Page 95 - Drumul_socialismului_1988_11

Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 <

La Alba Iulia Crez de mai bine, în tot ce-i omenesc ■ Ţ ELEVI]
Cuvintele noastre ca seminţele cresc )
Cîntăm Unirea ce dăinuie-n vreme Alba Iulia cu inimă fierbinte ne-o cere 1
Timp de soare al împlinirii supreme Dintr-un Decembrie numit întemeiere. DUMIN
Cîntăm libertatea eroicului pămînt. 27 NOMEI
Lumina veşnic vie ce arde-n cuvînt. Cîntăm Unirea ce dăinuie-n vreme
Timp de soare al împlinirii supreme • 1. ^0 Lur
Privim cu bucurie, din hotar în hotar, Cîntăm libertatea eroicului pămînt lor. * Telefilm
La tot cc-nfloreşte şi se-mplineşte plenar Lumina veşnic vie, ce arde-n cuvînt. ghiozdan: „P«
Aici este locul unde muncim şi trăim vacantă". Epi:
La tine, patrie, mereu noi gîndim. MIRON TIC 12,25 ’ Sub t
datorie ! c 1
19 18 (II) peste 3 000 de intelectuali satului o 13,
au fost arestaţi ca suspecţi
• 13,05 Albu
şi internaţi in lagărele de Erau la Alba Iulia cal : * Colicei
• In nenumărate sate, ce celălalt mare bolnav al la Sopran, Ruszt, Szent Cîntăm Unirea Şi Horia şi lancu
autorităţile militare prusa­ Europei, sultanul Abdul Ha- Margilta. • DOINA LUI Un fluviu larg de inimi Şi toţi românii mîndri • Imnele Uni
ce au strins oamenii, mid, fu răsturnat. Că acest MUGUR, apoi „a lui Laca- Curgea către Cetate ; De neînvins cît veacul. taţii. Muzică
femei, fete şi copii, pe lucru nu s-a putut face ciu", e adaptată la aresta­ Simţeai cum pulsul ţării • Noi orizont!
care apoi jandarmii, pu- decit cu sacrificii dure­ rea lui Branişte : „Plinge-o Cu dor în ritmu-i bate. Ardea în ei tot dorul gistralele sul
nindu-se pe două rin- roase e firesc. Intre cei mierlă prin mirişte,/ Rob De Unire, ca para, Din cununa
duri, cu bite, harap­ jertfiţi am fost şi noi, ro­ la unguri e Branişte,/ Era întreg Ardealul Vibrînd într-o rostire : românesc *
nice şi paturile puşti­ mânii. Avram lancu a cu­ Pentru sfinta dreptate/ De Venit aici cu zorii, „Vrem să ne-unim cu tara!“ românesc -
lor, ii bâteau pină la sin- les roadele amare ale ere. care noi n-avem parte". Voinţa să şi-o spună nostru * File
ge. In multe locuri au fost dinţei lui pentru Împărat, o In inchisoare, piine din Pe Cîmpul larg al Horii. IRIMIE STRĂUT Unirii * Telesp
ridicate splnzurători care iar Memorandul transilvă­ coceni de cucuruz măci­ venţa telesp
o 14,50 R.P.!
umpleau lumea de groază. nenilor care credeau că naţi. • Se plătea pentru - imagini cc
• Este caracteristic cinis­ vor fi ascultaţi, s-a găsit inchisoare : 16 cruceri/zi ne • 15,00 *
mul cu cave Falkenhayn nedesfăcut in Cancelaria „cazarea", 6 florini pe lună programului
arată, ca pe un fapt di­ pentru servicii, 10-12 flo­ Filmul românesc si Marea Unire Telejurnal •
vers, că soldaţii pe care îi rini pe lună bacşiş, 29 tarea Români
comanda asasinau prizo­ L&cTavxĂ'1 florini pe lună masa adusă După Tudor, producţie cităţile sale de strateg, informaţii care diluează giul ţârii, co'
nierii români fără ca el de afară. • In 1914, 20 de care a deschis drumul cău­ realizînd un film de mare ideea centrală, sondează o lui iubit • 2
să ia vreo măsură • Ordin ouă costau 1 coroană; In tărilor do sensuri şi co­ succes, al cărui moment epocă' istorică şi un spa­ artistic: „Zile
al lui Mackensen (aprilie imperială. Doar Şaguna, 1918, 3 ouă erau 2 co­ respondenţe ale actualită­ culminant îl constituie sec­ ţiu străbătut de grave Producţie a ‘
1917): „Datoria cea mai cu marile lui calităţi diplo­ roane. ţii în trecut, evocările, venţa încoronării lui Mihai întrebări privind destinul Filme Trei. Ci
de seamă a administraţiei matice, putea ajunge pină 19 18 • Octombrie. marcate de obsesia politi­ Viteazul ca domn al tu­ popoarelor şi supune me­ Găitan, lleant
germane in România este la monarh, dar nici. el Constituirea Consiliului Na- cului, vor cî.ştiga în. patos turor românilor. ditaţiei relaţia dintre in­ Margo Barbu
aceea de a exploata ţara ' nu . putu să-l încălzească ' fional al Unităţii Române patriotic şi valoare artis­ Buzduganul cu trei pe- divid şi istorie, într-un Albulescu, Se
în chipul cel mai desâvîrşii pentru dreptatea noastră. la Paris. • O. Goga : „Pa­ tică, iar nobila şi gene­ ceţi, regia Constantin Vae- moment de răscruce al laescu, Cole
pentru folosul Germaniei". risul e nebun de vreo pa­ roasa idee a luptei, popo­ ni, va complota imaginea formării naţiunii române Zeplii Aişec, i
Alte interese pe care le tru zile. O bucurie freneti­ Melodii de
• Sex ti I Puş-cariu : „Prânz considera mai importante rului român pentru in­ domnului român cu aspec­ — Unirea Principatelor.
