Voevod Vi
teazul",
epoca
a
evocat
limbii literare româneşti, scriem, a ţărilor acestora,
larga circulaţie a. tipări numele drept şi mai vechiu domnitorului realizator'al
turilor peste Carpaţi, strîn- este român, adecă rîmlean, primei uniri politice a be-
lor trei ţări româileşti.
Anul XL, nr. 9 651 DUMINICĂ, 27 NOIEMBRIE 1988 4 pagini — 50 bani gîndu-se, şi în acest chip, de la Roma. Acest nu Interferenţe ştiinţei, ar
legăturile între românii me ţie la descălecatul lor
de pe tot teritoriul nos de Tfâiăn... au ţinut şi tei şi culturii au fost „so
tru. Iddea de trăire con pînă astăzi şi încă şi mai cietăţile" culturale, care
tinuă şi unitară pe pămîn- bine muntenii decît mol au ocupat mai ales pe
întreaga activitate economico-sociolă tul românesc este deslu dovenii... ca şi românii rioada celei de-a doua
şită în predosloviile nenu cei din Ardeal". jumătăţi a secolului al
măratelor cărţi româneşti Fidel întemeietorilor de XlX-lea, şi prin care s-a
vechi, cum sînt cele core- limbă românească unitară încurajat dezvoltarea vie
siene (Braşov 1559—1581), a fost şi enciclopedistul ţii spirituale unitare.
scrise pentru „noi româ Dimitrie Cantemir, care Punctul de pornire l-a
nii", sau ,;Palia de la prin lucrarea sa „Hronicul constituit „Societatea li
Orăştie" (1582) scoasă la vechimii româno-moldo- terară", înfiinţată la Bu
lumina' tiparului de Şerban, vlahilor" a prefaţat scrie cureşti în anul 1843, trans
fiul lui Coresi, „voo fraţi formată în anul 1845 în
lor români". Urmărind stă rile corifeilor „Şcolii Ar- „Asociaţia literară a Româ
ruinţa de a scrie pentru delerie", punct, de vîrf în niei", în care au activat
toţi românii, rearnintim temeinicia demonstrării şi moldovenii: Gh. AsaChi,
„Cartea românească de în vechimii, continuităţii şi M. Kogălniceânu, V. Alec-
BILANŢ văţătură" (Iaşi, 1643), ofe unităţii româneşti pe stră sandri, Alecu Russo şi
rită prin „Cuvîntul către vechiul nostrii pămîrit. transilvănenii G. Bâri-
cetitori, a toată semin Semnificative, în această ţiu, T. Cipariu, P. Va-
ţia românească". 'emulaţie culturală, âu ră sici, care şi-au propus şi
Generaţii sUccesive Ide mas scrierile -reprezentanţi editarea unei gramatici şi
1. Gu ce rezultate vă prezentaţi „Ia zi" ? cărturari au -slujit, prin lor epocii paşoptiste, care a unui dicţionar al lirribii
preocupările lor culturale, au susţinut cu tărie . unirea române. Ideea ca „din
2. Cum veţi încheia acest an ?
năzuinţei rdmânilor de provinciilor româneşti.
3. Care este stadiul pregătirilor producţiei pe 1989 ? •ştergere a graniţelor poli Personalităţi cu rol mar Ptof. MARIA BASARAB
tice despărţitoare. Este 'eu- cant în aria culturii, 'Mi-
•rtoscut în acest sens rolul liail kogăliiiceanu prin re (Continuare In pag. a 3-b)
Deviza noastră: —„Mai multe
Interlocutori, tovarăşii : Celor care muncim în ra la producţia marfă la data
Adrian Gligor, secretarul mura. asigurării bazei de de 15 noiembrie a.c. —
comitetului de partid şi materii prime pentru eco arăta tovarăşul Adrian
Vasile Petrean, şeful ser nomia naţională, colecti Gligor.
viciului producţie de la vul nostru de mineri, pre
Mina Coranda—Certej : paratori, deservenţi de uti Avansul cîştigat
laje s-a situat anul aces 2 permite colectivului
* nostru să realizezb,
I Răspunzînd înaltelor prin ta, lună de lună, pe lo pînă la sfîrşitul anului, o
co-
fapte
curi de frunte în între
* manilamente puse de
cerea socialistă pe judeţ
secretarul general al parti şi ■ pe ţară. în felul acesta producţie marfă supli
mentară în valoare de cir
dului, tovarăşul Nicolae am reuşit să raportăm în ca 35 milioane lei. în pro
Ceauşescu, în faţa tuturor deplinirea planului anual duse fizice aceasta în
seamnă în plus -pbntru
economia naţională 80 to
ne de plumb, 18 tone zinc,
1 600 tone sulf în concen
trate. La deschideri vom
obţine peste plan cel pu în paralel cu eforturile mare volum de material
ţin 100 metri, la pregă pentru realizarea unei noi dendrologic şi floricol din
tiri mai bine de 800 me şi moderne linii arhitecto producţie proprie şi din
tri, iar la descopertă în nice a construcţiilor înăl alte zone ale ţării, care
carieră peste 240 000 metri ţate în Deva, Consiliul îşi va găsi locul în spa
cubi. Sînt tot atîtea ga popular al municipiului, ţiile destinate acestuia.
ranţii că şi anul viitor ne prin deputaţi şi cetăţeni, Activitatea de plantare a
vom îndeplini cu cinste depune strădanii pentru arborilor şi arbuştilor or
sarcinile mobilizatoare ce crearea şi păstrarea fru namentali se desfăşoară în
ne revin — preciza ingi mosului, pentru menţine continuare, pentru ca pri
nerul Vasile Petrean. rea unui aspect îngrijit al măvara viitoare să aducă
elegantelor bulevarde, al în cartiere prospeţime, ver
străzilor, parcurilor şi zo
penulti
1989,
în
3 mul an din actualul nelor verzi. deaţă şi frumuseţe. urbanistic al în Siitierlel de
peisajul
Verticale
Notăm cîteva din datele
® cincinal, producţia — Datorită preocupării pe care ni le pUne la dis astăzi.
marfă a minei va trebui locuitorilor — sublinia to poziţie ing. Virgil Bur
să crească cu 12 la sută. varăşul Minică Neagoe, tea, şeful sectorului de gos
în produse fizice creşte prim-vicepreşedinte al Co podărie comunală şi loca-
rile se ridică la 8 Ia sută mitetului executiv al Con tîvă al Consiliului popular
— la plumb, 1,05 la sută siliului popular al muni municipal. Astfel, în acest B RITMURI
cipiului — putem spune an, pe lingă lucrările cu-
In atelierul construcţii metalice al I.F.I.C.C.F. Deva se GH. I. NEGREA cu mîndrie că Deva este HUNEDORENE
confecţionează piese de mare gabarit pentru motoarele e- ESTERA SÎNA
lectrice care se fabrică la Reşiţa. un oraş frumos. Am asi (pagina a ll-a)
(Continuare în pag a 4-a) gurat în aceste zile un (Continuare in pag. o 3-a)
Cele două cercuri de în-
văţămînt agrozootehnic de Dezbateri atractive, interesante Deva. Ne-am interesat în
la C.A.P. Deva cuprind ce măgură cunoştinţele
un număr important de Programele adoptate pen. lorlalţi lucrători de pe acumulate de cursanţi în
cooperatori. Sergiu Zbu- tru actualul an de învă- ogoare pentru aplicarea în mărit expunerea cu inte melor înscrise în progra cadrul învăţămîntului a-
chea, inginerul şef al uni ţămînt au o tematică va viaţă a planului de dezvol res şi i-au cerut lămuriri ma de învăţământ. grozootehnic se reflectă în
tăţii, arăta : suplimentare cu privire la în aceeaşi zi, cercul cu munca oamenilor, în spo
riată şi bogată. Sînt cu tare a agriculturii pe 1989 căile ce trebuie urmate rirea rodniciei acesteia.
— Acordăm învăţămîn- prinse atît probleme de şi pe întregul cincinal, pentru sporirea continuă a profil zootehiiic — ce-i Iată un exemplu: în ul
tului agrozootehnic toată interes general — obiecti pentru obţinerea de pro- producţiilor agricole. cuprinde pe toţi coope tima perioadă îngrijirea şi
atenţia, considerînd că ri vele noii revoluţii • agrare, ratorii ce muncesc în sec
dicarea continuă a cunoş sarcinile ce stau în faţa torul creşterii animalelor furajarea animalelor s-a
tinţelor profesionale ale agriculturii în anul viitor — 23 de oameni — a îmbunătăţit, programul de
cooperatorilor este o ce învăţâmîntul agrozootehnic - şcoală dezbătut tot cea de a Il-a grajd se desfăşoară în
rinţă esenţială pentru şi actuâlul cincinal etc — a unor producţii agricole superioare temă. Şi aici prezenţa a condiţii optime. Ca urma
obţinerea unor producţii cit şi teme specifice re fost bună, iar expunerea re, producţia zilnică de
agricole superioare, aşa ' feritoare la activitatea prezentată de Ioan Popa, lapte marfă a crescut cu
cum dovedeşte experienţa concretă din unitatea şeful fermei zootehnice, a 40—50 1. Cei ce manifestă
acumulată. In anul 1988, noastră. ducţii mari, sigure şi sta — Ne străduim — ne cuprins aspecte privind hărnicie şi conştiinciozi
de pildă, cooperativa noas Joia trecută, la cercul bile". Din cei 22 Coope spunea interlocutoarea -— sarcinile pentru anul vii tate în activitate — adică
tră a obţinut recolte bune, organizat pentru coopera ratori înscrişi, au lipsit —• să realizăm dezbateri cit tor şi cincinalul actual Vilhelm Takacs, Ioan Tu-
în ciuda condiţiilor clima torii ce muncesc în secto motivat — trei. Maria doran, Roza Takacs, Ioan
terice puţin favorabile. rul vegetal s-a dezbătut Aldea, şefa fermei vege mai interesante, să antre precum şi referiri la mo şi Rozalia Vincze ş.a —
Acest fapt are la bază tema intitulată: „Sarcinile tale, lectorul cursului, şi-a năm cit maţ mulţi cursanţi dalităţile concrete de se dovedesc şi cei mai
şi creşterea pregătirii pro ce revin unităţilor agri pregătit tema cu multă a- la acestea, în aşa fel îneît creştere a producţiilor de activi la dezbateri.
şi
carne
lapte,
specifice
fesionale a oamenilor. cole, cooperatorilor şi ce tenţie. Cursanţii au ur- să asigurăm însuşirea te cooperativei agricole din TRAIAN BONDOR