losif n-a fost desigur un primau. • Steagul împă­ că urlă pe toate străzile. dependenţă şi unitate na­ te mai subtile ale activi­ Prin cenuşa imperiului 21.50 Telejurn
împărat mare. Soarta i-a răţiei habsburgice : negru Noi, românii, ne strecu- ţională le va deveni idee tăţii sale, accentuînd în­ (Andrei Blaier), plasîndu-şi LUNI, 28 NI
rezervat insă rolul să ducă -galben (schwarz-gelb), răm ca străinii prin deli­ centrală. drăzneala sa politică, abi­ acţiunea în 1917, este odi­
personaje
pe umerii săi o împărăţie cele moi triste culori. Se rul ăsta, deşi lumea in Mihai. Viteazul — cea litatea diplomatică, gîn- seea a două un copil • IN JURL
timpul din urmă e mai
complementare,
odinioară strălucită şi să o poate vorbi chiar de o binevoitoare aici" • Eli­ mai înaltă treaptă a fil­ direa lui avansată. în a- „ca o apă bună şi întin­ Şedin’ ■
mului istoric românesc
ceastă
primul
producţie,
ferească de prăbuşire. El mentoiitate „schwartygeib", berarea Bucureştiului. La pînă la 1971 —, surprin- adevărat film politic, Mihai să... şi adîncă" şi „Diplo­ nare!
a ştiut să vislească cu di­ arogantă, de castă. • Intre periferii, populaţia atacă zînd adevărurile esenţiale Viteazul îşi trăieşte cu matul", personaj de esen­ celor, s-
băcie cu vasul lui şubred 1914-1918 au fost depor­ depozitele de alimente ale ale epocii ‘ şi ale eroului, demnitate condiţia sa de ţă tragică. Rătăcind prin- ole democrc
prin furtuni multe şi mari', taţi in interiorul Ungariei Kommandatur-ei. va ; impune. în memoria . erou tragic, de gînditor tr-un imperiu caro se des­ citoreşti - revt
menfinînd pentru ţara sa 10 000 de ţărani român! spectatorilor chipul . unui .. câre-şi devansează epoca. tramă, căUtîndu-şi, în plan Transmisiune
un amurg frumos şi după din zona de frontieră şi RADU CIOBANU voievod cu conştiinţa uni­ Scena încoronării, mult etic, drumul, spre perso­ • 19,00 Tc
tăţii de neam şi de limbă, mai austeră, caracterizea- nalitate, ei vor răuiîne 19.50 Ştiinţa
• 20,20 Ctit
melodie distinctă doar rit- avînd imaginea vechii . , ză mâi bine momentul şi. profund marcaţi de eve­ pocii de a
CRONICA LITERARA nîul, celor aleşi, pentru ca­ Dac,ii şMuptînd în numele ■ starea sufletească a erou­ nimente. . Filmul este ma­ Urmţnd chem
re ritmul, ritul folcloric nu refacerii ei. Tratînd totul lui — exponent . al -mul­ tur ca expresie artistică, zul.’," tErou.
şi
înălţător
frumos
prin
mai au secrete: „In calen­ în stil .de superproducţie, - ţimii. ■ litera r-muzico
Desen după natură dare/ Steaua se clatină/' centua dinamismul acţiu­ Adrian Petringenaru, ax-, Bătălia din umbră (An­ - idealuri îm|
Negoiţă lrimie, Sergiu Nicolaese.u va ac­ Rug şi flacără, autor adevărurile rostite.
• 21,15 Uni
Misterioasă/ Precum o da
tină..." („Cîntă poete"). r nilor voievodului şi capa-.. cesiv documentar, cu multe drei Blaier) are caracter reje perspecl
de „biografie" eroică, dar
Un pcet de sorginte ro­ crele focuri, din vechi dic­ Poemele celui de-al şi de cronică a unei epoci Din lumea
mantică este Negoiţă Iri- ţionare,/ Păianjenul toar­ doilea ciclu — „Epistola- tensionate, a convulsiilor • 21,50 T
mie. Calm, fire de poet ce chiar firul de plumb,/ rium" — sînt ingenios şi ei. Gestul apoteotic al
medieval, obsedat în a- Făcînd dintr-un verde o- generos constituite sub înălţării drapelului româ­
proape fiecare volum, din forma unor epistole către nesc pe clădirea comanda­ ClWEFV
cele unsprezece apărute cean de porumb/Un golf confraţii poeţi sau proza­ mentului german dintr-un
pină în prezent, de ciudata ca o lacrimă de dispera­ tori.' Nou, faţă de ' alte oraş' vremelnic ocupat în DEVA : . De;
pasăre a călătoriilor pe re..." poeme cu dedicaţie, ni se timpul primului război men dezlfmţu
i
c
l-ll (pat
mare, ol se autointitulea­ Nu lipseşte ' nici gustul pare faptul că Negoiţă mondial, procedînd sec­ (Arta); Oinu
ză intr-un poem din recen­ pentru ceremonie, pentru lrimie îşi constituie un venţele documentare alo inie (Sala
lor); ji u n j
tul volum: „Un biet al- _ monumentalul de sorginte univers propriu în fiecare Mării Uniri montate în Şarada. 'Mod
final, are forţa şi noble­
batros în frac demodat/ poetică, dhi meditaţiile poem dedicat, aluzia la ţea unui simbol. Alarir i tî) ; i
dera
intitulat Aller • Nego...". scrisul confratelui ‘ fiind .'lumea /.lăn
pe seama peisajului isto­ Prin aceste filme, prin
Prima parte a cărţii ric, izvorînd poeme pre­ extrem de fină, ocolind cele polilico-istorice con­ riile l-II
PETROŞANI:
— „Scriptorium" — de­ cum „Sub tîmpla Felea- parodia ieftină, „împru­ sacrate altor' evenimente — seriile I-
butează eu poemul de mutul" de univers poe­ şi personalităţi ale trecu­ ltocco ţi fr;
cului": „Dealul FeleacO- seriile l-II
mare subtilitate „Baia de lui — o nobilă rană —/ tic. tului nostru, probîndu-.şi l>rie); Corsai
plante" în care inspiraţia, Ne strînge la pieptu-i, la Negoiţă lrimie este un maturitatea artistică şi LUPENI :
(Cultural);
procesul de petrecere a ei bine, la greu,/ Păstrează poet matur, un .„pescă­ vocaţia creatoare, cineaştii Regina cin te
apropie
momentul
români
în vers este închipuită fi­ în marmura albă- romană/ ruş" zburînd din cînd în în care, printre filele epo­ cea farul); ].(
bun a rea Şfui
resc ca o neîntreruptă Iscălitura străbunului meu./ peii cinematografice na­ rul); PETRI
căutare. de esenţe, arome In noaptea înaltă doar el cînd şi pe deasupra mun­ ţionale, va exista şi o filă nul stins (?
ANINOASA:
şi culori în lumea plante­ mai aude/ Pasul poetului ţilor. a Marii Uniri. veneţian (I
(Jlil CA NI: C
lor, pe drumul sevelor care colindînd prin cetate,/ VALERIU BÂRGĂU CHEORGHE POGAN sumă riscul
doar ni se pare bătătorit! Roibul amurgului cu nări­ Aspect diu expoziţie. BRAD : Al-
străbunica
„La miezul de noapte am le ude/ Ce-aleargă spre şle); GURAI
Vidra, spre Detunate...". EXPOZIJIE DE ARTA PLASTICĂ bul de vie:
pus iar să fiarbă/ Ierba­ Poetul posedă o rară Clipa de sărbătoare rul): ORAŞ!
rele verii în baia de plan­ putere de percepere a mu­ pe comori (
ba Grecul -
te/ Ce cîntă în clocote vii, zicii ascunse a materiei, a Clipa de sărbătoare, de primare artistică. Intro- în lumea doinei şi a ba­ muzician, şi plastician. (Flacăra) ;
Sub mîna Danielei — ne
delirante,/ Pină albeşte iar­ „atomilor" care. prin „trăi­ frumuseţe spirituală, de ducînd imprevizibile solu­ ladei do adîncă simţire spune poetul George Ţăr- BAI: Iacob
ţii în ecuaţia cunoaşterii,
românească — pot avea
vibraţie în faţa triumfu­
cultură şi i
ba din barbă./ Spre sa­ re", mişcare, compun o lui creaţiei ne-a oferit-o tînăra artistă dezvoltă loc oricînd într-un salon nea — ex-librisul s-a tarea Homâi
ŢEG : Jandr.
Daniela Pasca, cu prima „muzical" liniile şi forme­ naţional de expoziţii". transformat din ştampilă darmerlţele
sa expoziţie personală; ver­ le, supunînd reflexiei „Talentul Danielei Pasca de proprietate în ştampilă BRAZI: I.o.
nisată în sala „Apollo" fiecare detaliu. Iar acest l-am întîlnit, în urmă cu de personalitate. Lucrări­ iombo; CA'
nică în fan
din Bărbătenii Lupeniului. detaliu vibrează, sensibi­ doi ani, la Centrul de le, de la pictură, sau gra­ de cultură
AMFITEATRUL ARTELOR După numeroase partici­ lizează. cultură şi creaţie „Cînta- fică la creaţie vestimen­ „Cîntarea
pări în expoziţii de grup Fiică a Aninoasei, ab­ rea României" din Ani- tară, sînt un poem plastic SIMBRIA : :
„Amfiteatrul artelor", în­ Constandin Clemente),' ale membrilor cercului de solventă a Liceului do artă noasa, prin acel superb de o forţă uluitoare". mi-e dor d
scris în manifestările oca­ „Participanţi hunedoreni la artă plastică „Paleta" din plastică din Deva (1979), fundal de scenă — o in­ „Valea Aninoasei,. cea reşul); TL]
— seriile I-
zionate de săptămînâ cultu, Marea Unire" (muzeograf Lupeni — ca şi cu lucrări unde a primit o bună în­ florescenţă, . un trandafir curgătoare şi neagră
ral-educativă „Cetate nouă Maria Vîrtopeanu) şi „Cîn- în expoziţii de ex-libris drumare, Daniela Pasca tulburător, cu stropi de precum Cărbunele, a pur­
în sărbătoare", organizat tecele Unirii" (muzicolog din Franţa, Polonia, Ita­ şi-a impus o muncă şi rouă pe fiecare petală. tat aici, la Lupeni, iVrem
de Comitetul municipal de Ana Fodor), filmul docu­ lia, Belgia — Daniela forţă de creaţie puţin obiş­ Priveam ochii minerilor un diamant, care, şlefuit
cultură şi educaţie socia­ mentar „Unirea — voinţa Pasca ne invită şi la un nuite. „Colega noastră are din sală eare-şi scăldau la şcoala vieţii, poate
de veacuri a românilor" şi Pentru nz
listă şi Centrul de cultu­ impresionant spectacol de o doză extraordinară de lumina în rouă acestei străluci ca soarele, încăl­ menţine re<
ră şi creaţie „Cîntarea un recital de poezie sus­ linii şi forme, de culoare voinţă şi putere de mun­ flori I Expoziţia de azi e zind sufletele" — mărtu­ variabil. Ct
posibil,
României" Deva, a fost ţinut de recitatorii aşeză- şi poezie. Pi’in cele 24 de că. La ea talentul şi hăr­ o încununare a creaţiei risea în faţa luerăi’ilor, sînt Vîntul
be.
dedicat apropiatei sărbă­ mîntului cultural devean, lucrări — pictură; grafică, nicia se întîlnesc fericit — sale şi un început. Există prof. Iana Stane, iar tînă­ derat din nc
toriri a 70 de ani de la gazdă a manifestării. In­ grafică mică (ex-libris), apreciază cunoscutul artist condensată atîta valoare ra poetă Angela Turcă- peraturile i
făurirea statului naţional vitatul actualei ediţii a creaţie vestimentară, — plastic losif Tellmann, artistică în această expo­ naşu îşi încerca, aici, con­ cuprinse în
minus 3 g;
unitar român. Programul „Amfiteatrului artelor" a autoarea dialoghează emo­ conducătorul cercului „Pa­ ziţie, îricît recunoşti că în deiul întru exprimarea maxime înl
amfiteatrului a cuprins fost poetul Neculai Chirica. ţionant cu publicul, rele- leta". Pictura, de un rea­ sufletul de plastician al frumuseţii artei. plus 4 gr £
va produce
expunerile despre impor­ El a citit din creaţia vîndu-nc, printr-un limbaj lism sever, grafica, bogată Danielei t r ă i e ş t e un
tanţa evenimentului (prof. proprie. aparte, forţa sa de ex­ în fantezie — purtîndu-ne poet. Iar poetul este şi LUCIA LICIU